43,501 matches
-
gazeta umoristică locală în limba germană „Die Posaune” („Trombonul”). În 1902 a înființat ziarul politic popular „Temeswarer Volksblatt” care a apărut între anii 1902-1934 și care a avut o orientare democratică și de stânga. În 1912 împreună cu Mihály Pogány, redactorul ziarului în limba maghiară „Temesvári Hirlap”, Kastriener a înființat tipografia modernă Hunyadi din orașul natal, care a publicat cărți în ediții îngrijite din punct de vedere estetic. Apreciat ca ziarist și ca personalitate în viața multiculturală și socială a Timișoarei, Kastriener
Samuel Kastriener () [Corola-website/Science/335358_a_336687]
-
im mohammedanischen Osten” (Trei luni în estul mahomedan) homedan). În 1932 a publicat la Editura „Moravetz” din Timișoara volumul „Weitere Verlustlisten” ( Noi liste de pierderi), scurte povestiri despre destine tragice în timpul războiului. În limba maghiară Kastriener a publicat pe paginile ziarului „Temesvári Hírlap” însemnări despre istoria ținuturilor natale. În anii 1929-1931 a fost autorul unei rubrici intitulate „Emlékezés a régi Temesvárra” - „Amintiri din Timișoara de altă dată”. Lui Kastriener i se datorează și traduceri în maghiară ale unor scrieri de autori
Samuel Kastriener () [Corola-website/Science/335358_a_336687]
-
ale unor scrieri de autori germani ca Heinrich Heine,Klabund, Franz Xaver Kappus etc. și traduceri în germană din autori maghiari ca Ferenc Herczeg, Sándor Bródy, Frigyes Karinthy, Mihály Pogány, Sándor Asztalos și alții. Traducerile i-au fost publicate de ziarele și revistele din Timișoara. Samuel Kastriener a murit la 66 ani la Timișoara în urma unui accident rutier
Samuel Kastriener () [Corola-website/Science/335358_a_336687]
-
maghiar din România. A absolvit clasele I-IV la Liceul romano-catolic din Arad, apoi Școala Superioară de Comerț (1929). Și-a început cariera de ziarist la "Aradi Közlöny" în 1930, apoi, începând din 1935, a devenit corespondentul la Arad al ziarelor "Brassói Lapok" și "Népújság". A publicat articole și în revista "Új Század". Colaborează apoi la ziarele "Patriotul" și "Flacăra Roșie" din Arad (1944-1949), apoi devine redactor-șef adjunct la "Veac Nou" și "Új Század" din București (1950-1953), director la Editura
Tibor Molnár (jurnalist) () [Corola-website/Science/335338_a_336667]
-
de Comerț (1929). Și-a început cariera de ziarist la "Aradi Közlöny" în 1930, apoi, începând din 1935, a devenit corespondentul la Arad al ziarelor "Brassói Lapok" și "Népújság". A publicat articole și în revista "Új Század". Colaborează apoi la ziarele "Patriotul" și "Flacăra Roșie" din Arad (1944-1949), apoi devine redactor-șef adjunct la "Veac Nou" și "Új Század" din București (1950-1953), director la Editura Cartea Rusă (1954-1958) și funcționar la Centrul de Librării până la pensionarea sa (1964). A continuat să
Tibor Molnár (jurnalist) () [Corola-website/Science/335338_a_336667]
-
Roșie" din Arad (1944-1949), apoi devine redactor-șef adjunct la "Veac Nou" și "Új Század" din București (1950-1953), director la Editura Cartea Rusă (1954-1958) și funcționar la Centrul de Librării până la pensionarea sa (1964). A continuat să publice articole în ziarele "Előre", "Új Élet" și "A Hét". A tradus în limba maghiară opere literare ale scriitorilor români: "Apărarea are cuvântul" ("A védelemé a szó", 1936) de Petre Bellu, teatru românesc contemporan (Horia Lovinescu, Paul Everac, Aurel Baranga, Theodor Mazilu, Lucia Demetrius
Tibor Molnár (jurnalist) () [Corola-website/Science/335338_a_336667]
-
