44,063 matches
-
este scăzut din procentul de teme de dreapta. 4 Am selectat fiecare al cincilea element repertoriat de Lupa Ciudadana: în total 81 de speechuri, 34 de interviuri și 4 documente de alt tip (o scrisoare publică adresată lui Calderón). Cele mai multe discursuri au fost rostite în timpului mitingurilor electorale și doar câteva ( 9 din 81) au fost discursuri adresate unei audiențe specifice (lideri din domeniul afacerilor). 5 Mai târziu, López Obrador avea să-și îndulcească formula, transformând-o în "arrba los de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de Lupa Ciudadana: în total 81 de speechuri, 34 de interviuri și 4 documente de alt tip (o scrisoare publică adresată lui Calderón). Cele mai multe discursuri au fost rostite în timpului mitingurilor electorale și doar câteva ( 9 din 81) au fost discursuri adresate unei audiențe specifice (lideri din domeniul afacerilor). 5 Mai târziu, López Obrador avea să-și îndulcească formula, transformând-o în "arrba los de abajo, abajo los corruptos", pentru a răspunde acuzațiilor PAN că intenționează să atenteze la proprietatea clasei
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Fujimori, s-au remarcat în calitate de contracandidate la președinție. 22 Deputatul Erland Rodas, intervievat de Liz Mineo, 4 mai 1999. 1 Figura 9.1 prezintă indicatori pentru o gamă largă de forme de atracție ale populismului - incluzând măsurători ale formelor de discurs și de organizare asociate în general cu populismul - pentru fiecare partid în timpul fiecărei sesiuni parlamentare dintre 1992 și 2006. Figura 9.2 realizează o medie a acestor cifre pentru fiecare guvern (dată în funcție de mărimea relativă a partidului) împreună cu rezultatele unui
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
marginea unor lucruri foarte grave: războiul, umilirea individului, tehnocrația și esența umană” ca expresie a „unei exasperări existențiale, transpuse cu mijloacele grotescului și ale absurdului”. Eseistica lui M., cultivată cu precădere în ultimul deceniu, nu e propriu-zis literatură, dar nici discurs științific sau filosofic în sens strict, și nici publicistică obișnuită. Întrunind trăsături proprii fiecăruia dintre cele trei domenii, ea învederează în primul rând marca distinctivă a personalității care o enunță și de aceea se cere considerată în relație cu restul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
din lucrările sovietice ale lui Vigotski și ale lui Luria, Meichenbaum a studiat influența autoverbalizărilor asupra comportamentelor. Intr-un studiu princeps asupra unor copii hiperactivi, autorul formulează ipoteza că acest tip de conduită este legat de absența sau de reducerea discursului interior organizat în cele câteva secunde care preced „trecerea la act”. Cu ajutorul unei metodologii controlate, acesta propune subiecților săi să-și descrie singuri mental, înainte de a le concretiza, conduitele pe care vor să le afișeze. El constată că debitul comportamentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
trăite sau raportate de anturaj, de la impactul resimțit sau atribuit unora dintre acestea. Watt și Wong au diferențiat povestirile (reminiscente) instructive și narative de povestirile integrative și instrumentale. Acestea pot fi de evadare sau obsesive. Aceste povestiri sunt influențate de discursurile socioculturale și sunt dirijate de întrebările sau atitudinile terapeutului. Acesta pune întrebări și în legătură cu evenimentele pozitive, nu doar cu referire la cele prezentate ca fiind negative. Selectarea scopurilor tratamentului Pe parcursul clarificării problemelor sunt discutate cererea și așteptările subiectului și sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ale mesajului pacientului aduce informații prețioase privind stabilirea relației colaborative. Componentele non verbale ale comunicării sunt repede percepute și interpretate, iar interpretarea predomină asupra conținutului. Exemplul următor arată că terapeutul interpretează non-verbalul pacientului și că interpretarea sa predomină asupra conținutului discursului. Terapeutul - Vom începe programul nostru de expunere. Iată care este prima etapă: intrarea în zona comercială a unui supermarket. Vă puteți imagina scena? Pacienta - Da. (Pacienta își închide ochii, mimica sa facială rămâne neutră). Terapeutul - Concentrați-vă asupra zonei comerciale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că este important să aplicăm metoda în manieră pură: recontextualizările, reformulările, rezumatele și întăririle trebuie să fie clare și precise, verbalizate direct. Perifrazele defensive ale terapeutului, stereotipurile verbale, „dantelăriile verbale” sunt inutile. Mai mult, non-verbalul trebuie să fie adaptat conținutului discursului, astfel încât să întărească impactul tehnicii utilizate. Interogarea socratică Interogarea socratică este tehnica convorbirii cea mai reprezentativă pentru terapia cognitivă. Acest capitol nu poate să-i prezinte decât caracteristicile principale, fără a intra în probleme de finețe și complexitate. Interogarea socratică
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
