44,964 matches
-
Ieremia (în limba ebraica: ספר יִרְמְיָהוּ "Sefer Irmiyahu") este o carte din Vechiul Testament, sau din Biblia ebraica (Tanah sau Mikra). Pentru evrei ea este a două dintre cărțile Ultimilor Proroci, iar, pentru creștini, a două dintre cărțile Prorocilor. Preambulul din capitolul 1:1-3 îl identifica pe Ieremia că fiul lui Hilkia și plasează cronologic activitatea sa la finele epocii Primului Templu din
Ieremia (carte) () [Corola-website/Science/323557_a_324886]
-
finele epocii Primului Templu din Ierusalim, între reformele regelui Iosia al Iudeei (probabil prin 627 î.Hr.) și subjugarea țării de către babiloneni prin 605, deportarea regelui Ioahin în 597, distrugerea Ierusalimului și a Primului Templu în 586 î.Hr.și asasinarea guvernatorului evreu Ghedalia, numit de babiloneni, prin 582 î.Hr. Dintre toți prorocii evrei, personalitatea să reiese mai clar conturată decât a altora, mai ales atunci când se lamentează în fața scribului sau Baruh, asupra rolului său de slujitor al lui Dumnezeu și de prevestitor
Ieremia (carte) () [Corola-website/Science/323557_a_324886]
-
îndreaptă rapid asupra lui Magnențiu și-l bate la Mursa pe Drava, în Iliria și-l constrânge să fugă. Magnențiu se sinucide la Lugdunum (Lyon), în 353. După căderea uzurpatorului, Constanțiu, adept al arianismului și persecutor al creștinilor niceeni, al evreilor și al păgânilor, revine aupra deciziilor lui Magnențiu printr-un edict lapidar, datat la 23 noiembrie 353: "« Să fie abolite sacrificiile nocturne celebrate la porunca lui Magnențiu, iar un asemenea desfrâu nelegiuit să fie de acum înainte respins »".
Flavius Magnus Magnentius () [Corola-website/Science/323569_a_324898]
-
capitolul "Vicariatul General Special al Rutenilor" din ""Șematismul veneratului cler al Eparhiei greco-catolice române a Maramureșului"" pe anul 1936. Conform recensământului din 1930, în orașul Vatra Dornei locuiau 9.826 persoane, dintre care 6.162 români (62,71%), 1.747 evrei (17,77%), 1.548 germani (15,75%), 153 polonezi (1,55%), 98 ruteni (0,99%), 40 unguri, 36 țigani, 20 ruși, 8 armeni, 7 cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
în 1927 o clopotniță de lemn lângă absida altarului. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1936. Conform recensământului din 1930, în orașul Câmpulung Moldovenesc locuiau 10.071 persoane, dintre care 6.826 români (67,77%), 1.501 evrei (14,90%), 1.496 germani (14,85%), 98 ruteni (0,97%), 97 polonezi (0,96%), 26 ruși, 4 cehoslovaci, 4 țigani, 3 unguri, 2 greci, 2 armeni, 1 sârbo-croato-sloven, 1 albanez, 9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
la Câmpulung 9 familii evreiești cu 45 de suflete. După ocuparea părții de nord-vest a Moldovei de către austrieci (1775), localitățile din districtul Câmpulung au beneficiat de unele privilegii economice. Legile antisemite elaborate la Viena au restrâns dreptul de așezare a evreilor în acele localități. În anul 1803 au fost deportați 6 evrei care nu lucrau în agricultură. Puținii evrei care locuiau la Vatra Dornei aveau aceeași soartă cu a celorlalți evrei bucovineni. Orașul Vatra Dornei a început să se dezvolte după
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
părții de nord-vest a Moldovei de către austrieci (1775), localitățile din districtul Câmpulung au beneficiat de unele privilegii economice. Legile antisemite elaborate la Viena au restrâns dreptul de așezare a evreilor în acele localități. În anul 1803 au fost deportați 6 evrei care nu lucrau în agricultură. Puținii evrei care locuiau la Vatra Dornei aveau aceeași soartă cu a celorlalți evrei bucovineni. Orașul Vatra Dornei a început să se dezvolte după descoperirea aici a izvoarelor de apă minerală și a devenit o
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
1775), localitățile din districtul Câmpulung au beneficiat de unele privilegii economice. Legile antisemite elaborate la Viena au restrâns dreptul de așezare a evreilor în acele localități. În anul 1803 au fost deportați 6 evrei care nu lucrau în agricultură. Puținii evrei care locuiau la Vatra Dornei aveau aceeași soartă cu a celorlalți evrei bucovineni. Orașul Vatra Dornei a început să se dezvolte după descoperirea aici a izvoarelor de apă minerală și a devenit o importantă stațiune balneară. În secolul al XIX
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
antisemite elaborate la Viena au restrâns dreptul de așezare a evreilor în acele localități. În anul 1803 au fost deportați 6 evrei care nu lucrau în agricultură. Puținii evrei care locuiau la Vatra Dornei aveau aceeași soartă cu a celorlalți evrei bucovineni. Orașul Vatra Dornei a început să se dezvolte după descoperirea aici a izvoarelor de apă minerală și a devenit o importantă stațiune balneară. În secolul al XIX-lea a avut loc o dezvoltare a comerțului în zona Dornelor, care
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
