5,249 matches
-
din Constituție. În motivarea excepției de neconstituționalitate ridicate direct de Avocatul Poporului, se arată că suspendarea executării hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar reprezintă o imixtiune a Guvernului în înfăptuirea justiției, putând avea drept consecință ruperea echilibrului constituțional dintre aceste autorități. În acest sens, se invocă jurisprudența Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 6 din 11 noiembrie 1992 , nr. 50 din 21 martie 2000 și nr. 1.055 din 9
DECIZIE nr. 713 din 25 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223591_a_224920]
-
din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt neconstituționale în raport cu prevederile art. 124 alin. (3) și art. 132 alin. (1) din Constituție. Obiecțiile noastre privesc două aspecte. Din conținutul art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală, referitoare la înfăptuirea justiției, independența financiară a judecătorului reprezintă o componentă de esență a independenței puterii judecătorești. Remunerația judecătorilor reprezintă o compensație, care ține cont atât de responsabilitățile profesiei de judecător, cât și de regimul strict al incompatibilităților stabilit prin Constituție, precum și prin
DECIZIE nr. 873 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223577_a_224906]
-
liberul acces la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 alin. (1) și (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 115 alin. (4), (5) și (6) privind delegarea legislativă, art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (1) privind instanțele judecătorești și art. 129 privind folosirea căilor de atac. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: Dispozițiile legale criticate reglementează modificarea competenței de soluționare a căilor de atac, prevăzând trimiterea la curțile de
DECIZIE nr. 709 din 25 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223671_a_225000]
-
exercitării căii de atac a apelului, Curtea constată că nu poate fi primită o asemenea critică, deoarece această împrejurare nu este de natură să înfrângă dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, la folosirea căilor de atac și la înfăptuirea justiției, întrucât, pe de-o parte, legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situații juridice, iar pe de altă parte, normele constituționale nu garantează folosirea tuturor căilor de
DECIZIE nr. 989 din 8 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (1) şi (3) şi a art. 243 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224832_a_226161]
-
data sesizării organului în drept să aplice sancțiunea." ... Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 124 referitoare la înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 15, art. 21, art. 24 și art. 30 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu aceleași
DECIZIE nr. 997 din 8 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15, art. 21, art. 24 şi art. 30 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224834_a_226163]
-
temeinice vor fi stabilite și apreciate de către instanța de judecată. II. Curtea, de principiu, a statuat că "nicio dispoziție constituțională și niciun instrument juridic internațional nu stabilesc câte grade de jurisdicție și câte căi de atac trebuie să existe pentru înfăptuirea justiției în diferite categorii de cauze, astfel încât existența numai a unei singure căi de atac nu aduce nicio atingere dreptului de acces liber la justiție. În considerarea acestui aspect, Curtea constată că art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului
DECIZIE nr. 835 din 22 iunie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 226 alin. (1) lit. c), alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224874_a_226203]
-
art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 46 privind dreptul de moștenire, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 56 privind contribuțiile financiare, art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției și art. 136 privind proprietatea. Totodată, se consideră a fi încălcate și prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil, art. 17 privind interzicerea abuzului de drept și art. 18 privind limitarea folosirii restrângerilor drepturilor din
DECIZIE nr. 948 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi art. 8^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224884_a_226213]
-
și să existe un grad rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit. În speța de față, se constată că statul, prin instituirea acestei taxe, a urmărit un scop legitim, și anume stabilirea unei contraprestații bănești necesare actului de înfăptuire a justiției de către instanțele judecătorești. Faptul că această taxă judiciară de timbru nu finanțează cheltuielile sistemului justiției, în condițiile în care este o contraprestație pentru un serviciu public prestat de instanțele judecătorești, nu înseamnă că ab initio o asemenea măsură
DECIZIE nr. 948 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi art. 8^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224884_a_226213]
-
nu poate primi nici critica dedusă din susținerile autorului excepției, în sensul încălcării principiului separației și echilibrului puterilor în stat, întrucât nu se pune problema vreunei intruziuni a puterii executive în atribuțiile autorității judecătorești. Aceasta din urmă are ca rol înfăptuirea justiției, or punerea în executare a măsurii confiscării speciale nu este de resortul instanțelor de judecată, ci este firesc ca aceasta să fie adusă la îndeplinire de organe cu atribuții administrative. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146
