43,474 matches
-
era bătut în aur, după modelul florinilor din Florența: 3,60 g, din care 3,495 aur fin, având circa 20 mm diametru. La Marsilia, s-a cerut aprobarea regelui Franței să se bată moneda, în aur, prin imitarea unor monede arabe și bizantine. Politică prea îndrăzneață, fără îndoială! Ludovic al VIII-lea nu și-a dat consimțământul. Orașele din Toscana vor relua ștafeta, Pisa în 1252, apoi Florența în anul următor, cu florinul sau. Moneda florentina era destinată comerțului pe
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]
-
în aur, prin imitarea unor monede arabe și bizantine. Politică prea îndrăzneață, fără îndoială! Ludovic al VIII-lea nu și-a dat consimțământul. Orașele din Toscana vor relua ștafeta, Pisa în 1252, apoi Florența în anul următor, cu florinul sau. Moneda florentina era destinată comerțului pe termen lung. Este atat de bine echilibrată și de adaptată în funcția să încât va fi imitata peste tot! La Veneția, baterea monedelor de aur este relativ târzie, probabil deoarece, mulțumită comerțului sau exterior, societății
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]
-
ștafeta, Pisa în 1252, apoi Florența în anul următor, cu florinul sau. Moneda florentina era destinată comerțului pe termen lung. Este atat de bine echilibrată și de adaptată în funcția să încât va fi imitata peste tot! La Veneția, baterea monedelor de aur este relativ târzie, probabil deoarece, mulțumită comerțului sau exterior, societății venețiene nu-i lipsea numerarul și dispunea de instrumente de plată având curs în Orientul Mijlociu. "Țechinul" a fost o monedă de aur având aceeași greutate și același titlu
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]
-
va fi imitata peste tot! La Veneția, baterea monedelor de aur este relativ târzie, probabil deoarece, mulțumită comerțului sau exterior, societății venețiene nu-i lipsea numerarul și dispunea de instrumente de plată având curs în Orientul Mijlociu. "Țechinul" a fost o monedă de aur având aceeași greutate și același titlu că și "florinul florentin". A fost emis de Republică Veneția începând din anul 1284. Ducatul din aur venețian își va schimba numele în "țechin" - fără să-și schimbe formă - în mod oficial
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]
-
va schimba numele în "țechin" - fără să-și schimbe formă - în mod oficial începând din timpul dogelui "Francesco Venier" (1554 - 1556). În acea perioadă, țechinul valora 7 lire și 12 șoldi. La începutul secolului al XVI-lea, "Zecca" lansează o monedă mare de argint de 23,4 g, cu titlul de 826‰, curând denumit "ducato"; va fi ducatul de argint, care va servi de bază sistemului monetar al Republicii Venețiene. Pe la 1770, "țechinul" de aur valorează 22 de livre, în timp ce ducatul
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]
-
țechin, precum și multipli de 2, 3, 10, 12 și 100 de țechini. Greutatea țechinului a variat între 3,559 grame și 3,494 grame, fiind din aur practic pur (997 ‰). Papă Benedict al XIII-lea a introdus acest termen pentru monede române de aur, în 1728. Țechinul va supraviețui hazardurilor istoriei Republicii Veneției, chiar și după finele acestei republici (1797), întrucât va continua să fie emis aici de către autoritățile austriece, până în 1823, vulturul bicefal înlocuind vechiul motiv din secolul al XIII
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]
-
chiar și după finele acestei republici (1797), întrucât va continua să fie emis aici de către autoritățile austriece, până în 1823, vulturul bicefal înlocuind vechiul motiv din secolul al XIII-lea: dogele îngenunchiat ținând flamura Sfanțului Marcu. În "Italia" au fost emise monede din aur cu această denumire, în diferite monetarii, precum sunt cele de la Lucca (1572), de la Genova (1718), din Romă și din Bologna. Au fost emiși și în Toscana de către Carol Emanuel al III-lea al Sardiniei, de către Maria Terezia a
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]
-
această denumire, în diferite monetarii, precum sunt cele de la Lucca (1572), de la Genova (1718), din Romă și din Bologna. Au fost emiși și în Toscana de către Carol Emanuel al III-lea al Sardiniei, de către Maria Terezia a Austriei pentru Lombardia. Moneda a fost folosită și de Cavalerii de Malta, precum și de alte state creștine din "Mediterana Orientala". Aceasta moneda a fost introdusă și în Imperiul Otoman, pe la 1478.