avut loc o dezvoltare a comerțului în zona Dornelor, care se afla la granița a trei țări: Austria, România și Transilvania (care se afla pe atunci sub stăpânirea Regatului Ungariei). În localitate au început să se stabilească multe familii de evrei care se îndeletniceau cu comerțul. Încetul cu încetul, companiile înființate de evrei au început să controleze comerțul cu cherestea din pădurile bucovinene. Pentru a se înțelege importanța comunității evreiești din Vatra Dornei, trebuie spus că din cei 494 locuitori ai
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
la granița a trei țări: Austria, România și Transilvania (care se afla pe atunci sub stăpânirea Regatului Ungariei). În localitate au început să se stabilească multe familii de evrei care se îndeletniceau cu comerțul. Încetul cu încetul, companiile înființate de evrei au început să controleze comerțul cu cherestea din pădurile bucovinene. Pentru a se înțelege importanța comunității evreiești din Vatra Dornei, trebuie spus că din cei 494 locuitori ai orașului în 1880, evreii reprezentau 12,41% din populație (3.980 locuitori
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
cu comerțul. Încetul cu încetul, companiile înființate de evrei au început să controleze comerțul cu cherestea din pădurile bucovinene. Pentru a se înțelege importanța comunității evreiești din Vatra Dornei, trebuie spus că din cei 494 locuitori ai orașului în 1880, evreii reprezentau 12,41% din populație (3.980 locuitori). Aceștia aparțineau de comunitatea din Câmpulung, care se separase în 1859 de comunitatea evreilor din Suceava. În 1896, evreii din Vatra Dornei și-au înființat propria comunitate. Au fost înființate școli private
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
înțelege importanța comunității evreiești din Vatra Dornei, trebuie spus că din cei 494 locuitori ai orașului în 1880, evreii reprezentau 12,41% din populație (3.980 locuitori). Aceștia aparțineau de comunitatea din Câmpulung, care se separase în 1859 de comunitatea evreilor din Suceava. În 1896, evreii din Vatra Dornei și-au înființat propria comunitate. Au fost înființate școli private la care se studia în limba ebraică. Cu două decenii înainte de izbucnirea primului război mondial, evreii din Vatra Dornei dețineau băcănii, măcelării
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
Vatra Dornei, trebuie spus că din cei 494 locuitori ai orașului în 1880, evreii reprezentau 12,41% din populație (3.980 locuitori). Aceștia aparțineau de comunitatea din Câmpulung, care se separase în 1859 de comunitatea evreilor din Suceava. În 1896, evreii din Vatra Dornei și-au înființat propria comunitate. Au fost înființate școli private la care se studia în limba ebraică. Cu două decenii înainte de izbucnirea primului război mondial, evreii din Vatra Dornei dețineau băcănii, măcelării, farmacii, restaurante, cafenele, cabinete medicale
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
se separase în 1859 de comunitatea evreilor din Suceava. În 1896, evreii din Vatra Dornei și-au înființat propria comunitate. Au fost înființate școli private la care se studia în limba ebraică. Cu două decenii înainte de izbucnirea primului război mondial, evreii din Vatra Dornei dețineau băcănii, măcelării, farmacii, restaurante, cafenele, cabinete medicale sau stomatologice. Mai multe hoteluri erau administrate de evrei (Hotelul comunal fiind arendat lui Mathias Neumann, Hotelul Central, lui Faust și Drach, iar Hotelul Runc și Hotelul Habsburgic, lui
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
Au fost înființate școli private la care se studia în limba ebraică. Cu două decenii înainte de izbucnirea primului război mondial, evreii din Vatra Dornei dețineau băcănii, măcelării, farmacii, restaurante, cafenele, cabinete medicale sau stomatologice. Mai multe hoteluri erau administrate de evrei (Hotelul comunal fiind arendat lui Mathias Neumann, Hotelul Central, lui Faust și Drach, iar Hotelul Runc și Hotelul Habsburgic, lui Nachum Braunstein). Chiar și Cazinoul din Vatra Dornei a fost închiriat timp de mulți ani de un evreu. Multe bănci
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
administrate de evrei (Hotelul comunal fiind arendat lui Mathias Neumann, Hotelul Central, lui Faust și Drach, iar Hotelul Runc și Hotelul Habsburgic, lui Nachum Braunstein). Chiar și Cazinoul din Vatra Dornei a fost închiriat timp de mulți ani de un evreu. Multe bănci erau de asemenea evreiești; sunt de menționat Banca Drach, banca fraților Schieber, agenția Băncii Comerciale din Cernăuți era condusă de Konsul Luttinger, precum și agențiile Hypothekenbank și Socominbank. Ca urmare a ponderii evreiești majoritare, evreii Schloime Pistiner, Jankel Druckmann
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
