7,853 matches
-
O dodulare, dodulare, O venighe! dodulare mandeosu". Atuncea strigă Bașa fierarilor: " Așune more " Ora more Porgație, " Mai scurta din predicație, Nu o face mare, Că ni-i grabă tare". Atuncea-ncepu popa Mătrăgună, Cel de viță bună, A cuvânta, Pe țigani a-i îmbucura: Voiu să vă spun bucatele Din care vor fi paștele". Țiganii ziseră: " Bucuros " Popa nost". Și începu a zice: - " Mergeți și strângeți Din istălauă prescuri multe " De iepe curte; " Nu sunt scumpe " Ci sunt bucate, " Curat 310
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
more Porgație, " Mai scurta din predicație, Nu o face mare, Că ni-i grabă tare". Atuncea-ncepu popa Mătrăgună, Cel de viță bună, A cuvânta, Pe țigani a-i îmbucura: Voiu să vă spun bucatele Din care vor fi paștele". Țiganii ziseră: " Bucuros " Popa nost". Și începu a zice: - " Mergeți și strângeți Din istălauă prescuri multe " De iepe curte; " Nu sunt scumpe " Ci sunt bucate, " Curat 310 {EminescuOpVI 311} În țări bogate; " Frunză lată " În rădăcină resfirată " Cari rumanii îl numesc
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de laturi de sat, " Acolo-i locul mai curat, " Unde toți românii s-au c... " Și începu Mătrăgună, - Cel de viță bună, A sluji paștile Bată-le Vinerile. Dară începu Porgație A spune predicație Despre porunca a zece, Dracul pre țigani îi înnece, Și iară Mătrăgună, Cel de viță bună, Îi întreabă De ispovadă, - Marele Porgație Începu a da predicație: Vedeți voi, țiganilor, Cum ne ocărăsc rumanii, - Ascultați cuvintele, " Bată-vă Duminecele". Și iară strigară: Dați-ne Paștile Că nu pot
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
A sluji paștile Bată-le Vinerile. Dară începu Porgație A spune predicație Despre porunca a zece, Dracul pre țigani îi înnece, Și iară Mătrăgună, Cel de viță bună, Îi întreabă De ispovadă, - Marele Porgație Începu a da predicație: Vedeți voi, țiganilor, Cum ne ocărăsc rumanii, - Ascultați cuvintele, " Bată-vă Duminecele". Și iară strigară: Dați-ne Paștile Că nu pot aștepta pruncii și țiganele". Atuncea toți țiganii, fierari, Arămari, blidari, lingurari, Muciguși, lipitori și toți Cărturarii gătați Și frumos îmbrăcați; 311 {EminescuOpVI
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de viță bună, Îi întreabă De ispovadă, - Marele Porgație Începu a da predicație: Vedeți voi, țiganilor, Cum ne ocărăsc rumanii, - Ascultați cuvintele, " Bată-vă Duminecele". Și iară strigară: Dați-ne Paștile Că nu pot aștepta pruncii și țiganele". Atuncea toți țiganii, fierari, Arămari, blidari, lingurari, Muciguși, lipitori și toți Cărturarii gătați Și frumos îmbrăcați; 311 {EminescuOpVI 312} Țiganele erau goale, Iară fetele fără poale Și fără-ncălțăminte-n picioare; Iară dintre țigani mai mulți Erau desculți. Și iară începu Porgație A
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Că nu pot aștepta pruncii și țiganele". Atuncea toți țiganii, fierari, Arămari, blidari, lingurari, Muciguși, lipitori și toți Cărturarii gătați Și frumos îmbrăcați; 311 {EminescuOpVI 312} Țiganele erau goale, Iară fetele fără poale Și fără-ncălțăminte-n picioare; Iară dintre țigani mai mulți Erau desculți. Și iară începu Porgație A spune predicație; Și caută toți dimpreună Ca să-și facă voie bună. Deci începură a da paștele Cu șuștarele, Cele din urmă cu troacele; Cei din urmă Erau toți cu voie bună
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Care-n gură le lua Îndată din ochi lăcrăma, Cu dinții crășca, Din picioare scăpăra Și toți îndată strigară: Vai popă, cîtă-i osînda? " Paștele-n gură le lua De pământ se tăvălia, Pruncii striga: " O romei Vai de noi! " Atunci țiganii se-mputerniciră Și luară paștele cu ciururi, apoi Le aruncară în cap la Mătrăgună, Cel de viță bună. Ziseră țiganii: " F... -ți popă ispovada, Nouă paști nu ni mai da Ci ne lasă cu Rumanii pin țară " Să mâncăm paștile
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
