43,111 matches
-
în tranziție, păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, pășuni, râuri) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Apuseni. Din punct de vedere geologic acesta prezintă în mare parte o zonă de cheiuri (versanți abrupți) săpate în roci metamorfice (gnaise și feldspați) de apele râului Cerna. Relieful petrografic este dezvoltat pe șisturi cristaline; roci aparținând cristalinului getic din "seria Sebeș-Lotru". Situl Cheile Cernei prezintă o arie naturală ce adăpostește elemente rare de floră spontană și fauna sălbatică specifice sud-vestului Apusenilor. Acesta dispune de un habitat
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
mănăstirea Cozia, dar din care reiese că ei erau prezenți în această țară mai dinainte. Italianul Luigi Ferdinando Marsili întâlnește spre sfârșitul secolului al XVII-lea, în Transilvania, țigani care se ocupă cu culegerea metalului prețios din nisipul aurifer al râurilor, vorbitori de română și de religie ortodoxă, despre care scrie că sunt bogați și curați. Era o ocupație veche a băieșilor, pe care au abandonat-o după un timp. Dimitrie Cantemir scrie la rândul său, în "Descriptio Moldaviae" (1714), despre
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
celălalt. În Ungaria, în afară de tipul ardelenesc și cel muntenesc, mai există un tip de graiuri, cel al tisenilor (de la Tisa), numit de cercetătorii maghiari "ticsán". Graiurile ardelenești și muntenești se întâlnesc și în Serbia. La sud de Dunăre și de râul Sava domină cele muntenești. La nord de Dunăre coexistă cele muntenești cu cele ardelenești. Tot aceste două tipuri de graiuri se găsesc și în Croația, dar aici grupul de graiuri muntenești se subîmparte în cel din Baranja și cel ludăresc
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
rotunjite, depresiuni și vai) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Căpățânii (grupa muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțului carpatic al Meridionalilor), ce cuprinde o mare parte a Munților Lătoriței, Masivul Târnovu (dezvoltat pe roci metamorfice) și bazinului superior al râului Petrimanu (unul din afluenții de stânga ai Latoriței). Situl dispune de 10 habitate naturale de interes comunitar ("Păduri de Larix decidua și Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Vegetație
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
Latoriței). Situl dispune de 10 habitate naturale de interes comunitar ("Păduri de Larix decidua și Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Vegetație lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine"; "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros"; "Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin"; "Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane"; "Versanți stâncoși cu
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
eleagnos de-a lungul râurilor montane"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine"; "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros"; "Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin"; "Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane"; "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin") ce adăpostesc și conserva a gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică rară. La baza desemnării sitului
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
naturale Locul fosilifer Dealul Repedea, Poiana cu Schit, Poieni - Cărbunăriei și Pădurea Pietrosu. Aria protejată încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc, reprezintă o zonă (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, cursuri de apă tributare râului Bârlad) deluroasă ce adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire și hrană mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de două clase de habitate (predominante) constituite din păduri dacice fag și păduri dacice de stejar
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
1844 dispăruse total. Cartograful și anticarul scria în "Historie of Great Britaine" (1611) că tradiția locală susține că trupul lui Richard a fost „purtat din oraș și aruncat cu dispreț peste capătul podului Bow, care trece peste un braț al râului Soar în vestul orașului.” Autorii de după el au luat această legendă drept adevărată. În 1856, un constructor local a ridicat o placă memorială în cinstea lui Richard al III-lea lângă podul Bow, pe care scria „Lângă acest loc zac
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
