47,058 matches
-
generalizat, filosofii politici sunt obligați să renunțe la orice fel de principii morale (inclusiv cele care nu constituie susțineri perfecționiste despre binele moral sau cele nederivate din concepții particulare despre binele moral, precum presupozițiile morale ale argumentării identificate în "etica discursului"22 sau principiul demnității umane egale, care constituie o "axiomă", fie și doar implicită, nu o concluzie a diverselor concepții morale particulare rezonabile 23) și să recurgă la temeiuri și argumente pur pragmatice. În prima interpretare, sugestia lui Waldron nu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sale, care include, în opinia sa, și gânditori precum Machiavelli, filosofia politică este obligată să abordeze și probleme precum natura corupției în politică, problema virtuților necesare unui bun politician, problema "mâinilor murdare" și a relației dintre etică și politică, analiza discursurilor politice, natura deliberărilor publice și a argumentării politice, rolul emoțiilor în procesul de decizie politică, natura suveranității, natura și justificarea violenței politice etc.32 Ca atare, ea nu poate fi redusă, din punctul de vedere al lui Newey, la cercetările
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
la argumente morale în filosofia politică. Pe de o parte, argumentele morale au totuși, la urma urmei, așa cum și realiștii sunt de acord, o anumită forță motivațională, oricât de limitată 36. Pe de altă parte, filosofia politică nu este un discurs motivațional pentru politicieni sau cetățeni (deși ea cuprinde, desigur, și mesaje, de cele mai multe ori de natură morală, adresate adesea în mod direct și lipsit de echivoc, pentru aceștia 37). Filosofia politică este o disciplină care, ca toate disciplinele academice, are
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
privesc nu atât organizarea politică sau design-ul politic ideal, ci "politica așa cum este ea în realitate" (probleme precum virtuțile necesare unui bun politician, standardele de evaluare a comportamentului politic, natura corupției în politică, relațiile de putere din cadrul societății, analiza discursurilor politice, rolul emoțiilor în procesul de decizie politică, natura suveranității, natura și justificarea violenței politice, rolul circumstanțelor sau intereselor în acțiunea politică etc.). Nici această strategie, utilizată, pe lângă Waldron, de Mark Philp sau Glen Newey, nu se dovedește însă una
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
unui curent de opinie din filosofia politică. Fiecare dintre obiecțiile realiste împotriva moralismului are, după cum am constatat, cel puțin unul dintre următoarele defecte: confuzia între filosofia politică și științele politice, confuzia între normativ și descriptiv, confuzia între filosofia politică și discursurile motivaționale pentru cetățeni sau politicieni, interpretarea eronată a susținerilor, obiectivelor, ambițiilor și metodologiei moraliștilor, recursul la strategii sofistice de argumentare (în special de tip ad hominem sau petitio principii), confuzia sau echivocația între moralismul ca metodologie de argumentare filosofică (sau
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
61, 63, 70-71 egalitate politică, 55-56, 61-63, 70-73, 117 egalitatea accesului la avantaje, 19 egalitatea de respect a persoanelor, 61, 63 egalitatea în drepturi, 23, 104 egalitatea în fața legii, 23 egalitatea oportunităților, 46 empirism logic, 117 epistemologie populară, 102 etica discursului, 90 etică/filosofie morală, 32-34, 62-63, 71, 77, 97, 113, 123-124, 159-161 etică/filosofie morală aplicată, 32-34, 38, 84, 87, 89, 96-97, 143, 151, 165 etnologie, 33, 40 evaluare politică/a comportamentului politic, 15, 96, 139, 144, 147, 160 exigența
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Roumain par Cătălina-Daniela Răducu În aceeași serie, au mai apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Anul 1600. Cenzura imaginarului stiintific la inceputul modernitatii, Dan-Gabriel Sîmbotin • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural¸ Gabriela Rățulea • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M.
