6,446 matches
-
insulei. Mai mult decît atît, autonomia căpătată de către burghezia anglicană nu face decît să-i arate dimensiunea umilinței sale înscrise în dispariția propriei elite și în reculul limbii celtice care, alungată din oraș, se vede redusă la condiția unui idiom țărănesc. În acest context de neputință, se va produce în 1798 mișcarea "irlandezilor uniți" sub conducerea lui Wolfe Tone. Anul 1800 va însemna dispariția completă a Irlandei ca entitate politică; societatea protestantă va prefera în acest caz să-și piardă sceptrul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
et la Démocratie, Paris, Fayard, 1989, p.153 sq. 176 F. Furet, Penser la Révolution française, op. cit., p.85. 177 L. Jaume, op. cit., p.221 și 259. 178 P. Lévêque, op. cit., p.36. 179 În ajunul Revoluției, proprietatea sau cvasi-proprietatea țărănească acoperă jumătate din suprafața utilizabilă, în timp ce în Anglia aceasta deține doar un sfert din teren. La rîndul lor, pro-prietarii burghezi dețin o cincime, nobilimea 15-16 %, clerul 3-4 % în timp ce comunele ocupă aproximativ 10 %. Rezultă că fracțiunea disponibilă pentru un transfer către
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
află că între memorialist și M. Roller ciocnirea era mai veche - încă din 1946 istoricul improvizat al PCR mutilase un articol scris de Paul Cornea pentru revista Studentul român, acuzându-l că a interpretat complet greșit linia partidului în problema țărănească 13. Totuși, astfel de incidente și confruntări nu i-au blocat ascensiunea: Paul Cornea ajunge secretar al CC al UTM în martie 1949, iar mai apoi înalt funcționar în birocrația culturală a regimului. Cum a acceptat Paul Cornea - care își
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
un grad semnificativ de autonomie profesională și să minimizeze, totodată, pierderile potențiale de capital simbolic, ce puteau surveni, atât în urma refuzului de a negocia, cât și ca efect al asumării totale a unei poziții subordonate politic. Fiu al unei familii țărănești modeste, așadar lipsit de predispozițiile unui habitus 25 suspect pentru ideologia regimului comunist - așa cum nu era cazul altor scriitori deveniți pilonii de susținere ai regimului Ceaușescu, ca spre exemplu, Adrian Păunescu, fiu de fost deținut politic sau chiar Corneliu Vadim
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
putea gândi în acești termeni, de oricâtă inocență am suspecta-o. La Tribuna poporului și, începând cu 20 martie 1946, în fruntea ziarului Națiunea (organ al Partidului Național Popular), Călinescu devine un foarte aprig combatant al partidelor istorice (Liberal și Țărănesc) și un promotor al inevitabilei fericiri colective pe care, firește, o opune foametei prezentului și mai ales abuzurilor trecutului. Modelul absolut este Uniunea Sovietică. Pentru început, una percepută din cărți, deci din propagandă. Despre Stalin scrie pagini demne de condeiul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Partidul față cu Reacțiunea Ceea ce asigură dinamismul romanului realismului socialist, din categoria căruia face parte și Facerea lumii a lui Eugen Barbu, este structura conflictuală a acestuia ca expresie a luptei de clasă: burghezia versus proletariatul sau, în contextul societății țărănești, țărănimea săracă versus burghezia rurală, chiaburii. În mod simbolic, facerea lumii noi, în concepție marxistă, vizează această adversitate recuperabilă în fiecare perioadă istorică sau "orânduire". Există forțe "progresiste" cu o conștiință ideologică mai mult sau mai puțin evoluată și forțe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Antonescu. A fost membru al Secției de monografie al Institutului Social Român (1929), participând la cercetările monografice din Goicea Mare, Fundul Moldovei, Drăguș, Runcu, Cornova. A participat la elaborarea Enciclopediei României. A realizat importante studii sociologice și economice privind gospodăria țărănească și satul românesc. A adus contribuții originale la istoria sociologiei, la istoria filosofiei, filosofia religiei și filosofia culturii românești. A murit în închisoarea Aiud. 9 Traian Herseni (Hariton T., pseudonim), (1907-1980), sociolog, antropolog, colaborator apropiat al lui Dimitrie Gusti, asistent
