43,006 matches
-
diferite: „La poartă la Ștefan -Vodă Stăteau doi țărani de vorbă Ștefan-Vodă nu-i acasă, C-a plecat la vânătoare Să vâneze căprioare. Căprioare n-a vânat Și el singur s-a-mpușcat C-un pistol de diamant.” *după fiecare vers se cântă: „Dă-i Domnului, Doamne!” sau: „În seara de Sf. Vasile Mulți boieri la curte vine, Numai unul nu mai vine C-a plecat la vânătoare Să vâneze căprioare, Căprioare n-a vânat Și-a vânat o ciutalină Ciutalină fără splină
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
vânătoare Să vâneze căprioare, Căprioare n-a vânat Și-a vânat o ciutalină Ciutalină fără splină, Și-a vânat și-un iepuraș Să facă din blana lui Veșmânt frumos Domnului La anul și la mulți ani!” *după fiecare vers se cântă: „Florile dalbe, flori de măr!” sau: „Colo sus la Sferedeu, Unde șade Dumnezeu, E un pom mare-nflorit De suflete-mpodobit, Iar la umbra pomului Șade Maica Domnului, Cu trei- patru sfinți de-ai săi: Pe-unu-l cheamă Moș Avram Și pe-
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
la umbra pomului Șade Maica Domnului, Cu trei- patru sfinți de-ai săi: Pe-unu-l cheamă Moș Avram Și pe-altul Părinte- Adam Și pe unul Sf. Vasile Care scrie liturghie La anul și la mulți ani!” *după fiecare vers se cântă: „Lerui, lerui, Doamne!” Când terminau de cântat se sorcoveau persoanele din casă rostind urarea bine cunoscută: „ Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți Ca un măr, ca un păr, Ca un fir de trandafir. Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
se adunau băieții, iar la casa miresei, fetele. Pe la 10 dimineața, cavalerul de onoare însoțit de alți tineri și de o parte din lăutari mergeau „cu bradul” la mireasă. Mireasa era gătită de fetele mai pricepute din sat, în timp ce lăutarii cântau cântece potrivite cu momentul. Spre amiază, ginerele însoțit de lăutari și nuntași merge să ia de acasă pe nuni, de unde tot alaiul se îndreaptă spre casa miresei. Fig.15 ) Aici ei sunt așezați la masă, unde li se servește mâncare
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
spiritual. Prestigiul originar dominant al literaturii nu este nici pe departe cultural și cu atât mai puțin estetic. El este de ordin sacru, mistic și magic. Creația poetică este eminamente divină, zeii inspiră, transmit darul poetic, revelează, dictează (ex. Homer - „Cântă, zeiță, mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul” Iliada). Tradiția iudaică, orfică și mai ales cea creștină conferă cuvântului sacru o extraordinară eficacitate, creativitate și putere de a comunica. Antichitatea recunoaște „literelor sacre” o serie de note specifice. Sunt astfel considerate esoterice
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
pentru R. sunt aceleași de fiecare dată: nostalgia copilăriei, toamna, Moldova și Ștefan cel Mare, toate versurile ei - prin structură și subiectele abordate - fiind variațiuni pe aceleași teme. Descendentă a lui Alecu Russo („Un străbun/ Mi-a lăsat harul să cânt”), poeta aduce prin versurile sale tot o „cântare României”, simțind ca o datorie să descrie, în imagini grațioase și în versuri de o mare sinceritate și sensibilitate, meleagurile natale. Ea creează un spațiu de basm, un sat moldovenesc cu păduri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
armonie particulară dobândește, prin refren, poemul Somnolența, expresie a dezolării (care îl va obseda și pe Mihai Eminescu) în fața spectacolului neschimbat al lumii. Autorul arată o preferință marcată pentru macabru și sepulcral - castele ale morții, strigoi, femei cu mințile rătăcite cântând noaptea în cimitir -, fără a fi original. Mireasa strigoiului preia trama baladei Oscar of Alva de Byron, cu unele ecouri din Ludwig Uhland și din Zburătorul lui Heliade-Rădulescu. Fantasticul este diluat de lamentația după tinerețea și fericirea pierdută. Totuși, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
în vederea distrugerii Cartaginei 46 (Khart hadasht, "noul oraș"). Fondată în 814 î.Hr. (potrivit tradiției), dar cel mai probabil în cursul secolului al VII-lea de către populațiile feniciene venite din Tyr, conduse, potrivit legendei, de regina Elissa (Didona, Dido în latină, cântată de Vergilius în Eneida), sora regelui sculptor Pygmalion, această "a doua Fenicie", cum numea Fernand Braudel Cartagina 47, a fost distrusă în 146 înaintea erei creștine. Cu toate acestea, încă din 122, orașul punic a fost reconstruit sub numele de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în falanga discipolilor lui Platon îi regăsim pe cei al căror nume strălucește pe frontispiciul Parnasului nostru: Villon, Rabelais, Ronsard, Molière, Vigny, Baudelaire și atâția alții?"139. E adevărat că, din punct de vedere cantitativ, puțini poeți și scriitori au cântat vița de vie, vinul sau podgorenii. Totuși, în secolul al XV-lea, François Villon a compus celebra Baladă a franc-băutorilor140 ca și cea dedicată Memoriei unui anumit Jehan Cotard ("Tătuța Noe, săditor de vie...") unde îl asimilează pe patriarhul biblic