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
În Messy Morality. The Challenge of Politics (Clarendon Press, Oxford, 2008), C.A.J. Coady a realizat, de asemenea, o critică excelentă a acestui tip de moralism și a altor forme de absolutism moral în analiza performanțelor (sau/și în discursurile) oamenilor politici. Cred că merită să menționez, de asemenea, că îmbrățișez pe deplin și ideea că moralismul ca absolutism moral este un viciu - după cum s-a argumentat pe larg, spre exemplu, în C.A.J. Coady, (ed.), What's Wrong
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pare dispus să prelucreze liric, fără discernământ sau reticențe, orice pâlpâire mai energică a sensibilității sale meditative. Preponderente ar fi regretul, neliniștea, tristețea, despărțirea, injustițiile și noncomunicarea, dar apar și izbucniri, poate autoironice, agresiv-narcisiste. Metafore, mici alegorii ori parabole punctează discursul, însă majoritatea poemelor rămân declarative ori, dimpotrivă, impenetrabil obscure. Ca prozator, P. a adunat în volumul Dincolo de aparențe (1968) câteva nuvele de nivel modest, articulate corect, totuși convenționale și previzibile în desfășurarea lor, deși subiectele și tratarea sunt relativ variate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
acela al suprapunerii de imagini oarecum eterogene pe trunchiul unei sensibilități caracterizate de gustul pentru decoruri pluviale, crepusculare, lichide, mobilate fragmentar, informe, neprecizate. „Mediatizarea lumii prin imagine” (Radu G. Țeposu), relevabilă în poemele lui C., se produce în tiparele unui discurs liric succint, care sugrumă adesea pretenția de a comunica ceva, descompunându-se într-o expresie albă. Modelul bacovian reprezintă nu numai din punct de vedere tematic o referință rezonabilă: „Aici, ploaia e un drum/ Tunel/ De obraji șiroitori/ Spinări murdare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]
-
O parte dintre ei, firi zburdalnice și năvalnice, și-au părăsit țara și s-au statornicit ,,printre lidieni, frigieni și troieni” iar ținutul a fost numit tot Misia. Despre aceste două Misii amintesc și alte izvoare antice. Dion Crysostomos în discursul său din anul 97 e.n. ținut la Olimpia, spune că: ,,am făcut o călătorie lungă drept la Istru și în țara geților sau a misilor așa cum îi numește Homer și cum e numită astăzi populația”. Claudius Aelianus în cartea sa
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
dar referința e mai mult ironică, fiind mereu induse trimiteri la cotidian. Versurile lui A. prezintă un poet la care melancolia trecerii insidioase a timpului, interiorizarea prin contemplare, pătrunderea tainelor și căutarea lor definesc o voce lirică aparte, în care discursul e mereu bine controlat. Traducerile, cu precădere din limba sârbă și germană, îi vizează mai ales pe scriitorii bănățeni contemporani. SCRIERI: Ideografii lirice contemporane, Timișoara, 1977; Ecorșeu, Timișoara, 1997; Îndreptar de navigație pentru uzul somonului albinos, Timișoara, 1997; Istoria naturală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
Intenția comentatorului e de a demonstra caracterul organic al operei celor doi autori și de a identifica, la nivel general, diferența specifică a „prozei criticilor”. Ion Creangă. Spațiul memoriei (1984), carte redactată, pare-se, înaintea celei de debut, are un discurs critic mai tehnic și o viziune interpretativă prin care autorul corectează o serie de idei clasicizate și chiar devenite locuri comune și clișee (un exemplu: „roiul de citate”, despre care vorbise G. Călinescu) și construiește imaginea unui Creangă ce, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
cu alte cuvinte soluția cea mai simplă, are toate șansele să fie cea adevărată. Ideea simplicității absolute,singura presupoziție din Eureka, implicând un act de "credință rațională" ("rațional faith"), rămâne intuiția esențială a "poemului": Aceasta este singura presupoziție absolută a Discursului meu. Folosesc cuvântul presupoziție în sensul obișnuit; totuși, chiar și aceasta presupoziție primară, este departe, foarte de parte, de a fi o simplă presupoziție. Nimic nu a fost vreodată dedus cu mai multă siguranță - nicicând vreo concluzie nu a fost
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
momente, cu natura creatoare a ființei 17. Artă nu repeta nimic, nici nu reproduce creațiile naturii, ci prelungește operațiile acesteia, explicitându-se în entități distincte, originale, i.e., opere. Iată aceeași idee exprimată, în termeni foarte apropiați de Henri Brémond, în celebrul discurs, ținut în fața Academiei Franceze, în 1925, pe tema "poeziei pure", ce a provocat, în anii care au urmat, o amplă dezbatere, în cercurile artistice europene, pe care poetul nostru pare să o fi urmărit, cu atenție și interes: Ne lăsăm
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în schema tragică, - eroul piere, victima acestei căutări, ce dă sens vieții lui, doar mesajul lui rămâne, că singura mărturie a sublimei lui aventuri a cunoașterii, la fel cum, în lirica mallarméană, potențând această idee, subiectul ilocutor dispare complet din discursul poetic - ideea regăsindu-se și în teoria barbiana a impersonalității - , pentru a lăsa doar textul să vorbească: Ca o poezie să fie pură, vocea poetului trebuie să se oprească, iar inițiativa să fie preluată de cuvinte, care se vor pune