mulți ani de un evreu. Multe bănci erau de asemenea evreiești; sunt de menționat Banca Drach, banca fraților Schieber, agenția Băncii Comerciale din Cernăuți era condusă de Konsul Luttinger, precum și agențiile Hypothekenbank și Socominbank. Ca urmare a ponderii evreiești majoritare, evreii Schloime Pistiner, Jankel Druckmann și Meschulem Druckmann au făcut parte din Consiliul orășenesc. Evreii îndeplineau și funcții publice; ei lucrau ca judecători la Tribunalul districtual, la Oficiul de cadastru, la Biroul de impozite, la Poștă. De asemenea, erau mulți avocați
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
Banca Drach, banca fraților Schieber, agenția Băncii Comerciale din Cernăuți era condusă de Konsul Luttinger, precum și agențiile Hypothekenbank și Socominbank. Ca urmare a ponderii evreiești majoritare, evreii Schloime Pistiner, Jankel Druckmann și Meschulem Druckmann au făcut parte din Consiliul orășenesc. Evreii îndeplineau și funcții publice; ei lucrau ca judecători la Tribunalul districtual, la Oficiul de cadastru, la Biroul de impozite, la Poștă. De asemenea, erau mulți avocați evrei. Comunitatea evreilor din Vatra Dornei a fost condusă de Jakob Antschel (până în 1914
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
Jankel Druckmann și Meschulem Druckmann au făcut parte din Consiliul orășenesc. Evreii îndeplineau și funcții publice; ei lucrau ca judecători la Tribunalul districtual, la Oficiul de cadastru, la Biroul de impozite, la Poștă. De asemenea, erau mulți avocați evrei. Comunitatea evreilor din Vatra Dornei a fost condusă de Jakob Antschel (până în 1914), Leib Arje Hauslich (interimar în perioada primului război mondial), apoi Meschulem Druckmann, Jakob Druckmann, Jakob Schieber și din 1931, avocatul Dr. Moses Dollberg (care a condus comunitatea timp de
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
Meschulem Druckmann, Jakob Druckmann, Jakob Schieber și din 1931, avocatul Dr. Moses Dollberg (care a condus comunitatea timp de 10 ani). După primul război mondial, germanii au emigrat în Germania și Austria, același destin urmându-l și o parte dintre evrei. Evreii rămași au contribuit la dezvoltarea orașului, unii dintre ei fiind membri în Consiliul orășenesc. Comunitatea s-a dezvoltat. În perioada interbelică funcționau aici două societăți culturale evreiești. Evreii lucrau în industria cherestelei, printre fabricile deținute de evrei fiind fabrica
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
Druckmann, Jakob Druckmann, Jakob Schieber și din 1931, avocatul Dr. Moses Dollberg (care a condus comunitatea timp de 10 ani). După primul război mondial, germanii au emigrat în Germania și Austria, același destin urmându-l și o parte dintre evrei. Evreii rămași au contribuit la dezvoltarea orașului, unii dintre ei fiind membri în Consiliul orășenesc. Comunitatea s-a dezvoltat. În perioada interbelică funcționau aici două societăți culturale evreiești. Evreii lucrau în industria cherestelei, printre fabricile deținute de evrei fiind fabrica “Moldova
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
Germania și Austria, același destin urmându-l și o parte dintre evrei. Evreii rămași au contribuit la dezvoltarea orașului, unii dintre ei fiind membri în Consiliul orășenesc. Comunitatea s-a dezvoltat. În perioada interbelică funcționau aici două societăți culturale evreiești. Evreii lucrau în industria cherestelei, printre fabricile deținute de evrei fiind fabrica “Moldova” și gaterul lui Mosses Paecht și Aharon Katz. Cel mai bogat industriaș era Nathan Klipper. Majoritatea croitorilor, cizmarilor și instalatorilor erau evrei. Singura tipografie din oraș a aparținut
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
parte dintre evrei. Evreii rămași au contribuit la dezvoltarea orașului, unii dintre ei fiind membri în Consiliul orășenesc. Comunitatea s-a dezvoltat. În perioada interbelică funcționau aici două societăți culturale evreiești. Evreii lucrau în industria cherestelei, printre fabricile deținute de evrei fiind fabrica “Moldova” și gaterul lui Mosses Paecht și Aharon Katz. Cel mai bogat industriaș era Nathan Klipper. Majoritatea croitorilor, cizmarilor și instalatorilor erau evrei. Singura tipografie din oraș a aparținut lui Pinkas Rosenstrauch și mai târziu fraților Schaffer. Conform
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
funcționau aici două societăți culturale evreiești. Evreii lucrau în industria cherestelei, printre fabricile deținute de evrei fiind fabrica “Moldova” și gaterul lui Mosses Paecht și Aharon Katz. Cel mai bogat industriaș era Nathan Klipper. Majoritatea croitorilor, cizmarilor și instalatorilor erau evrei. Singura tipografie din oraș a aparținut lui Pinkas Rosenstrauch și mai târziu fraților Schaffer. Conform recensământului din 1930, în orașul Vatra Dornei locuiau 9.826 persoane, dintre care 6.162 români (62,71%), 1.747 evrei (17,77%), 1.548
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]