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]
-
Bologna. Au fost emiși și în Toscana de către Carol Emanuel al III-lea al Sardiniei, de către Maria Terezia a Austriei pentru Lombardia. Moneda a fost folosită și de Cavalerii de Malta, precum și de alte state creștine din "Mediterana Orientala". Aceasta moneda a fost introdusă și în Imperiul Otoman, pe la 1478.
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]
-
de independență; a negociat cu marile puteri și cu Imperiul Otoman frontierele statului și gradul său de independență și a semnat tratatul de pace cu Imperiul Otoman, prin care s-a pus capăt războiului de independență; a introdus phoenixul, prima monedă națională modernă a țării; a organizat administrația locală și, în scopul de a crește nivelul de trai al populației, a introdus cultivarea cartofului în Grecia. După ce a comandat un transport de cartofi, el i-a oferit la început tuturor celor
Ioannis Kapodistrias () [Corola-website/Science/323767_a_325096]
-
Augustinos Kapodistrias. Augustinos a rămas la putere doar șase luni, timp în care țara a căzut în haos. Kapodistrias este o personalitate a cărei memorie este respectată în Grecia de astăzi. Universitatea din Atena este denumită „"Kapodistriană"” în cinstea sa; moneda greacă de 20 de eurocenți are chipul său, precum avea și aversul bancnotei de 500 de drahme din perioada 1983-2001, dinainte de introducerea monedei euro, iar un program local de reorganizare administrativă care a redus numărul de comune în anii 1990
Ioannis Kapodistrias () [Corola-website/Science/323767_a_325096]
-
cărei memorie este respectată în Grecia de astăzi. Universitatea din Atena este denumită „"Kapodistriană"” în cinstea sa; moneda greacă de 20 de eurocenți are chipul său, precum avea și aversul bancnotei de 500 de drahme din perioada 1983-2001, dinainte de introducerea monedei euro, iar un program local de reorganizare administrativă care a redus numărul de comune în anii 1990 a purtat numele său. Temerile pe care Regatul Unit, Franța și Rusia le aveau față de orice mișcare republicană de la acea vreme, din cauza amintirii
Ioannis Kapodistrias () [Corola-website/Science/323767_a_325096]
-
Zona euro se referă la cele 19 țări din Uniunea Europeană care au adoptat euro ca monedă unică. Euro a debutat ca monedă unică a 11 state membre. Au avut deja loc șase valuri de extindere a zonei euro prin aderarea Greciei în 2001, a Sloveniei în 2007, a Ciprului și Maltei în 2008, a Slovaciei în
Extinderea zonei euro () [Corola-website/Science/323788_a_325117]
-
Zona euro se referă la cele 19 țări din Uniunea Europeană care au adoptat euro ca monedă unică. Euro a debutat ca monedă unică a 11 state membre. Au avut deja loc șase valuri de extindere a zonei euro prin aderarea Greciei în 2001, a Sloveniei în 2007, a Ciprului și Maltei în 2008, a Slovaciei în 2009, a Estoniei în 2011, a
Extinderea zonei euro () [Corola-website/Science/323788_a_325117]
-
bine stabilită, care cuprinde mai multe etape. Prima etapă se încheie atunci când statul membru aderă la mecanismul cursului de schimb ERM II. În această etapă, politica monetară și cea valutară trebuie să îndeplinească trei cerințe esențiale prevăzute de Tratat. Adoptarea monedei euro, începe numai după ce țara respectivă a îndeplinit în totalitate așa-numitele criterii de convergență pe termen lung. Statul membru respectiv trebuie să fi participat timp de doi ani la ERM II în cadrul benzilor normale de fluctuație, fără să fi
Extinderea zonei euro () [Corola-website/Science/323788_a_325117]
-
respectiv trebuie să-și armonizeze integral legislația națională (în special legislația cu privire la statutul băncii centrale) cu Tratatul și cu Statutul SEBC. Decizia prin care se stabilește dacă un stat membru a atins nivelul necesar de convergență sustenabilă pentru a adopta moneda euro este luată de către Consiliul ECOFIN. Aderarea la zona euro implică o serie de consecințe de ordin operațional și necesită pregătiri tehnice intense, mai ales în ceea ce privește adoptarea euro ca monedă fiduciară, instrumentele necesare aplicării politicii monetare și participării la infrastructurile
Extinderea zonei euro () [Corola-website/Science/323788_a_325117]
-
a atins nivelul necesar de convergență sustenabilă pentru a adopta moneda euro este luată de către Consiliul ECOFIN. Aderarea la zona euro implică o serie de consecințe de ordin operațional și necesită pregătiri tehnice intense, mai ales în ceea ce privește adoptarea euro ca monedă fiduciară, instrumentele necesare aplicării politicii monetare și participării la infrastructurile pieței din zona euro pentru gestionarea plăților și a operațiunilor cu constituire de garanții.
