13,635 matches
-
sanatorii. Au fost distribuite medicamente în cadrul campaniei de combatere a bolilor venerice 2. De asemenea, la „Casa femeii” a fost pus la dispoziția avocaților, medicilor, funcționarilor și studenților șomeri, un restaurant, unde ei puteau servi zilnic masa la prețuri accesibile, îndeosebi în anii crizei economice. Muncitorii șomeri beneficiau și ei de mese la preț redus. „Casa femeii” a venit în ajutorul mamelor celibatare, găsindu-le loc de muncă și găzduire, în special în adăpostul pentru mame și sugari al Societății „Leagănul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
avea filiale 1. În scopul de a găsi mai ușor plasament fetelor provenite din familii sărace, grupul de femei din jurul Alexandrinei Cantacuzino a adunat fonduri, asigurând buna funcționare a unor instituții de învățământ, care se confruntau cu mari dificultăți materiale, îndeosebi în anii crizei economice - Institutul de surori de caritate „Regina Elisabeta”, Atelierele Societății „Țesătoarea”, școala de secretare, școala horticolă pentru tinerele fete de pe șoseaua Kiseleff etc.2 Întrebat despre contribuția primelor femei consiliere la organizarea asistenței sociale în Capitală, primarul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
condițiile în care nici bărbații n-ar fi fost pregătiți pentru vot universal, ar fi constituit o greșeală cu urmări incalculabile. O astfel de măsură ar fi lezat - în viziunea sa - interesele naționale, întrucât ar fi dat câștig de cauză îndeosebi femeilor minoritare mult mai pregătite politic decât româncele. Pe de altă parte, releva liderul politic, s-ar fi întărit și partidul socialist, partizan al egalității în drepturi a celor două sexe. Or, în condițiile în care integritatea țării era amenințată
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pe propriul lor program 2. Federația a fost prezentată opiniei publice, în mod tendențios, ca fiind prima mare organizație națională de femei care a aderat la mișcarea mondială a femeilor democrate. Era evidentă intenția de a minimaliza importanța mișcării feministe, îndeosebi din perioada interbelică și a legăturilor sale internaționale și de a înfățișa Federația ca unica organizație de femei democrată 3. Încercarea Ellei Negruzzi și a Piei Alimănișteanu de a închega „un bloc național al femeilor române” pentru a contracara activitatea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
că femeile au participat masiv la vot (după unele estimări în proporție de 65%). Secretarul general al P.C.R. a recunoscut însă că cea mai mare parte a acestora i-a votat pe candidații țărăniști, urmând exemplul soților și fraților lor, îndeosebi la țară. El a pus acest eșec al B.P.D. în primul rând pe seama „foarte slabei activități a P.C.R. în rândurile femeilor”, recunoscând indirect că „marile realizări ale F.D.F.R.” despre care relatau pe larg publicațiile oficialităților erau exagerări lipsite de fundament
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nemembre ale Societății Națiunilor 2. Delegația română la Conferința A.I.S.A.C.P.F. care s-a întrunit la Marsilia între 18-27 martie 1933, a susținut rezoluția potrivit căreia organizațiile afiliate urmau să sprijine măsurile luate la Conferința dezarmării de la Geneva, îndeosebi pe cele privitoare la controlul înarmării și al traficului de arme, dar și pe cele care se refereau la înfăptuirea „dezarmării morale”, indispensabilă pentru o reală „dezarmare materială”. Ziarul nostru a relatat pe larg despre marele miting pentru pace, organizat
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
unde urmau să fie adunați, îngrijiți și protejați de bombe și de gaze toxice copiii, în caz de război 2. Delegația României a insistat și la sesiunea următoare a Societății Națiunilor (1939) pentru realizarea acestui proiect, susținut cu mare interes, îndeosebi de feministele din Anglia, care l-au și pus în aplicare cu succes. Alexandrina Cantacuzino va cere Congresului Internațional Feminin de la Washington (1944) să ia în discuție proiectul, cu atât mai mult cu cât, cu toate rezervele și obiecțiile, el
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
anual al „R.F.R.” din Transilvania, la care s-a afiliat împreună cu toate reuniunile din Ardeal, Banat și Crișana, în anul 1923, unde se prezintă cu demnitate, reprezentând femeia română din Bihor. Reuniunea este pretutindeni, unde se cere contribuție morală și îndeosebi materială. Nu a fost nici un singur caz când ea să fi fost lipsă la datorie. ș...ț Mișcările antirevizioniste și reuniunea Pe vremea aceea, când vânturile rele aduceau de peste frontiere vești de revizionism maghiar; când sufletele negre ale dușmanilor seculari
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
format liliputan, are o orientare moderat tradiționalistă. Semnează versuri Aron Cotruș, Radu Gyr, Lucian Blaga (Septembrie), Eugen Jebeleanu, Olga Caba (debut), Mihai Beniuc, cărora li se alătură Simion Stolnicu, Emil Isac, Ștefan Baciu, Nicu Caranica ș. a. Sectorul prozei este acoperit îndeosebi de textele lui Pavel Dan, dar aici scriu și Victor Papilian, Olga Caba, Gabriel Pamfil. Compartimentul publicisticii este ilustrat de N. Tatu, Gelu Mărculescu, Emil Cioran (Sensibilitatea tragică în România, 13-14/1933), căruia îi răspund, într-un articol ponderat, Grigore
ABECEDAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285143_a_286472]
-
promovați În funcțiuni importante”. Măsuri mai concrete Încep să fie luate din 1950, acestea fiind catalizate și de debutul Războiului Rece. Secretariatul CC al PMR constată, la 26 iulie 1950, „necesitatea Încadrării reprezentanțelor diplomatice și comerciale ale RPR În străinătate, Îndeosebi În țările imperialiste, cu elemente muncitorești și devotate clasei muncitoare, care să facă față sarcinilor puse de ascuțirea luptei Între cele două lagăre”. În acest scop, Secretariatul decide ca, de acum Înainte, Comitetul Central al Partidului să se ocupe de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a Îndeplini munca de răspundere la Ministerul Afacerilor Externe. Trebuie să menționăm că, Într-o hotărâre din aceeași perioadă, Secretariatul Comitetului Central recomandă ca noii angajați din oficiile diplomatice, după reorganizarea acestora, să fie „cadre având stagiul din ilegalitate și Îndeosebi cadre muncitorești”. Prin aceeași hotărâre se creează trei posturi de miniștri adjuncți În Ministerul Afacerilor Externe, pe care le vor ocupa Avram Bunaciu, Grigore Preoteasa și Ana Toma. Primii doi vor ajunge, la rândul lor, miniștri de Externe În cea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Externe la Începutul anilor ’50, a modificărilor instituționale pe care acesta le-a suferit, precum și a modului În care se asigurau, prin intermediul Secției Cadrelor de Partid din Exterior, recrutările pentru posturile din aparatul acestui minister. Ne-am interesat, prin urmare, Îndeosebi de organizarea și Încadrarea ministerului. În cele ce urmează, ne vom Îndrepta atenția asupra competențelor pe care le are acest minister, sau mai degrabă asupra competențelor sale firești care Îi sunt refuzate de către aparatul de Partid, care și le Însușește
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
reacționari notorii, colaboratorii lui Ică, ultima fiind amanta lui Ică (Carmen Lăzărescu). Numiți pentru plecarea la Berna. Anexa 2 Hotărâre Secretariatul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, luând În discuție necesitatea Încadrării reprezentanțelor diplomatice și comerciale ale RPR În străinătate, Îndeosebi În țările imperialiste, cu elemente muncitorești și devotate clasei muncitoare, care să facă față sarcinilor puse de ascuțirea luptei Între cele două lagăre, hotărăște: Alegerea și verificarea membrilor Legației și a personalului economic și militar trebuie să se facă sub
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
abia în 1962 și provine din literatura franceză. Noțiunea de informatică a fost creată prin asocierea cuvintelor informație și automatică: INFORmation și autoMATIQUE. Prima definiție a informaticii aparține Academiei Franceze, care în 1966 preciza că informatica este „știința prelucrării raționale, îndeosebi prin mașini Capitolul 1. Noțiuni esențiale privind tehnologia informațională automate, a informației considerată ca suport al cunoașterii umane și al comunicărilor în domeniile tehnice, economice și sociale”<footnote I. Radu, M. Ursăcescu, D. Vlădeanu, M. Cioc, S. Burlacu, Informatică și
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
care sprijină utilizatorii aflați în niveluri diferite sau în departamente diferite, ca sistemele birotice, sistemele de sprijinire a deciziilor și sistemele expert. Sistemul informatic Sistemul informatic este partea componentă a sistemului informațional, care asigură prelucrarea rațională și eficientă a datelor îndeosebi cu ajutorul echipamentelor electronice de calcul și, în primul rând, al calculatoarelor electronice. Evoluția galopantă a tehnologiilor informatice din ultimii ani a condus la automatizarea unei părți considerabile a sistemului informațional, care se localizează nu numai la faza de prelucrare, ci
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
unde e cooptată în redacție), „Graiul femeii”, „Presa Olteniei”, „Pământul”, „Vatra”, „Revista femeilor române” ș.a. Cu Poeme pentru adormit durerea (1937), este remarcată de G. Călinescu. Avatarul liric al poetei stă sub semnul inițierilor argheziene, duhul interogativ și cadența Psalmilor îndeosebi urmărind-o cu ecoul lor o vreme; sunt vizibile interferențele (notele livrești, cenzurarea gestului retoric) exprimând tendința de „sincronizare” cu modalitățile lirismului și cu vocile afine ale propriei generații (Paul Constant, Sorana Țopa). Simplitatea, diversificarea prozodiei și refuzul stilului decorativ
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