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
uităm nici faptul că Revoluția franceză a fost provocată de setea a 663 de parizieni, bețivi de la periferie și contrabandiști, dintre care cel mai cunoscut era Monnier 145 și că, în 1792, poporului de republicani plebei sans-culottes îi plăcea să cânte: "Haidem, copii din La Courtille 146 Ziua de băut a venit Pentru noi se frig caltaboșii Pentru noi au fost păstrați (bis) Nu vezi cum în bucătărie Se frig curcanii, pulpele Zău, chiar ar fi neghiobie Să nu-i luăm
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
nobilă care figurează și astăzi pe emblema Asociației Viticultorilor. În 1741 s-a decis că "bravada" (odinioară numită "plimbare", mai târziu desemnată sub numele de "paradă"), cortegiul vesel format din edilii și personalitățile orașului, urmați de viticultori și viticultoare care cântau și dansau sub egida lui Bachus, nu se va mai organiza decât o dată la trei ani, ocazie cu care Asociația ar începe să ofere diplome, medalii și prime viticultorilor merituoși. Acești viticultori sunt de fapt grupați în trei categorii: "viticultorii-arendași
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Nero, "șocat de urâțenia vechilor edificii, de strâmtețea străzilor și de inegalitatea lor, a stârnit focul" la Roma ("pe care dorea să o numească Neropolis") și "contempla acest spectacol de la înălțimea turnului Mecena, impresionat, spunea el, de frumusețea flăcărilor și cântând, îmbrăcat într-un costum de teatru, versurile despre sfârșitul Ilionului" ("Troiada"). Scriitorul grec Dio Cassius (155-către 235), în a sa Istorie romană, acuza și mai mult trăsăturile celui care, în definitiv, nu era pentru el decât un fel de Ubu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
trecut la poezia lirică, la un lirism „obiectiv”, în care celebrează tractoarele, uzina nouă și, mai ales, iarăși și iarăși, partidul unic, ca în Coboară munții (1955), La marginea câmpiei (1957), Amiezile veacului (1961) ș.a. Poetul se socotește „slobod” să cânte, și în cântecul lui abundă locurile comune ale liricii epocii: 23 August, armata clasei muncitoare, Grivița ’33, cu deosebire „era roșie a comunismului”, „era incandescenței”. O poezie lozincardă, grandilocventă, scrisă mai toată pentru brigăzile artistice de agitație. Ceva mai mult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
Ion Creangă. Citește cu atenție textul de mai jos: În dumbravă se făcuse deplină tăcere și un întuneric tainic, prin care totuși ochii vedeau cu ușurință. În tăcerea aceasta un greieraș începu să țârâie melancolic, aproape. Lizuca îl ascultă atentă. - Cântă frumușel, șopti ea. - Da, dar nu prea mă lasă să dorm, mormăi Patrocle. - Nu știu de ce, dar mie nu mi-e somn deloc. Așa-i de frumos și de bine...Eu n-am cunoscut niciodată dumbrava asta. Acum văd că
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
eu nopți întregi am mas, Blând îngânat de-al valurilor glas. Răsare luna, îmi bate drept în față: Un rai din basme văd printre pleoape, Pe câmpi un văl de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpaie peste ape, Un bucium cântă tainic cu dulceață, Sunând din ce în ce tot mai aproape... Pe frunza-uscate sau prin naltul ierbii, Părea c-aud venind în cete cerbii." Se cere: 2. Găsiți sinonime pentru cuvintele. 3. Explicați expresiile: „Un freamăt lin trecea din ram
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
mama *Sugestii de lectură: Citiți poeziile Mama, de Nicolae Labiș și Mama, de George Coșbuc. Se dă textul: Șiruri negre de cocoare, Ploi călduțe si ușoare, Fir de ghiocel plăpând, Cântec îngânat de gând, Sărbătoare... Zumzet viu prin zarzări. Oare Cântă florile la soare? Că pe crengi de floare pline Nu știi: flori sunt, ori albine? Pentru cine?... Pentru tine, primăvară, Care-aduci belșug în țară, Care vii, Peste câmpii, Cu bănuți de păpădii Și cu cântec de copii! Cerințe: 1. Selectați
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