Bulgariei cu soția sa Maria-Louisa, arhiducele Franz Ferdinand al Austriei și Sofia Chotek, Charlotte și Bernhard von Meiningen, feldmareșalul von Beck. Vizitatorii cuibului, denumit și "Juniperus", își înscriau numele în cartea de oaspeți. Sub titlul „"Ceaiul dela Cuibul prințesei"”, în ziarul Tribuna de vineri 3/16 iulie 1909, publicat la Arad, apărea următoarea relatare: Pentru a construi „cuibul”, prințesa Maria a fost ajutată de sora ei Victoria Melita, poreclită Ducky, care era căsatorită cu Marele Duce Ernst Ludwig de Hessa. O
Cuibul Prințesei () [Corola-website/Science/335333_a_336662]
-
scriitoare spaniolă, activistă și ambasadoare culturală. Născut în Logroño, ea a fost nepoata scriitoarei și militantei feministe spaniole María Goyri (soția lui Ramón Menéndez Pidal). A fost căsătorită cu poetul spaniol Rafael Alberti. Ea a scris mai multe articole în ziarul "Diario de Burgos" și a publicat cărțile pentru copii "Cuentos pară soñar" și "La bella del mal amor". Fiica lui Angel León, colonel în armată spaniolă, María Teresa a crescut într-o casă bogată și plină de cărți și care
María Teresa León () [Corola-website/Science/335376_a_336705]
-
2009, Cluj-Napoca) a fost un poet și traducător maghiar din Transilvania, autor de cărți pentru copii și tineri, membru al Uniunilor Scriitorilor din România și din Ungaria. A publicat mai multe volume de poezii și o serie de articole de ziar în diferite reviste din România. s-a născut în Odorheiu Secuiesc la 1 mai 1931. A urmat studii la Gimnaziul Majláth din Alba Iulia și apoi la Liceul Ady Șincai din Cluj, unde a absolvit în 1950. A obținut licența
Béla Jánky () [Corola-website/Science/335381_a_336710]
-
în România. Nici autoritățile sovietice și nici cele române nu îi răspund favorabil. El îi scrie la 5 februarie 1948 lui Iosif Chișinevschi, cerându-i să declanșeze procedurile de rechemare în țară și de recunoaștere în funcția de corespondent al ziarului "Scînteia". „Știu că mulți tovarăși nu prea mă iubesc. Da, am păcate, desigur. Dar nu mă cunoașteți de câteva zile. Și desigur că n-am stat degeaba șapte ani la Moscova. Uite așa cum sunt eu cu păcatele mele, dar și
Ilie Constantinovschi () [Corola-website/Science/335377_a_336706]
-
un reper atunci când se discută despre nivelul global al corupției. Inițiativa civică intitulată „porcisme” are ca scop să monitorizeze și să scoată în evidență ineficientă instituțiilor statului în ceea ce privește cheltuirea banilor publici. Ideea generală este de a utiliza știri, articole din ziare, anunțuri oficiale și alte surse credibile care dezvăluie punctual furtul și risipirea banului public. Știrile sunt analizate, cuantificate și prezentate în fiecare zi, astfel încât se prezintă un adevărat „contor” al furtului și risipei din banii publici ai României. Pentru fiecare
Porcisme () [Corola-website/Science/331561_a_332890]
-
o referință credibilă, iar cititorii pot accesa documentele sursă. Inițiativa a început în anul 2009 și de atunci se actualizează balanța zilnică. Ca urmare a acumulării sumelor furate din bugetele publice, inițiativa a fost menționată în publicații și rapoarte prestigioase: - ziarul El Păiș (Spania): articol despre cauzele reale ale austerității în România. - ziarul Curierul Național (România): articol despre situația financiar-bugetară a României și implicațiile politicului. - raport oficial (Bratislava-Slovacia) pentru Comisia Europeană: raport despre rolul social media în asigurarea transparenței în Europa de Est
Porcisme () [Corola-website/Science/331561_a_332890]
-