de dincolo de rațiune și de cuvinte, perceperea și trăirea timpului, tragismul metafizic, obsesia morții, „demonismul”, funcția revelatoare a metaforei, apartenența profundă la spiritualitatea românească etc. Ocupându-se de „romanele esențiale” ale lui Liviu Rebreanu (Ion, Răscoala, Pădurea spânzuraților), el insistă îndeosebi asupra semnificației personajelor și a artei construcției epice. Expresie a unei atitudini pozitiviste față de opera literară, studiile lui B., însuflețite de febră polemică, beneficiază de o anume densitate și rigoare a demonstrației. SCRIERI: Banchetul lui Lucullus, îngr. și pref. Serafim
BUCUR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
profesor de morfologie animală la Universitatea din Iași, unde va rămâne până în 1936, când se va retrage la pensie. Omul de știință - profesor, decan, director al Institutului de Morfologie Animală - are merite în crearea școlii ieșene de biologie animală și îndeosebi în inițierea unor cercetări de hidrobiologie a lacurilor sărate. Ca reprezentant al Universității din Iași, a fost, în câteva legislaturi, senator și deputat; susținea politica de ameliorare a vieții rurale, pleda pentru o reformă agrară care să dea posibilitatea formării
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
Tândarânda ș.a. Atât notele poemului, cât și Prologul sau Epistolia închinătoare fac dese trimiteri la modele celebre, datorate unor autori ca Homer, Ariosto, Tasso, Milton, în care demitizarea, ironia programată și parodia se transformă în instrumentar creator de epos comic. Îndeosebi în a doua variantă a Țiganiadei, comentariile, ce însoțesc textul în note atribuite cititorilor școliți sau inocenți sub raportul informației anterioare, formează un fel de „operă paralelă” la scrierea propriu-zisă, amplificând, prin exagerări bine dirijate, comicul sursei la care se
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
transilvănene „Afirmarea” și „Tribuna”, colaborând apoi la „Decalog”, „Timpul” și „Revista Fundațiilor Regale”. În 1955, împreună cu Emil Manu și Al. Bistrițianu, a întemeiat revista „Limbă și literatură”, în cadrul Societății de Științe Istorice și Filologice. B. s-a consacrat cercetărilor filologice, îndeosebi de stilistică și limbă literară, în strânsă conexiune cu istoria literară. În lucrări de sinteză precum Scriitori români despre limbă și stil (1957) și Problemele limbii literare în concepția scriitorilor români (1966), a exemplificat, prin texte amplu comentate, opiniile și
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
1907). Ca autor dramatic, e mai interesant prin proiecte, pe care însă nu le-a prea dus la bun sfârșit. O alegorie naivă este Lew (1899), poemă dramatică pe muzică de A. Giuliani. Salba de aur (1907) folosește versuri populare, îndeosebi din folclorul magic. Mai reușită ar fi farsa Două cumetre (1899), care s-a jucat la Teatrul Național din București și care se bizuie pe comicul de situație, dar își trage hazul mai ales din limbuția nostimă a personajelor. B.
BURLANESCU-ALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
l-au asumat cele două suplimente ale periodicului „Dialog” de la Frankfurt pe Main. Pentru a se evita izolarea într-un soi de „ghetto cultural”, s-a promovat, deliberat, o deschidere spre valorile culturii universale. Spicuind din sumarele C. de l. îndeosebi ceea ce aduce o notă de originalitate, trebuie amintite din numărul 3-4 (septembrie 1988) cronica lui S. Damian la volumul Epistolar al lui Gabriel Liiceanu, apărut la București, cronică intitulată Mersul pe nisip, precum și articolul Pentru o literatură estetică al Monicăi
CAIET DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286001_a_287330]
-
semnând B.L. (este vorba despre B.Lăzăreanu) e prezent cu un bine documentat articol despre „Calendarul Claponului”, scos în 1878 de I. L. Caragiale. Pe alocuri, sunt prezente în sumar observații critice în domeniul limbii. Destul de des se tipăresc versuri populare, îndeosebi strigături. E.O.
CALICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286033_a_287362]
-
în „Analele Universității București”, iar editorial în 1977, cu volumul Prelegeri de folclor slovac - o continuare a tezei de doctorat, în care, după un capitol introductiv despre folcloristica slovacă, autorul tratează pe larg motivele și structurile stilistice și compoziționale proprii îndeosebi folclorului haiducesc. Pertinente, concluziile sunt precedate complementar de apropieri de folclorul românesc și ecouri transmise în literatura cultă slovacă. Cu aceleași mijloace istorico-literare pozitiviste și comparatiste, C. va aborda în context lărgit, în Literatura slovacă (1995), devenirea literaturii slovace, momentele
CALIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286035_a_287364]
-
s-au stârnit în legătură cu un volum apărut în anul precedent, semnat de Eugen Frunză. UN POET APĂRAT: EUGEN FRUNZĂ Ne amintim că, în campania împotriva diferitelor - „isme” care bântuiau lirica vremii (schematism, formalism, idilism, obiectivism etc.) susținută în anul precedent îndeosebi de Almanahul literar din Cluj, o serie de exemple ilustrative pentru atari manifestări - ca și pentru altele: neglijență stilistică, manierism - erau și din poeziile lui Eugen Frunză. Ceea ce părea atunci supărător, chiar în cazul unor poezii publicate în gazete, îi
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]