popă, cîtă-i osînda? " Paștele-n gură le lua De pământ se tăvălia, Pruncii striga: " O romei Vai de noi! " Atunci țiganii se-mputerniciră Și luară paștele cu ciururi, apoi Le aruncară în cap la Mătrăgună, Cel de viță bună. Ziseră țiganii: " F... -ți popă ispovada, Nouă paști nu ni mai da Ci ne lasă cu Rumanii pin țară " Să mâncăm paștile cu ocară". Atuncea popa Mătrăgună, Cel de viță bună, Zise către cinstitul Porgație Să li mai spun-o predicație, Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mai da Ci ne lasă cu Rumanii pin țară " Să mâncăm paștile cu ocară". Atuncea popa Mătrăgună, Cel de viță bună, Zise către cinstitul Porgație Să li mai spun-o predicație, Și -ncepu a spune stihuri zece Ca dracul pe țigani să-i înnece: 1. Să li fie casele desfătate, Cu streșinele-n pământ băgate, Să nu aibă fumul pe unde eși Și să stea -n loc Și să iasă pe obloc. 2. Ca să fie ușa o pocroviță spartă Că așa-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
voi lăudați, Prin târguri jucați. 10. Să nu fie de voi orașe și sate Neîmblate. Aceste învățături vă dau. Să vă fie numele Boo, Unde gode veri merge pin țară, Să vă fie numele cioară; Până-n veacul veacului Să fie țiganii ai dracului, Amin! {EminescuOpVI 314} {EminescuOpVI 315} {EminescuOpVI 316} {EminescuOpVI 317} FĂT-FRUMOS DIN LACRIMĂ În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cum l-am prăpădit. Împăratul a-nceput a striga: - Cine-a adus basmaua cu alunele? Logofeții a spus că baba cea de la poartă. De grab - au strigat s-aducă cine-a adus. Se ia CĂLIN - NEBUNUL și intră. Da mirele țiganul ședea pe trei perini de puf. Când o fost CĂLIN - NEBUNUL în pragul ușei, o perină a căzut de sub țigan. Când a fost în mijlocul casei, a picat ș-a doua și țiganu - a zis: încet, să nu mă tăvălești. Când
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cea de la poartă. De grab - au strigat s-aducă cine-a adus. Se ia CĂLIN - NEBUNUL și intră. Da mirele țiganul ședea pe trei perini de puf. Când o fost CĂLIN - NEBUNUL în pragul ușei, o perină a căzut de sub țigan. Când a fost în mijlocul casei, a picat ș-a doua și țiganu - a zis: încet, să nu mă tăvălești. Când a fost lîngă-mpăratul, a căzut ș-a treia perină, că de!, țiganului nu i se cădea să șadă. Zice-mpăratul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
în pragul ușei, o perină a căzut de sub țigan. Când a fost în mijlocul casei, a picat ș-a doua și țiganu - a zis: încet, să nu mă tăvălești. Când a fost lîngă-mpăratul, a căzut ș-a treia perină, că de!, țiganului nu i se cădea să șadă. Zice-mpăratul: - Cum, voinice, inelul fetei mele a ajuns la D-ta? - Împărate Pre-nnălțate!, Iaca cum și iaca cum. Da țiganul: - Ce spui minciuni, că eu am ucis smeii. Da Călin zice: - Împărate, s-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
tăvălești. Când a fost lîngă-mpăratul, a căzut ș-a treia perină, că de!, țiganului nu i se cădea să șadă. Zice-mpăratul: - Cum, voinice, inelul fetei mele a ajuns la D-ta? - Împărate Pre-nnălțate!, Iaca cum și iaca cum. Da țiganul: - Ce spui minciuni, că eu am ucis smeii. Da Călin zice: - Împărate, s-aducă toți smeii, să vezi: este vârful limbilor? A adus și cu adevărat nu era. Atunci el le-a scos și i le-au arătat. Atunci împăratu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
toți smeii, să vezi: este vârful limbilor? A adus și cu adevărat nu era. Atunci el le-a scos și i le-au arătat. Atunci împăratu - a strigat s-aducă calul cel mai bun din grajd și-o legat pe țigan la coada calului, ș-o pus ș-un sac de nuci ș-o dat bici calului... Unde pica nuca, pica și bucățica din țigan. Acu-mpăratul a zis: - De-acu, voinice, mi-i fi ginere. Da Călin a zis: - Ba
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Atunci împăratu - a strigat s-aducă calul cel mai bun din grajd și-o legat pe țigan la coada calului, ș-o pus ș-un sac de nuci ș-o dat bici calului... Unde pica nuca, pica și bucățica din țigan. Acu-mpăratul a zis: - De-acu, voinice, mi-i fi ginere. Da Călin a zis: - Ba nu-mpărate, că mie alta mi-a căzut dragă, da eu am un frate de cruce aici cu mine, tot fecior de-mpărat, s-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu zici pîn-acasă: măgar baligă-te. - N-oi zice. Se-ntoarce el iar pe la omul cela. Da omul cela-l ospătează și-i dă vin să bee, și omul s-o chefăluit și-a adormit pe laiță. Da erau niște țigani cu șatra acolo ș-avea măgar și omul s-o dus ș-o cumpărat ș-a schimbat măgarul. Omul a doua zi se scoală, ia măgarul și se duce - acasă și-i zice: măgar, fa bani! Măgarul, de unde? El apuc