DECIZIE nr. 900 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 136^1 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor şi ale art. 118 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224692_a_226021]
-
se apăra sau de a se adresa instanței pentru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime. De asemenea, faptul că legiuitorul a instituit o anumită competență în sarcina Direcției Naționale Anticorupție nu este de natură a afecta dispozițiile constituționale referitoare la înfăptuirea justiției, cauzele judecându-se după aceleași reguli procedurale pentru toți cetățenii. Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 39/2003 , Curtea constată că este inadmisibilă, deoarece autorul excepției s-a limitat doar la enunțarea ei
DECIZIE nr. 924 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. 1 lit. a) şi art. 12 din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi a prevederilor art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224693_a_226022]
-
Ministerului Justiției Titlul I Dispoziții generale Articolul 1 Ministerul Justiției, denumit în continuare ministerul, este organul de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care contribuie la buna funcționare a sistemului judiciar și la asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public, apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești. Articolul 2 (1) Organizarea și funcționarea ministerului sunt prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 , cu modificările și completările ulterioare. ... (2) Competența și atribuțiile ministerului sunt
ORDIN nr. 1.650/C din 21 iunie 2010 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223827_a_225156]
-
ministerului, precum și din instituțiile și unitățile aflate în subordinea sau coordonarea acestuia; ... n) sesizează organelor abilitate posibilele fapte infracționale rezultate în urma verificărilor efectuate în exercitarea atribuțiilor din prezentul regulament; o) participă la elaborarea proiectelor de acte normative cu privire la activitatea de înfăptuire a justiției, a activității sistemului penitenciar, a Oficiului Național al Registrului Comerțului și la organizarea și exercitarea profesiilor de notar public și de executor judecătoresc; ... p) formulează puncte de vedere la proiectele de acte normative ce vizează activitatea notarilor publici
ORDIN nr. 1.650/C din 21 iunie 2010 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223827_a_225156]
-
penitenciar, a Oficiului Național al Registrului Comerțului și la organizarea și exercitarea profesiilor de notar public și de executor judecătoresc; ... p) formulează puncte de vedere la proiectele de acte normative ce vizează activitatea notarilor publici, a executorilor judecătorești, activitatea de înfăptuire a justiției, activitatea Administrației Naționale a Penitenciarelor și a Oficiului Național al Registrului Comerțului; ... q) efectuează, în baza ordinului ministrului justiției, controale cu privire la proiectele finanțate din fonduri externe, rambursabile sau nerambursabile, derulate de minister, precum și de instituțiile și unitățile aflate
ORDIN nr. 1.650/C din 21 iunie 2010 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223827_a_225156]
-
publice. ... Capitolul V Direcția generală legislație și afaceri juridice Articolul 86 Direcția generală legislație și afaceri juridice este compartimentul prin care se asigură îndeplinirea atribuțiilor și funcțiilor ministerului privind: a) elaborarea proiectelor de acte normative privind funcționarea sistemului judiciar și înfăptuirea justiției ca serviciu public, constituirea și coordonarea lucrărilor necesare alcătuirii de coduri și de alte acte normative complexe ce interesează domeniul justiției, evaluarea legislației din sfera de competență a ministerului, din punctul de vedere al constituționalității, al compatibilității cu acquis-ul
ORDIN nr. 1.650/C din 21 iunie 2010 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223827_a_225156]
-
politicilor publice de modernizare a acestuia și de prevenire și combatere a corupției și a criminalității organizate și se asigură autoritatea prevăzută la art. 132 alin. (1) din Constituția României, republicată, potrivit legilor de organizare a sistemului judiciar și a înfăptuirii justiției ca serviciu public. Articolul 119 Direcția pentru reforma sistemului judiciar și combaterea corupției îndeplinește următoarele atribuții: a) propune, în colaborare cu celelalte compartimente din minister, măsurile ce urmează a fi cuprinse în Programul de guvernare și în programul legislativ
ORDIN nr. 1.650/C din 21 iunie 2010 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223827_a_225156]
-
iulie 2010 Titlul I Dispoziții generale Articolul 1 Ministerul Justiției, denumit în continuare ministerul, este organul de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care contribuie la buna funcționare a sistemului judiciar și la asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public, apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești. Articolul 2 (1) Organizarea și funcționarea ministerului sunt prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 , cu modificările și completările ulterioare. ... (2) Competența și atribuțiile ministerului sunt
REGULAMENT din 21 iunie 2010 de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223848_a_225177]
-
ministerului, precum și din instituțiile și unitățile aflate în subordinea sau coordonarea acestuia; ... n) sesizează organelor abilitate posibilele fapte infracționale rezultate în urma verificărilor efectuate în exercitarea atribuțiilor din prezentul regulament; o) participă la elaborarea proiectelor de acte normative cu privire la activitatea de înfăptuire a justiției, a activității sistemului penitenciar, a Oficiului Național al Registrului Comerțului și la organizarea și exercitarea profesiilor de notar public și de executor judecătoresc; ... p) formulează puncte de vedere la proiectele de acte normative ce vizează activitatea notarilor publici