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Iași și București. Director al revistei Viața românească (din 1933). A susținut concepția unei democrații "sociale" ca sinteză a libertăților individuale și solidarității sociale. Studii de antropologie filosofică, psihologie, eseuri și articole de critică literară. Membru în conducerea Partidului Național Țărănesc, apoi apropiat de comuniști. De mai multe ori ministru între 1938-1946, ambasador în SUA. Academician. 24 Zoltán Rostás, Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl, Editura Paideia, București, 2000, p. 170. 25 Athanase Joja (1904-1972), filosof și logician, profesor
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
la ONU (1959), ambasador la Paris (1960-1963). 51 Zoltán Rostás, Monografia ca utopie..., p. 165. 52 Petre Andrei (1891-1940) sociolog, filosof și om politic, profesor universitar la Iași. Ministru în câteva rânduri, reprezentant al aripii de stânga a Partidului Național Țărănesc. Contribuții în axiologie, etică și sociologia cunoașterii (Filosofia valorii, Problema fericirii, Sociologie generală, Die soziologische Auffassung der Erkenntnis) Membru post-mortem al Academiei Române. 53 Zoltán Rostás, Monografia ca utopie..., pp. 167-168. 54 Ibidem, pp. 168-169. 55 Ștefania Cristescu-Golopenția (1908-1979), sociolog, etnolog
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de ideile religioase solidare cu metalurgia, cu civilizația urbană, cu regalitatea și cu un corp sacerdotal organizat. Dar dacă edificiul spiritual al neoliticului 50 nu ne mai este accesibil în ansamblul său, fragmente răzlețe s-au păstrat în tradițiile societăților țărănești. Continuitatea "locurilor sacre" (cf. § 8) și a anumitor ritualuri agrare și funerare nu mai trebuie demonstrată, în Egiptul secolului XX, snopul ritual este legat în același chip cum se vede pe monumentele antice, care reproduc, de altfel, un obicei moștenit
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
5 ) în tinerețea poetului, ținutul (acoperit peste 30 la sută de vii), avea cîteva vinuri reputate: de Jăvereni (azi Viișoara), de Flocești (localitate devenită între timp Florești), de Tîrgu Ocna, de Gioseni, de Răcăciuni. Lista poate fi lungită cu „vinurile țărănești” bune de Răcătău, de Parincea, de Tamași, de Bogdănești. Cît a stat la Bacău, Bacovia - lasă el să se înțeleagă undeva - le prefera, căci îi „producea(u) însemnări pentru caietele sale”. Cineva susținea că și „podgoria Panciu este o metamorfoză
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la noi - n. m.) lumea într-o singură parte” și a făcut din „beția cîștigului mare, unică problemă și unică însuflețire”.9) în creștere rapidă, egoismul burghez - ne spune în felul său pamfletarul - a denaturat mentalitatea tradițională. „Poporul (adică elementul țărănesc - n. m.) s-a infectat de pehlivănia zeflemistă a elementului orășenesc”, luat ca model, constatau Petre Pandrea și Mihai Ralea.10) Legenda pozitivă a epocii interbelice, de perioadă fericită, e - trebuie să adaug - creația unei părți a „elementului orășenesc”, care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