suprime pe principele moldav. Ghica e asasinat prin vicleșug turcesc. Soția îi deplânge moartea în versuri ungurești și nemțești, un țigan ține o predică urmată de un cântec pe limba lui. Într-o scenă pastorală, fostul secretar al domnului își cântă, în latinește, românește și ungurește, fericirea simplă, în mijlocul naturii, oricând de preferat măririlor lumești. În fine, se intonează un cântec bahic și apoi, în românește, un Testamentum Bacchi. După o scenă de un spectaculos naiv, în care sfetnicii uneltitori sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288505_a_289834]
-
spate să-l treci băltoaca. Puțină minte ai avut în coroană ta cea cheala cînd ai dat-o pe cea de aur în dar. Dacă acum vorbesc că cel ce sînt, să fie biciuit cine-o bagă de seamă întîi. (Cîntă) Nebunii-au trecere-n ast an puțină foarte, Fiindcă-nțelepții-au devenit zărghiți Și nu știu mintea cum să-și poarte Și-au maniere de momiți. LEAR: Cînd ai mai fost așa de plin de cîntece, nenișorule? BUFONUL: M-am
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
M-am obișnuit așa, unchiule, de cînd ai facut din fete mame ale tale; cînd le-ai dat lor varga și tu ți-ai dat în jos pantalonii. Ele au plîns de bucurie-n lege Și eu de jale am cîntat, Că joaca baba-oarba-asemeni rege Și-ntre nebuni este băgat. Prithee, Nuncle, keep a schoolmaster that can teach thy Fool to lie. I would fain learn to lie. LEAR: And you lie, sirrah, we'll have you whipped. FOOL: I marvel
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-ți pară rău De-aceste vorbe. Rogu-te să mergi Cu mine-acum. (Ies) SCENĂ 4 (Același loc. Un cort. Intra, cu tobe și steaguri, Cordelia, Doctorul, curteni, soldați) CORDELIA: Vai, el e! Tocmai fu-ntîlnit furios Că marea-n zbucium, nalt cîntînd, Încununat cu fumarici și buruieni, Cu brusture, cucuta, -urzici și maci, Neghina, si cu vane ierbi ce cresc În grîul hrănitor. Trimite-ostași Să bată orice acru-n lanul nalt, Să mi-l aducă-aici. Ce poate artă Pentru-a-i
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
sorții s-o înfrunt. Nu vom vedea pe fiice, pe surori? LEAR: Nu, nu, nu, nu! Hai la-nchisoare; singuri Noi doi cînta-vom că în cușcă păsări; De-mi ceri blagoslovirea,-ngenunchez Și-ți cer iertare; vom trăi așa, Rugîndu-ne, cîntînd, povești spunînd, rîzînd La fluturii-aurii, vom asculta sărmani Vorbind de curte;-om sfătui cu ei Cin' pierde, cin' cîștiga, intră, iese: Vom lua asupra noastra taină lumii, Ca-ai zeilor spioni, și-om dăinui văzînd, Închiși, ligi și partide-a
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
2,2'(- terț -butilimino )dietanol 3909.50.10 și de diisocianat de 4,4'- metilendiciclohexil, sub formă de soluție în N,N - dimetilacetamida conținând în greutate minimum 50% polimer 205 Siliconi sub forme primare 3910.00.00 206 ---- Altele (folii cânt autoadezive-furnire sintetice) ex.3919.90.90 207 -- Din poli(butiral de vinil) 3920.91.00 208 --- Din polimeri de clorura de vinil (folii pentru canturi și profil PVC) ex.3921.12.00 209 ----- Sub presiune înaltă, cu suprafețe decorative pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154865_a_156194]
-
sociale ce reflectă atașamentul față de tradiție, patriotism și convingeri democratice. Lipsită de un program cultural bine definit, preia din alte publicații, cu puține excepții, o literatură cu caracter tradiționalist și autohtonist. Poezia este semnată de Ion Minulescu (Nocturna, 4/1922, Cânta un matelot, 6/1922), Nichifor Crainic (Romanță, 7/1922), Octavian Goga (Oltul, 13-14/1940), Duiliu Zamfirescu, Al. A. Philippide, George Mihail Zamfirescu, Zaharia Stancu, Maria Cunțan; proza, de Camil Petrescu (Soldatul care păzește satul, 3/1934), Gala Galaction, Duiliu Zamfirescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]
-
În multe morminte, cum sunt cele egiptene, s-au păstrat picturi murale care Înfățișează scene muzicale. Vedem, de exemplu, instrumentele pe care le foloseau acei oameni și din aceasta se pot trage o mulțime de concluzii cu privire la felul cum se cânta cu ele și la sunetul lor. Apoi cuvintele unor străvechi poeme care vorbesc despre muzică ne permit și ele să deducem câte ceva despre caracterul acestei muzici, ce Însemna ea pentru oamenii din acele vremuri: dacă era o simplă distracție, dacă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
muzicii: indienii cred că zeul Brahma Însuși a dăruit strămoșilor lor instrumentul numit vina, pe care-l folosesc și azi. Biblia conține și ea multe indicii interesante cu privire la muzică. Aflăm de aici despre trâmbițele Ierihonului sau despre regele David care cânta minunat din harpă. Punctul culminant al acestei lumi antice l-a format Grecia. Acolo s-a concentrat poate tot ce era mai bun În cultura asiatică, luând astfel naștere o țară cu instituții admirabile. Din păcate nimeni nu ar putea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]