a ridicat o placă memorială în cinstea lui Richard al III-lea lângă podul Bow, pe care scria „Lângă acest loc zac osemintele lui Richard al III-lea, ultimul dintre Plantageneți 1485”. Descoperirea în 1862 a unui schelet în sedimentele râului lângă pod a dus la credința că osemintele lui Richard au fost găsite, dar o analiză mai atentă arată că ele erau mai probabil ale unui bărbat de circa 20 de ani, și deci nu ale lui Richard. Originile afirmațiilor
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
mm) pentru perioada 1 mai - 15 iulie 2010 a constituit în teritoriu 30-45 zile, norma fiind de 26-30 zile. Inundațiile au avut loc ca rezultat al cantităților enorme de precipitații căzute pe teritoriul Ucrainei de Vest, în cursurile superioare ale rîurilor mari; începînd cu 18 mai 2010 s-au format mai multe viituri pluviale mari, care pe teritoriul Republicii Moldova s-au suprapus formând o singură undă de viitură, deoarece nivelul apei nu dovedea să scadă la nivelul anti-viitură. În urma trecerii unui
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
viituri pluviale mari, care pe teritoriul Republicii Moldova s-au suprapus formând o singură undă de viitură, deoarece nivelul apei nu dovedea să scadă la nivelul anti-viitură. În urma trecerii unui vast ciclon atmosferic de înălțime (23-25 iunie), în bazinele hidrografice ale rîurilor Prut și Nistru din regiunea Carpaților au căzut ploi torențiale puternice și foarte puternice, care au format valul maximal al viiturii. Acest fenomen natural în perioada iunie-iulie a provocat o viitură de lungă durată în rîurile Nistru și Prut pe
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
în bazinele hidrografice ale rîurilor Prut și Nistru din regiunea Carpaților au căzut ploi torențiale puternice și foarte puternice, care au format valul maximal al viiturii. Acest fenomen natural în perioada iunie-iulie a provocat o viitură de lungă durată în rîurile Nistru și Prut pe teritoriul RM. Începând cu 24 iunie mărirea debitului de apă deversat a dus la umezirea, surparea și ruperea digurilor, provocând ieșirea apei în luncă, inundarea terenurilor agricole și a unor sate din raioanele Nisporeni, Hîncești, Leova
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
debitul 400 m3/s. Pe 19 iulie în satul Gotești, r-nul Cantemir, a fost înregistrată o nouă ruptură în corpul digului de protecție, ce a dus la inundarea luncii din preajma satelor Ghioltosu și Stoianovca. În 21 iulie, la confluența cu râul Larga, s-a efectuat o ruptură controlată a digului de protecție a rîului Prut ce permite evacuarea apelor din lunca inundată pe o suprafață de 2800 ha. Inundațiile au adus daune a peste 60 de localități din 14 raioane. În
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
fost înregistrată o nouă ruptură în corpul digului de protecție, ce a dus la inundarea luncii din preajma satelor Ghioltosu și Stoianovca. În 21 iulie, la confluența cu râul Larga, s-a efectuat o ruptură controlată a digului de protecție a rîului Prut ce permite evacuarea apelor din lunca inundată pe o suprafață de 2800 ha. Inundațiile au adus daune a peste 60 de localități din 14 raioane. În total cca. 13,000 de persoane au fost afectate în diferită măsură de
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
și a altor instalații portuare ale acesteia din urmă. Companiile desemnate pentru apărarea portului erau responsabile pentru apărarea instalațiilor portuare și a vaselor de suprafață și a submarinelor ancorate în port. Aceste companii și vasele aferente folosite pentru patrularea pe râu erau sub comanda comandantului de corvetă Kellerman. Divizia de infanterie a 333-a era responsabilă de apărarea litoralului dintre St Nazaire și Lorient. Divizia nu avea trupe încartiruite în oraș, ci în satele din apropiere, de unde puteau fi deplasate rapid
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
a rămas decât opțiunea capitulării. Nu toți membrii comandourilor au fot luați prizonieri. Cinci dintre ei au reușit să ajungă în Spania neutră, de unde s-au reîntors în Anglia. Cele mai multe vedete rapide au fost distruse în timpul intervenției și ardeau pe râu. Prima vedetă din coloana din tribord (dreapta) a fost prima care a fost incendiată. Echipajul său a reușit să o conducă până la vechiul dig. Unele dintre vedetele din tribord au reușit să navigheze până la obiective și să își debarce comandourile
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
ordonat vedetei să plece. În timp ce se retrăgea spre ieșirea din estuar, vedeta s-a oprit să salveze supraviețuitorii de pe un vas care se scufundase și a fost la rândul ei lovită și incendiată. În dreptul docurilor, vedeta canonieră se piziționase în mijlocul râului, de unde ataca bateriile de tunuri inamice. Comandantul Ryder a raportat că „Rata focului de sprijin s-a făcut în mod evident simțită, iar comandourile din regiunea docului Tirpitz au copleșit fără doar și poate rezistența din acea zonă. A avut