piesa Tot înainte!, „una din cele mai reușite pe care le-a creat în acest gen teatrul contemporan”. (Cf. Aureliu Weiss, „Teatrul lui G. Diamandy”, în Viața Romînească, 8, vol. 31, nr.10, 1913,p. 66-85). 6. Ioan Adam, „Răscoalele țărănești...”, în Aripi tăiate, Ed. Minerva, 1910, p. 144. 7. „Cronici bucureștene”, în Viața Romînească, 2, vo1.5, 1907, p. 133. 8. Craii de Curtea-Veche, în Opere, Ediție de Barbu Cioculescu, Ed. Fundației Culturale Romîne, 1994, p. 94. Mărturisirea îi aparține
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
s-a autoconstruit, el se folosește de Bacovia ca de un antonim, dovedind negru pe alb că habar n-are de opera ,,gagiului’’ cu imaginea căruia se luptă. Auzi colea: aflat între toaletă și șpriț, autorul Plumbului (care bea ,,vin țărănesc’’ sau butelii ,,Știrbey’’, nu ,,șpriț’’), ,,dădea poezii una după alta’’! Avea carevasazică aceeași facilitate ca Hagi: ,,două fente și pac!’’ poemul. De aia a și scris, se știe, atît de mult! Dacă l-aș lua în serios , ar trebui să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1969), Narodniki ruși reprezentau un grup de intelectuali din clasa de mijloc, care promovau o reprezentare romanțată a lumii rurale (Walicki, 1969). Se obișnuiește ca acestor două momente inițiale să-i fie adăugat și un al treilea și anume mișcările țărănești din anumite părți ale Europei de Est și ale Balcanilor, din perioada celor două războaie mondiale (Ionescu, 1969). Punctul comun al tuturor acestor mișcări ține de promovarea unui program agrarian în care țărănimea era văzută drept pilon principal al societății
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
importanță În turism. Evidențiem astfel elementele structurii materiale cum ar fi: a) Vestigii ale culturii antice (cetăți și așezări dacice, castre romane, așezări din epoca de formare a poporului român etc.), vestigii ale culturii feudale (cetăți și castele feudale și țărănești, biserici, monumente istorice și de arhitectură etc.), vestigii ale epocii moderne (baraje, obiective socio-culturale și industriale, baza materială specifică turismului etc.); b) Obiective cu rezonanță deosebită În istoria poporului nostru: locuri și monumente care evocă mari bătălii de neatârnare, monumente
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de Mori (biserica și cetatea cnejilor români CÎnde) (Hunedoara); Ilovăț (Mehedinți); Bușteni (Prahova); Rășinari, Talmaciu și Turnu Roșu (Sibiu). Atît pentru țara noastră cît și pentru alte areale de pe glob, arta feudală reprezentată prin cetăți (de piatră sau de pământ - țărănești), castele și respectiv culele, reprezintă un real interes turistic, care va crește tot mai mult În viitor, conform unor prognoze În domeniu. O mare parte din acestea sunt renovate și amenajate, pentru a putea fi vizitate de turiști, iar În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Meridionali, există la ora actuală, peste 28 de astfel de obiective, declarate monumente istorice și de arhitectură, sau numai de arhitectură, după caz. În total, ponderea cea mai mare o deține cetățile de piatră, urmate de castele și respectiv cetăți țărănești și cule. Din rîndul cetăților din piatră, amintim pe cele de la: CÎlnic, GÎrbova și Săsciori (Alba); Arefu (Argeș), care prin cetatea de la Poienari - acel cuib de vulturi de la altitudinea de 850 m ce aduce mereu aminte nu numai de vitejia
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m ce aduce mereu aminte nu numai de vitejia și eroismul Înaintașilor noștri, dar și al conducătorilor săi cum a fost de pildă Vlad Țepeș etc.; Cisnădie (Sibiu) cetatea de pe dealul orașului - construită În 1140 etc. Cele mai importante cetăți țărănești cu rol de apărare sunt cele de la: CÎlnic, din sec. XIII, care a fost restaurată În perioada 1961-1964 și care poate fi vizitată, apoi cea de la GÎrbova (ambele În județul Alba), RÎșnov, (Brașov) sec. XIV, parțial restaurată cu posibilități bune
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