psihotropele pot servi de demaror, de cârjă care să permită pacientului să-și canalizeze curajul și dinamismul în terapie. Cu condiția ca, încă de la începutul tratamentului, să se ofere o informație corectă în legătură cu efectele secundare. Este un decalaj imens între discursul estompat și efectul ricoșeu trăit la începutul tratamentului cu psihotrope. A nu juca jocul transparenței nu servește cauzei medicamentului. Este chiar cea mai bună metodă de a deturna în mod durabil, chiar definitiv, pacientul de la orice inițiativă de a utiliza
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
situația și constată că poate resimți un disconfort interior suportabil și unul exterior fără consecințe dăunătoare. Activitățile de menținere După ce activitatea grupului ia sfârșit, terapeutul împreună cu Isabelle rezervă trei ședințe pentru a planifica întreruperea tratamentului și ceea ce urmează în continuare. Discursul terapeutului se prezintă astfel: „Vă felicit, ați învățat să faceți față fragilității dumneavoastră emoționale în situațiile sociale. Este suficient acum să continuați să practicați ceea ce am exersat împreună în aceste câteva luni. Se recomandă să fiți atentă și să vă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de neliniște și nu, doar, simptomelor anxioase fiziologice și emoționale care, în majoritatea cazurilor, sunt provocate de neliniște. Conținut verbal și imagistic al neliniștii Definiția pune accentul pe forma cognitivă a constructului, care conține atât elemente care iau forma unui discurs verbal cât și elemente care iau forma unor imagini mentale. Această distincție dintre conținutul verbal și cel imagistic al neliniștii constituie fundamentul studiilor care au permis stabilirea rolului acesteia în cadrul tulburării de anxietate generalizată. Aceste studii demonstrează faptul că prezența
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comportamentală In cazul tulburării obsesionale și compulsive, factorii de predicție a reușitei unei tehnici cognitive sau a unei tehnici comportamentale nu sunt încă cunoscute. Nici o regulă n-a fost fixată, până în prezent, în favoarea terapiei cognitive sau a celei comportamentale. Amploarea discursului interior în comparație cu ritualurile de spălare poate fi un argument în favoarea tehnicii cognitive, dar această idee ar impune un studiu de validare. Studiile de cercetare vor trebui să precizeze indicațiile pentru una sau alta dintre aceste tehnici. Aplicarea raționamentului socratic cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacienți, care se reunesc o dată pe săptămână timp de două ore, pentru un total de cincisprezece ședințe. Lucrul în grup trebuie să-i permită lui Martine să nu se mai simtă singură în confruntarea cu patologia sa și să combată discursul său interior de autodepreciere („Nu mai știu să fac nimic „). Fiecare ședință abordează o temă precisă stabilită de la început: - Sedința 1: simptome și cauze ale depresiei, - Sedința 2: explicația ciclului letargiei, - Sedința 3: evidențierea comportamentelor problemă, -Sedința 4: definirea obiectivelor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lucru, care corespund sau nu realității. Impreună, ei meditează la eventualele consecințe dacă aceste gânduri erau reale. Terapeutul ridică problema raportului costuri/beneficii în cazul întreținerii unor astfel de gânduri. Exerciții de meditație Terapeutul o invită pe Gwen să conștientizeze discursurile sale interioare și să noteze efectul lor asupra dispoziției sale și asupra dorințelor de a mânca. Pentru a realiza acest lucru, el îi propune un exercițiu de meditație în stare de deplină conștiență timp de trei minute. El îi cere
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacientului. Pe parcursul stabilirii acestui raport colaborativ, examenele biologice și paraclinice sunt comentate fără dramatizare: acestea participă la construirea realității pacientului. Un bilanț somatic complet contribuie la stabilirea unui bun raport colaborativ. Toate persoanele care participă la efectuarea tratamentului au același discurs: coeziunea acestui discurs o stabilește pe aceea a realității redată pacientului, deci pe aceea a tratamentului. Duo-ul terapeut-pacient lucrează cot la cot asupra problemei pe care pacientul dorește să o trateze cu prioritate. Terapeutul rămâne neutru: el acceptă ca
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acestui raport colaborativ, examenele biologice și paraclinice sunt comentate fără dramatizare: acestea participă la construirea realității pacientului. Un bilanț somatic complet contribuie la stabilirea unui bun raport colaborativ. Toate persoanele care participă la efectuarea tratamentului au același discurs: coeziunea acestui discurs o stabilește pe aceea a realității redată pacientului, deci pe aceea a tratamentului. Duo-ul terapeut-pacient lucrează cot la cot asupra problemei pe care pacientul dorește să o trateze cu prioritate. Terapeutul rămâne neutru: el acceptă ca obiectivul principal al