REGULAMENT din 21 iunie 2010 de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223848_a_225177]
-
penitenciar, a Oficiului Național al Registrului Comerțului și la organizarea și exercitarea profesiilor de notar public și de executor judecătoresc; ... p) formulează puncte de vedere la proiectele de acte normative ce vizează activitatea notarilor publici, a executorilor judecătorești, activitatea de înfăptuire a justiției, activitatea Administrației Naționale a Penitenciarelor și a Oficiului Național al Registrului Comerțului; ... q) efectuează, în baza ordinului ministrului justiției, controale cu privire la proiectele finanțate din fonduri externe, rambursabile sau nerambursabile, derulate de minister, precum și de instituțiile și unitățile aflate
REGULAMENT din 21 iunie 2010 de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223848_a_225177]
-
publice. ... Capitolul V Direcția generală legislație și afaceri juridice Articolul 86 Direcția generală legislație și afaceri juridice este compartimentul prin care se asigură îndeplinirea atribuțiilor și funcțiilor ministerului privind: a) elaborarea proiectelor de acte normative privind funcționarea sistemului judiciar și înfăptuirea justiției ca serviciu public, constituirea și coordonarea lucrărilor necesare alcătuirii de coduri și de alte acte normative complexe ce interesează domeniul justiției, evaluarea legislației din sfera de competență a ministerului, din punctul de vedere al constituționalității, al compatibilității cu acquis-ul
REGULAMENT din 21 iunie 2010 de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223848_a_225177]
-
politicilor publice de modernizare a acestuia și de prevenire și combatere a corupției și a criminalității organizate și se asigură autoritatea prevăzută la art. 132 alin. (1) din Constituția României, republicată, potrivit legilor de organizare a sistemului judiciar și a înfăptuirii justiției ca serviciu public. Articolul 119 Direcția pentru reforma sistemului judiciar și combaterea corupției îndeplinește următoarele atribuții: a) propune, în colaborare cu celelalte compartimente din minister, măsurile ce urmează a fi cuprinse în Programul de guvernare și în programul legislativ
REGULAMENT din 21 iunie 2010 de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223848_a_225177]
-
condițiile de studii prevăzute de lege pentru funcția publică; ... g) îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice; ... h) nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori a unor fapte de corupție sau a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea; ... i) nu a fost destituită dintr-o funcție
LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind Statutul funcţionarilor publici*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224102_a_225431]
-
1 privind "Statul român", art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 relativ la accesul liber la justiție, art. 44 alin. (2) privind garantarea și ocrotirea în mod egal a proprietății private, art. 45 relativ la libertatea economică, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 135 privind "Economia" și ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private. Totodată, autorii invocă încălcarea dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Regulamentului Comisiei
DECIZIE nr. 1.177 din 6 noiembrie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. c), art. 58 şi art. 227 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, precum şi ale art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206390_a_207719]
-
justiție, constând în interpretarea și aplicarea unei norme legale la o situație de fapt concretă și la posibilitatea reglementării normative a infrastructurii justiției, ca și asupra procedurii pe care aceasta este ținută să o respecte în derularea activității proprii, de înfăptuire a justiției. În plus, reglementarea de către legiuitor, prin norme speciale, a organizării și exercitării profesiei de avocat nu are semnificația unei interdicții pentru o altă categorie profesională, respectiv cea a consilierilor juridici, de a desfășura activitățile profesionale specifice, prevăzute, de
DECIZIE nr. 1.177 din 6 noiembrie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. c), art. 58 şi art. 227 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, precum şi ale art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206390_a_207719]
-
în judecată ale procurorului, încalcă principiile constituționale referitoare la universalitatea drepturilor și libertăților cetățenilor, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, dreptul de proprietate privată, dreptul la moștenire, condițiile și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și la înfăptuirea justiției, întrucât nu prevede posibilitatea introducerii în cauză a succesorilor în drepturi, în eventualitatea decesului unuia dintre petenți. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 745 din 12 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212832_a_214161]
-
24 referitoare la dreptul la apărare, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 46 referitoare la dreptul la moștenire, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 124 referitoare la înfăptuirea justiției. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că excepția a fost ridicată de avocat în numele unor petenți decedați, cu ocazia soluționării plângerii împotriva unei rezoluții a procurorului de neîncepere a urmăririi penale, procedură în cadrul căreia instanța a respins cererea de
DECIZIE nr. 745 din 12 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212832_a_214161]