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
3.798 hectare. Situl se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Bazinul Fizeșului și include rezervațiile naturale: Lacul Știucilor, Stufărișurile de la Sic și Valea Legiilor. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, râuri, lacuri, mlaștini, turbării) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică. Aria naturală dispune de nouă tipuri de habitate naturale ("Păduri dacice de stejar și carpen
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
în cea mai mare parte Câmpiei Ierului (sit Natura 2000) și include rezervațiile naturale: Dunele de nisip Foieni, Mlaștina Vermuș și Pădurea de frasini Urziceni. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, râuri, lacuri, bălți, mlaștini, turbării, vii și liveză) încadrată în bioregiunea panonică a Câmpiei Someșului (subdiviziune geomorfologică ce aparține sectorului nordic al Câmpiei de Vest); ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică. Aria naturală dispune
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
de Vest); ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică. Aria naturală dispune de 12 tipuri de habitate naturale ("Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri; Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp; Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba; Pajiști xerice pe substrat calcaros; Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase; Pajiști de altitudine joasă; Pajiști aluviale din Cnidion dubii; Comunități de lizieră
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
de altitudine joasă; Pajiști aluviale din Cnidion dubii; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație de Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri si Bidention; Depresiuni umede intradunale" și "Dune panonice") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare. La baza
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
nu port ură, nu îmi doresc ca altul să se lovească sau să pățească ceva , întotdeauna am fost acolo atunci când a fost nevoie de mine dar asta știu numai acele persoane care îmi sunt alături și la bine și la râu nu persoanele false care acum îți zâmbesc și după câteva secunde se întorc cu spatele și te bârfesc fiindcă nu te suporta! Fițoasa? Faptul că am o mască pusă când mă antrenez sau când sunt în concurs dovedește cât de
JOCURI OLIMPICE 2016. Cătălina Ponor, mesaj cutremurător by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105266_a_106558]
-
România: Ciprian Tătărușanu — Cristian Manea, Dragoș Grigore, Vlad Chiricheș, Răzvan Rât — Alex Bourceanu (Cristian Tănase, 64), Mihai Pintilii (Alexandru Mateiu, 90+1) — Bănel Nicoliță (Cosmin Matei, 46), Alex Chipciu (Costin Lazăr, 64), Alex Maxim (Florin Tănase, 83) — Ciprian Marica (căpitan; Râul Rusescu, 46). Selecționer: Victor Pițurcă. Albania: Etrit Berisha — Andi Lila, Debatik Curri, Lorik Cană (căpitan), Ansi Agolli (Fidan Aliti, 80) — Amir Abrashi, Ergys Kace, Emiljano Vila (Sabien Lilaj, 65), Ermir Lenjani (Valdet Râma, 46) — Edmond Kapllani (Shkelzen Gashi, 46), Sokol
EURO 2016: România, număr ISTORIC în meciul cu Albania by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105300_a_106592]
-
o dovadă de solidaritate din partea ambelor echipe față de fotbalul mai modest. ----------- ROMÂNIA - SPANIA România obține o remiză onorabilă cu Spania, 0-0. Minutul 89 - Ropotan a intrat în locul lui Pintilii. Minutul 80 - David Silva este înlocuit de Alvaro Morata. Minutul 74 - Râul Rusescu a intrat în locul Florin Andone. Minutul 71 - Cartonaș galben primit de Jordi Albă, după un fault asupra lui Florin Andone. Minutul 61 - Torje i-a luat locul lui Adi Popa. Minutul 60 - Ocazie uriașă pentru România! Stanciu îi pasează
ROMÂNIA - SPANIA LIVE duminică la ora 21:45. Scor FINAL () [Corola-website/Journalistic/105346_a_106638]
-
3 3 0 10-5 12 3. Asteras Tripolis 6 1 1 4 4-12 4 4. APOEL Nicosia 6 1 0 5 3-12 3 GRUPA L Partizan Belgrad - Augsburg: 1 - 3 (Aboubakar Oumarou '11 / Jeong-Ho Hong '45+2, Paul Verhaegh '50, Râul Marcelo Bobadilla '89) - mijlocașul dreapta al gazdelor, Andrija Živković, a fost eliminat în minutul 80 Athletic Bilbao - AZ Alkmaar: 2 - 2 (Kike Sola '43, Sân José '47-penalty / Joris van Overeem '26, Vincent Janssen '88) 1. Athletic Bilbao 6 4 1
REZULTATE EUROPA LEAGUE. Cine merge în primăvara europeană by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105364_a_106656]