în anul 2009 și de atunci se actualizează balanța zilnică. Ca urmare a acumulării sumelor furate din bugetele publice, inițiativa a fost menționată în publicații și rapoarte prestigioase: - ziarul El Păiș (Spania): articol despre cauzele reale ale austerității în România. - ziarul Curierul Național (România): articol despre situația financiar-bugetară a României și implicațiile politicului. - raport oficial (Bratislava-Slovacia) pentru Comisia Europeană: raport despre rolul social media în asigurarea transparenței în Europa de Est. - ziarul Adevărul (România): articol despre evoluția sumelor furate din bugetele publice ale
Porcisme () [Corola-website/Science/331561_a_332890]
-
El Păiș (Spania): articol despre cauzele reale ale austerității în România. - ziarul Curierul Național (România): articol despre situația financiar-bugetară a României și implicațiile politicului. - raport oficial (Bratislava-Slovacia) pentru Comisia Europeană: raport despre rolul social media în asigurarea transparenței în Europa de Est. - ziarul Adevărul (România): articol despre evoluția sumelor furate din bugetele publice ale României. - emisiunea România Furată de pe postul Antenă 1. - Societatea Academică Română, prin proiectul România Curată Manifestul inițiativei este foarte relevant: „Manifest - Scop: Realizarea unui calcul estimativ asupra „României furate
Porcisme () [Corola-website/Science/331561_a_332890]
-
Furată de pe postul Antenă 1. - Societatea Academică Română, prin proiectul România Curată Manifestul inițiativei este foarte relevant: „Manifest - Scop: Realizarea unui calcul estimativ asupra „României furate” din banii publici, prin metoda porcismelor. Definiție: Un porcism reprezintă o faptă semnalată de către ziare, televiziuni, agenții de știri sau site-uri de informare, prin care se presupune că s-a furat/risipit din banul public. Criterii de eligibilitate: Un porcism este eligibil pentru a fi prezentat atunci cand îndeplinește următoarele condiții: - a fost semnalat de
Porcisme () [Corola-website/Science/331561_a_332890]
-
site-uri de informare, prin care se presupune că s-a furat/risipit din banul public. Criterii de eligibilitate: Un porcism este eligibil pentru a fi prezentat atunci cand îndeplinește următoarele condiții: - a fost semnalat de o sursă de informare credibilă: ziar, televiziune, agenție de știri; - informațiile sunt verosimile și sunt susținute cu argumente de către sursă știrii de prezentare; - există posibilitatea cuantificării directe și imediate în bani; - banii au fost cheltuiți din fonduri publice de la orice nivel: guvernamental, județean, local. Includem în
Porcisme () [Corola-website/Science/331561_a_332890]
-
Timișoara este primul ziar privat înființat după Revoluția din 1989, la Timișoara, în ianuarie 1990, prin preluarea ziarului „Luptătorul bănățean”, denumire atribuită la Revoluție fostului oficios al PCR Timiș, „Drapelul roșu” care în noua ipostază a îndeplinit rolul de organ de presă al "Societății
Timișoara (ziar) () [Corola-website/Science/331600_a_332929]
-
Timișoara este primul ziar privat înființat după Revoluția din 1989, la Timișoara, în ianuarie 1990, prin preluarea ziarului „Luptătorul bănățean”, denumire atribuită la Revoluție fostului oficios al PCR Timiș, „Drapelul roșu” care în noua ipostază a îndeplinit rolul de organ de presă al "Societății Timișoara". Primul număr al ziarului Timișoara a apărut pe piață la 23 ianuarie 1990
Timișoara (ziar) () [Corola-website/Science/331600_a_332929]
-
din 1989, la Timișoara, în ianuarie 1990, prin preluarea ziarului „Luptătorul bănățean”, denumire atribuită la Revoluție fostului oficios al PCR Timiș, „Drapelul roșu” care în noua ipostază a îndeplinit rolul de organ de presă al "Societății Timișoara". Primul număr al ziarului Timișoara a apărut pe piață la 23 ianuarie 1990, tipărit în peste 50.000 de exemplare care se distribuiau în toată Timișoara. Inițial, redacția acestui prim ziar liber din România a fost în clădirea care astăzi adăpostește Consiliul Județean și