plastică și Casa memorială Mihai Tican Rumano - globtroter, Valea Pravăț - muzeu memorial George Topîrceanu (1886-1937) ce cuprinde peste 200 piese documentare originale, (județul Argeș); Bran - muzeu de etnografie În aer liber, Șirnea - muzeul de etnografie, RÎșnov - colecție muzeală În cetatea țărănească ce prezintă cetățile dacice și castrele romane din zonă, (județul Brașov); Herculane - muzeul orașului și muzeul de istorie a thermelor romane de la hotelul Roman, Băuțar - muzeul școlar de istorie și etnografie, Cornea - muzeu școlar de etnografie și istorie, Cornereva - colecție
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
județul DÎmbovița); Padeș - muzeul de etnografie, Tismana - muzeul mănăstirii, satul Brădiceni-Pestișani - colecție de scoarțe și costume, Hobița-Pestișani - casa memorială Constantin Brîncuși, Dobrița-Runcu - muzeu sătesc, Stănești- muzeu sătesc, CurtișoaraBumbești Jiu - secție de arhitectură populară a muzeului județean ce cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului precum și muzeul de etnografie - vila Cornoiu, Baia de Fier - muzeu de istorie și etnografie, Polovragi - istorie și etnografie, (județul Gorj); Petroșani - muzeul mineritului, Sarmisegetusa - muzeul de arheologie romană, (județul Hunedoara); Bala - muzeu de etnografie, muzeul memorial
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sătesc din Cisnădioara, CÎrțișoara - casa memorială Badea CÎrțan (1849-1911) și muzeul de etnografie, Gura RÎului - colecție de picturi pe sticlă, Poiana Sibiului - muzeu sătesc de etnografie cu piese de oierit, Rășinari - muzeul Octavian Goga, Săliște - Sat Galeș - o originală casă țărănească din zonă, cu o stînă tipică cu tot inventarul ei amenajat În curte, Sibiel - Săliște - colecție de pictură pe sticlă, Tălmaciu - Băița - muzeu sătesc, Tilișca - sat Rod - expoziție muzeală V. Dobrian, Turnu Roșu - muzeu sătesc ce expune date despre prima
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lemn (Gorj); Balta - case și porți de lemn, Baia de Aramă - case de lemn, Cireșu - case vechi, Godeanu - case și porți sub formă rotundă din piatră, Ilovița - porți și prelucrarea artistică a pietrei cu elemente arhaice (crucile din cimitir acoperite), Podeni - case țărănești tradiționale, Ponoarele - șapte mori de lemn și case țărănești, Sovarna - porți de lemn (Mehedinți); Porumbacu de Jos - case specifice Țării Oltului, Rășinari - mobilier pictat, RÎu Sadului - case de lemn foarte frumoase, (Sibiu); Horezu - satul Ursani - arta cioplitului În lemn, Vaideeni
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
case de lemn, Cireșu - case vechi, Godeanu - case și porți sub formă rotundă din piatră, Ilovița - porți și prelucrarea artistică a pietrei cu elemente arhaice (crucile din cimitir acoperite), Podeni - case țărănești tradiționale, Ponoarele - șapte mori de lemn și case țărănești, Sovarna - porți de lemn (Mehedinți); Porumbacu de Jos - case specifice Țării Oltului, Rășinari - mobilier pictat, RÎu Sadului - case de lemn foarte frumoase, (Sibiu); Horezu - satul Ursani - arta cioplitului În lemn, Vaideeni - casa de lemn a lui Ioan Jinariu și arta
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
formații, cum ar fi cele din județele: Brașov - 1, Caraș-Severin - 3, Gorj - 2, Prahova - 1, Sibiu - 2 și VÎlcea - 4. Repartiția acestora este următoarea: Fundata (Brașov); Cornereva, Marga și Obreja (Caraș-Severin); Runcu (DÎmbovița); Runcu și Novaci (Gorj); Comarnic (Prahova); cor țărănesc de peste 100 de persoane; Gura RÎului, Săliște (organizat de Gh. Dima În 1887) (Sibiu); Horezu, Costești, Olănești și Călimănești (VÎlcea). Un real interes pentru turiștii individuali dar și pentru cei În grup Îl stîrnesc formațiile de dansuri populare premiate atît
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]