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dus cu demâncat drept la curtea smeului. Așteaptă ei să vie-nu-i! - Eh! mamă, mă duc să-mi caut sora că mi-a luat-o smăul - a zis finul lui D-zeu! Ș-o făcut el o boambă de fier la țigani în loc de călăuz și-o zvârlea și el mergea după dânsa. A ajuns până la o fântână și la un copac. Acolo puindu-se el să se odihnească, aude zicând așa: Doamne, Doamne, de-ar veni mama c-acuși ne mănâncă balaurul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
prin magazin la fel de fel de lucruri frumoase, însă cel mai mult ne plăceau rusoaicele blonde, tinere și frumoase și foarte amabile. Noi vorbind stricat rusește ne credeau Gruzini (ruși), deoarece pe parcurs am aflat că șeși credeau că românii sunt țigani, știind că au fost deportațși la Bug, și vorbeau țiganii n-ar mai ajunge domnul Ion că s-a dus la Bug să se dea pământ și plug. și dacă îl întreabă, care Ion măi țigane, îi răspundea Andronescu în loc de
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
mult ne plăceau rusoaicele blonde, tinere și frumoase și foarte amabile. Noi vorbind stricat rusește ne credeau Gruzini (ruși), deoarece pe parcurs am aflat că șeși credeau că românii sunt țigani, știind că au fost deportațși la Bug, și vorbeau țiganii n-ar mai ajunge domnul Ion că s-a dus la Bug să se dea pământ și plug. și dacă îl întreabă, care Ion măi țigane, îi răspundea Andronescu în loc de Antonescu, un mare număr dintre ei au murit de ger
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
cercetarea împrejurimilor locului faptei, s-a format un cerc de suspecți și după două zile ofițerul care conducea echipa a ajuns la concluzia, după eliminarea rând pe rând a mai multor suspecți, că nu putea fi altul decât Stere Petre, țigan din comună. Acesta printre altele practica și frizeria. Era în etate de peste 50 ani, nu era căsătorit și fără antecedente penale. Verificările au stabilit că acesta a fost văzut în localitatea șihlea în timp ce s-a comis fapta și că ulterior
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
sentința fiind executată. POVESTEA INFRACTORULUI GABRIEL MĂRĂRAȘ În timp ce lucram la serviciul judiciar al regiunii de miliție Galați mi-a fost dat să cunosc pe infractorul Gabriel Mărăraș care mi-a dat mult de lucru, cu furturi și înșelăciuni. Era un țigan uns cu toate alifiile, un infractor cunoscut, încerca mereu să câștige încredere în organele de miliție venind să seșizeze unele fapte, uneori imaginare. În primăvara anului 1954 vine și mă seșizează că are date certe că frații Bubă, tâlhari și
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
caraghios. Mi-a povestit că Șerban Gheorghe, un mare infractor, a trimis oamenii lui să-i taie urechea, ca drept pedeapsă că Așajutat miliția în descoperirea unor infracțiuni. Cam asta era pedeapsa care se aplică între infractori, mai ales la țigani, le tăia fie nasul, fie urechea, pentru a-i însemna că erau trădători, dar realitatea era alta, ei nu prea colaborau cu organele de miliție de multe ori căutau să ducă în eroare organele de stat. Deși eram supărat că
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
un bun ochitor, pușcaș, nimerind chiar și vrabia de pe creanga unui copac. A pus arma la ochi să tragă în cioata care îi stătea în cale, dar în momentul apăsării pe trăgaci observă că cioata se mșică și se ridică țiganul Apangică, lăutarul satului care venea de la o nuntă și cuprins de aburii alcoolului Așadormit în marginea livezii cu fundul în sus având pantalonii peticiți părea o cioată. La acest spectacol atât vărul cât și eu am rămas încremeniți și bucuroși
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
marginea livezii cu fundul în sus având pantalonii peticiți părea o cioată. La acest spectacol atât vărul cât și eu am rămas încremeniți și bucuroși totodată că a fost salvat un om de la moarte prin împușcare. Prin mșicarea făcută acest țigan s-a salvat la timp, Așavut zile de la Dumnezeu și noi am scăpat de mustrările de conștiință omorând un om nevinovat. În altă zi, împreună cu vărul am înhămat calul meu și al lui la o căruță și ne-am dus
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]