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și femeile, suntem adesea departe unul de celălalt, avem așteptări diferite. Antecedente recente Carolyn - Este adevărat, l-am determinat pe soțul meu să meargă la consultație. Are o problemă. Trebuie să se ocupe de problemele sale! Terapeutul - Nu este un discurs puțin cam rigid pentru un bărbat în dificultate? Carolyn - Fiecare cu problema lui! Trebuie să o controlezi bine. Terapeutul reformulează. Terapeutul - Ce vreți să spuneți prin „fiecare cu problema lui”? Carolyn - Sunt la menopauză. Nu mă plâng. Imi asum problema
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
această ședință. Teapeutul îl invită să-i transmită lui Carolyn unele elemente după ședință. In acest caz de impotență, Hubert se comportă ca un spectator, fixat și țintuit asupra disfuncției. Carolyn are același comportament, așteptând ca „problema să se rezolve”. Discursul cognitiv nu este suficient, deci, pentru a permite o „trecere la act” în ceea ce privește senzația/emoția/excitația fără inhibiție și, mai ales, nu-i permite lui Hubert să-și depășească discursul: „Nu îndrăznesc. Nu mai știu. Mi-e teamă”. Terapeutul se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Carolyn are același comportament, așteptând ca „problema să se rezolve”. Discursul cognitiv nu este suficient, deci, pentru a permite o „trecere la act” în ceea ce privește senzația/emoția/excitația fără inhibiție și, mai ales, nu-i permite lui Hubert să-și depășească discursul: „Nu îndrăznesc. Nu mai știu. Mi-e teamă”. Terapeutul se orientează, deci, spre un travaliu terapeutic congniv-comportamental pentru tratamentul „anxiofobiei” de penetrație: el detaliază programul de resensibilizare corporală progresivă. Hubert și Carolyn au drept sarcină să-și fixeze o întâlnire
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unui grup, îngrijorarea dispare în momentul în care se desfășoară acțiunea respectivă, fără a provoca ulterior un sentiment violent de rușine (este vorba, în acest caz, de un simplu trac) sau provoacă un sentiment de panică iminentă pe tot parcursul discursului (reacția este în acest caz tipică fobiei sociale)? Pacientul reușește, din când în când, să ia cuvântul în fața celorlalți, sau este total incapabil să facă acest lucru, chiar cu prețul unor consecințe (să fie nevoit să refuze o promovare profesională
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
i-a ieșit din minte incidentul. A considera starea sa emoțională ca o dovadă a unei probleme reale. A gândi în termeni de totul sau nimic, alb sau negru. In realitate, ceea ce interlocutorii observă, este blocajul comportamentului său și al discursului său în momentul în care aceasta începe să roșească. Gândurile obsedante și devalorizările sunt simptome ale bolii, nu expresia unei forme oarecare de luciditate în legătură cu propria persoană. Simptome depresive (pierderea interesului, iritabilitate, oboseală cronică...). Inferioare pragului: numărul sau intensitatea simptomelor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
exemplu, pacientul își imaginează o consecință negativă vizualizând fragmente scurte și nestructurate din mintea sa. In special Borkovec și Inz, 1990; Freeston, Dugas și Ladouceur, 1996. Pacienții afirmă că aproximativ 70% din conținutul gândurilor lor se prezenta sub forma unui discurs verbal atunci când deveneau neliniștiți, rezervând puțin spațiu imaginilor mentale. Borkovec, Ray și Stiber, 1998. Vezi Foa și Kozak, 1986; Rachman, 1980. Ladouceur și al., 2000. Ladouceur și Dugas, 1999. De exemplu, el țintește în primul rând neliniștile de tip 1
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a doua limită corespunde așa-numitului „edict” al lui Cirus (538 î.C.), eveniment de la care începe această nouă perioadă culturală numită „iudaismul antic” (cf. Martone, 2008). Studiul religiei antice din Israel și Iuda: izvoare și metodologie Înainte de a începe discursul istoric și religios propriu acestui volum, e necesar să facem unele observații cu caracter metodologic, deoarece, pentru a atinge rezultatul scontat, e important să individualizăm izvoarele pe care se bazează reconstituirea istorică a religiei lui Israel și Iuda și să
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
unde fiecare popor își onora propriul zeu suprem fără să nege existența celorlalți zei („monolatrie teritorială”), ba mai mult, recunoșteau dreptul fiecărui popor să aibă o divinitate protectoare proprie. O altă mărturie foarte clară a acestei concepții ne parvine din discursul lui Iefte adresat moabiților redat în Jud 11,23-24: „Acum, întrucât Domnul Dumnezeul lui Israel i-a alungat pe amorei dinaintea poporului său Israel, tu vrei să stăpânești [țara] lor? Oare nu stăpânești ceea ce ți-a dat să stăpânești Chemoș
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
redat în Jud 11,23-24: „Acum, întrucât Domnul Dumnezeul lui Israel i-a alungat pe amorei dinaintea poporului său Israel, tu vrei să stăpânești [țara] lor? Oare nu stăpânești ceea ce ți-a dat să stăpânești Chemoș, dumnezeul tău?” sau de discursul atribuit curtenilor arameeni în 1Rg 20,23: „Dumnezeul lor este un dumnezeu al munților; de aceea au fost mai puternici decât noi, dar dacă vom lupta cu ei în câmpie, vom fi mai puternici decât ei”, în care este clară
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]