Extinderea zonei euro () [Corola-website/Science/323788_a_325117]
-
lui Osman. Fiul lui, Orhan I, a cucerit Niceea în 1331 și Nicomedia în 1337 și și-a stabilit capitala la Bursa. De-a lungul domniei lui Orhan, imperiul a fost organizat pe principii noi, a fost bătută o nouă monedă, iar armata a fost modernizată. Orhan s-a căsătorit cu Theodora, fiica principelui bizantin Ioan al VI-lea Cantacuzino. În 1346, Orhan l-a sprijinit pe socrul său pentru detronarea împăratului Ioan al V-lea Paleologul. Când Ioan al VI
Ascensiunea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/323805_a_325134]
-
perioada mai-iulie 2004, la inițiativa Fundației austriece Klagenfurt-Hermannstadt, restauratorii Sorin Fogarascher și Mirel Bucur de la Muzeul ASTRA s-au documentat timp de o lună și jumătate și au realizat o replică a bustului din piatră turnată. Ei au studiat câteva monede care îl prezentau pe împărat din profil, nefiind găsite alte dovezi, precum fotografii, din care să se observe detaliile bustului, în special cununa de lauri. Replica bustului a fost turnată de secția de restaurare ceramică a Muzeului ASTRA. În mai
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
este ""un târgușor destul de frumos, cu un palat domnesc din piatră, peste care este pus un pârcălab"". Cercetările arheologice efectuate în 1994 au dus la descoperirea a șapte schelete în fundația lăcașului de cult. Lângă schelete au fost descoperite șase monede de argint. La un schelet tăiat de fundația pridvorului s-a descoperit o monedă din vremea lui Bogdan al III-lea (1504-1517), ceea ce demonstrează că lucrările de construcție ale bisericii au avut loc după înmormântarea respectivă. În mormintele din apropiere
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
pus un pârcălab"". Cercetările arheologice efectuate în 1994 au dus la descoperirea a șapte schelete în fundația lăcașului de cult. Lângă schelete au fost descoperite șase monede de argint. La un schelet tăiat de fundația pridvorului s-a descoperit o monedă din vremea lui Bogdan al III-lea (1504-1517), ceea ce demonstrează că lucrările de construcție ale bisericii au avut loc după înmormântarea respectivă. În mormintele din apropiere s-au descoperit pietre și urme de mortar, precum și trei monede din vremea regelui
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
a descoperit o monedă din vremea lui Bogdan al III-lea (1504-1517), ceea ce demonstrează că lucrările de construcție ale bisericii au avut loc după înmormântarea respectivă. În mormintele din apropiere s-au descoperit pietre și urme de mortar, precum și trei monede din vremea regelui ungar Matia Corvin (o monedă perforată din 1488, un denar perforat bătut între anii 1472 și 1485, precum și o altă monedă neperforată din aceeași perioadă), ceea ce indică ridicarea unui lăcaș de cult înainte de aceste înhumări. În alte
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
al III-lea (1504-1517), ceea ce demonstrează că lucrările de construcție ale bisericii au avut loc după înmormântarea respectivă. În mormintele din apropiere s-au descoperit pietre și urme de mortar, precum și trei monede din vremea regelui ungar Matia Corvin (o monedă perforată din 1488, un denar perforat bătut între anii 1472 și 1485, precum și o altă monedă neperforată din aceeași perioadă), ceea ce indică ridicarea unui lăcaș de cult înainte de aceste înhumări. În alte morminte s-au găsit o monedă turcească din
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
înmormântarea respectivă. În mormintele din apropiere s-au descoperit pietre și urme de mortar, precum și trei monede din vremea regelui ungar Matia Corvin (o monedă perforată din 1488, un denar perforat bătut între anii 1472 și 1485, precum și o altă monedă neperforată din aceeași perioadă), ceea ce indică ridicarea unui lăcaș de cult înainte de aceste înhumări. În alte morminte s-au găsit o monedă turcească din secolul al XVI-lea și o alta emisă de Ferdinand I în 1546. Informațiile obținute au
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
Corvin (o monedă perforată din 1488, un denar perforat bătut între anii 1472 și 1485, precum și o altă monedă neperforată din aceeași perioadă), ceea ce indică ridicarea unui lăcaș de cult înainte de aceste înhumări. În alte morminte s-au găsit o monedă turcească din secolul al XVI-lea și o alta emisă de Ferdinand I în 1546. Informațiile obținute au dus la formularea unei ipoteze asupra existenței unei biserici mai vechi pe locul celei actuale. Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Târgu Frumos a
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]