Timișoara (ziar) () [Corola-website/Science/331600_a_332929]
-
a îndeplinit rolul de organ de presă al "Societății Timișoara". Primul număr al ziarului Timișoara a apărut pe piață la 23 ianuarie 1990, tipărit în peste 50.000 de exemplare care se distribuiau în toată Timișoara. Inițial, redacția acestui prim ziar liber din România a fost în clădirea care astăzi adăpostește Consiliul Județean și Prefectura Timiș. Ziarul, cu subtitlul ziarul spiritului timișorean, este o publicație independentă de opinie și informație care luptă consecvent pentru instaurarea unui stat de drept în România
Timișoara (ziar) () [Corola-website/Science/331600_a_332929]
-
apărut pe piață la 23 ianuarie 1990, tipărit în peste 50.000 de exemplare care se distribuiau în toată Timișoara. Inițial, redacția acestui prim ziar liber din România a fost în clădirea care astăzi adăpostește Consiliul Județean și Prefectura Timiș. Ziarul, cu subtitlul ziarul spiritului timișorean, este o publicație independentă de opinie și informație care luptă consecvent pentru instaurarea unui stat de drept în România și care a continuat neîntrerupt ediția tipărită a ziarului. Din 1995, de când l-a preluat, ziarul
Timișoara (ziar) () [Corola-website/Science/331600_a_332929]
-
la 23 ianuarie 1990, tipărit în peste 50.000 de exemplare care se distribuiau în toată Timișoara. Inițial, redacția acestui prim ziar liber din România a fost în clădirea care astăzi adăpostește Consiliul Județean și Prefectura Timiș. Ziarul, cu subtitlul ziarul spiritului timișorean, este o publicație independentă de opinie și informație care luptă consecvent pentru instaurarea unui stat de drept în România și care a continuat neîntrerupt ediția tipărită a ziarului. Din 1995, de când l-a preluat, ziarul Timișoara a fost
Timișoara (ziar) () [Corola-website/Science/331600_a_332929]
-
astăzi adăpostește Consiliul Județean și Prefectura Timiș. Ziarul, cu subtitlul ziarul spiritului timișorean, este o publicație independentă de opinie și informație care luptă consecvent pentru instaurarea unui stat de drept în România și care a continuat neîntrerupt ediția tipărită a ziarului. Din 1995, de când l-a preluat, ziarul Timișoara a fost proprietatea omului de afaceri Oscar Berger, până la decesul său, petrecut la 23 august 2013, și a apărut într-un tiraj limitat, de trei ori pe săptămână.
Timișoara (ziar) () [Corola-website/Science/331600_a_332929]
-
Ziarul, cu subtitlul ziarul spiritului timișorean, este o publicație independentă de opinie și informație care luptă consecvent pentru instaurarea unui stat de drept în România și care a continuat neîntrerupt ediția tipărită a ziarului. Din 1995, de când l-a preluat, ziarul Timișoara a fost proprietatea omului de afaceri Oscar Berger, până la decesul său, petrecut la 23 august 2013, și a apărut într-un tiraj limitat, de trei ori pe săptămână.
Timișoara (ziar) () [Corola-website/Science/331600_a_332929]
-
care 73 ore și 5 minute de zbor efectiv, în care s-au parcurs peste 23 000 km. Raidul a fost considerat una dintre cele mai mari realizări ale aviației române. Raidul lui Bănciulescu la Cairo a fost relatat de ziarul "Universul" în articolul "Un raid aviatic de propagandă". Raidul lui Bănciulescu împreună cu Bibescu a fost menționat în ziare ca , și , care subliniau reușita explorărilor echipajului româno-francez în contrast cu accidentul unei misiuni asemănătoare întreprinsă de Édouard Renard (1883-1935), guvernatorul general al , care
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]