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ce amintesc, deopotrivă, de Poe și de Bergson: Dar, pentru a exprima aceste moduri ale naturii "increate", limba uzuală apare prea organizată [s.n.]: Rimbaud se străduiește deci s-o sărăceasca deliberat, s-a simplifice până la un sistem redus defuncțiuni ale discursului. Se vorbește despre limba naivă "îngereasca", a lui Rimbaud, despre lipsa de șir și despre ritmurile ei împrumutate jocurilor de copii. În realitate, suntem în fața unei limbi și-a unei prozodii deduse prin abstragere; în fața unei elaborări conștiente în vederea notării
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
inamovibili -, fie la conducerea Arhivelor în numele competenței -, fie în fruntea Bisericii ortodoxe în numele respectului pentru această instituție, garantă a tradiției. Rețelele familiale funcționează și ele: cutare doamnă, istoric, susținătoare înflăcărată a național-comunismului din anii 1980, în continuare prezentă cu aceleași discursuri scrise conștiincios și citite la colocviile internaționale din ultimii ani ai comunismului, a tremurat poate câteva săptămâni pentru poziția ei, fiind apoi repede plasată pe un post analog într-un institut vecin. Fusese studenta unui profesor stimat și respectabil, al
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
e fascinantă. Societatea nu-și ascunde o teamă care e reală, dar, în același timp, se arată îngăduitoare cu cei care optează pentru o carieră asigurată și unele privilegii, angajându-se în serviciile de informații. Se pune întrebarea dacă acest discurs despre frică este destinat doar străinătății, cu scopul de a-i explica implicit că societatea oprimată nu are cum să se revolte; referința la teamă ar fi un mod de a-și salva onorabilitatea. Ar trebui să ne întrebăm de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
puțin riscurile care decurgeau din acest refuz. După 1989, teama a evoluat în direcții diferite și pe durată lungă. Apare bănuiala de a fi manipulat, șantajat de rețelele de informații care funcționează în continuare. Într-o societate în care retorica discursurilor este democratică, în care nimeni nu se poate exprima fără să nu evoce tranziția democratică, în timp ce realitatea puterii nu s-a schimbat, există un mare risc de a cădea în capcană! Această schizofrenie explică multe tăceri privind trecutul, în numele unui
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
legăturile cu "tovarășii" de rang înalt, pe de altă parte, cea pe care și-o câștigă în fața străinilor, grație pozițiilor pe care le ocupă după 1989. Această opacitate izvorâtă din continuitatea istoriei elitelor românești blochează orice încercare de democratizare rapidă. Discursul este fără îndoială diferit înainte și după 1989, dar numeroși demnitari ocupă aceleași poziții. În acest climat agitat, în care o societate civilă care a ales ca președinte un umanist comunist, Ion Iliescu, proclamă sus și tare anticomunismul, au avut
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pentru o țară care își propune să se apropie de Occident și se plânge de a fi fost abandonată de aliați la Ialta! Această tematică a unui Antonescu patriot și antisovietic, recuperabil datorită antibolșevismului său intra în rezonanță cu axele discursului partidului naționalist, extremist, România Mare, ai cărui conducători proveneau dintre susținătorii lui Ceaușescu din anii 1980. De această dată, discursul de apologie a mareșalului se plasează sub egida Institutului Militar, într-un cadru oficial! Această reabilitare în forță a lui
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
aliați la Ialta! Această tematică a unui Antonescu patriot și antisovietic, recuperabil datorită antibolșevismului său intra în rezonanță cu axele discursului partidului naționalist, extremist, România Mare, ai cărui conducători proveneau dintre susținătorii lui Ceaușescu din anii 1980. De această dată, discursul de apologie a mareșalului se plasează sub egida Institutului Militar, într-un cadru oficial! Această reabilitare în forță a lui Antonescu îl neliniștea pe marele rabin Moses Rosen, persoană foarte cunoscătoare, care urmărea îndeaproape intervențiile în media ale unui anume
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
sau al normelor impuse din exterior. Așa cum afirma Radu Ioanid, în decembrie 2005, atunci când se coboară de la conducerea ministerelor de Externe și al Educației la șefii birourilor de rangul doi sau trei, apar puternice rezistențe față de adecvarea memoriei și a discursului istoric la realitatea Holcaustului 13. Cu ocazia audierii în Senatul de la Washington, la 20 octombrie 2005, în vederea numirii sale în postul de ambasador al Statelor Unite la București, Nicholas F. Taubman se declara impresionat de faptul că România a făcut progrese
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
acestui institut este un general în rezervă, fost membru al Institutului de Teorie Militară, condus înainte de 1989 de Ilie Ceaușescu, fratele lui Nicolae, un general reactivat "born again" și convertit la atlantism. Dincolo de această fațadă, și în ciuda eforturilor conducătorilor politici, discursul profund antisemit nu a dispărut din off, atunci când, în conversațiile private, oamenii se exprimă sincer. Un parlamentar român, invitat la Chișinău în octombrie 2006, în cadrul unei delegații la o sesiune a seminarului Adunării Parlamentare a NATO, nu ezită să declare
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]