13,876 matches
-
oratore a fost depusă în mormânt la moartea sa: [... ] {EminescuOpXIV 246} Pentru că actorul alocă tocmai întreaga sa personalitate într-o unealtă abilă (... ) a fantaziei și nu-și retrage ca ceilalți artiști partea sa muritoare după paravanul operei sale, ci se abandonă unei mulțimi mișcate în tot coprinsul esistenței sale, în clipa chiar a creării, care e și momentul în care el se judică pentru perpetuitate, de aceea îl lovește neapărat și orce (reacțiune) retroacțiune (... ) a operei (... ) sale imediat și-l atinge
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de poet sunt provocări de-a preda realităței cele create pentru fantazie, ca o făptură de carne și sânge. Reprezintatorul e atins întîi și-ntîi de figura poetică în (simțirea sa) simțământul [său]. Simțământul apucă cele înrudite cu el și se abandonă lor cu acea intimitate și cu acel foc pe care ni-l inspiră cele wahlverwandt. Din mijlocul acestei dispozițiuni lirice reprezintatorul, pe treapta întîia a dezvoltărei sale, caută să realize figura poetică. Însemnăm așadar acest stadiu primariu al reprezintațiunei dramatice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu acel foc pe care ni-l inspiră cele wahlverwandt. Din mijlocul acestei dispozițiuni lirice reprezintatorul, pe treapta întîia a dezvoltărei sale, caută să realize figura poetică. Însemnăm așadar acest stadiu primariu al reprezintațiunei dramatice de stadiu al simțirei nemijlocite. Abandonat (tipului) fantaziei cu întreaga-i putere nefrântă și dotat cu acele daruri naturale cari pot să dea căldură simțământului și bătaia {EminescuOpXIV 260} vie a pulsului, reprezintatorul revarsă, cum s-ar zice, viața sa cea mai internă în simțământul său
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o opera a naturei numai. Artistul pe treapta aceasta s-arată așadar însuflețit de cugetarea de-a nu lăsa să domnească nimica nemijlocit în întrul său, ci de-a-și da socoteală de toate intențiunile poetului și de-a nu se abandona în neci un moment al reprezentațiunei sale momentului nepăzit, afectului și inspirațiunei nemijlocite, ci de-a (acorda) da ascultare Cu totul în sensul acesta zice Cicero în Brutu[s], cap. 29, despre necesitatea culturei 355 v tecnice a oratorului: "Fără
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a trata caracterul ce-avem a-l reprezenta ca pe-un obiect și de-a fi totodată el însuși, cu un cuvînt: (în același timp) să simți și să nu simți, în același timp; în același timp să fii abandonat entuziasmului și să fii cu toate astea și precaut (besonnen). Aceste antiteze (Gegensatze), cari nu se urmează doar, ci să pătrund într-una una pe alta, formează viața cea mai intrinsecă a artistului dramatic, și împăcarea lor este actul propriu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca același prin toate fazele deosebite a realizărei sale dramatice, fără ca artistul să și-l fi desfăcut cu știre până-n minuțiozitățile lui. Artiști[i] dramatici așadar în cari această privire intuitivă lucră cu deosebire pot, în momente, să se și abandone inspirațiunei, pentru că iluziunea caracterului lucrează așa de puternic în ei încît nu au a se teme de ieșirea la lumină a propriului lor eu. Condițiunea necesibilă pentru aceasta se-nțelege că e dominarea absolută și dispunerea de mijloace (moienuri) naturale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care poartă incorporată în sine icoana fantaziei ca pe un geniu, ele se sumețesc cu siguranță în imperiul simțirei femeiești, ba încă și-n acela al pasiunilor demonice, și le devinează cele mai adânci secrete ale lor. Dar noi ne abandonăm numai de-aceea așa de fără grijă acelor (revărsări) esundări, cari ne duc adeseori până la confiniile estreme a tot ce e reprezintabil, pentru că aparițiunea lor întreagă ne ridică îndată asupra prepusului cumcă lucrează numai o forță a naturei și cumcă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
supuie pe acestea abia printr-un lucru continuu și trebuie să economize astfel cu ele încît numai împărțirea lor cea mai precugetată și cea mai precaută poate să producă efectul just. E așadar a acestei direcțiuni ca artistul să se abandone aicea cu mult mai puțin unei inspirațiuni, pentru că vine-n pericolul de-a fi părăsit de măsura mijloacelor sale; pe când forțe naturali eroice permit și o abandonare mai ne-ngrijită la momentul creațiunei și la inspirațiunile intuițiunei poetice. Fiecare din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
minuțiozitățile în dreptul lor. Prin asta însă reprezintarea se-nclină de sine înspre adevărul individual. A doua direcțiune își are însă și ea greutățile ei proprii. Fiindcă artistul aicea elaborează întregul pîn-în năuntrul minuțiozităților sale și fiindcă nu cutează a se abandona inspirărilor momentului, de-aceea cade adeseori în pericolul de-a nu {EminescuOpXIV 275} reda în momentele cele mari, în puntele cardinale (Wendepunkt), cum am zice, priveliștea deplină a vieței nemijlocite, asemenea celor ce reprezintă direcțiunea prima, cad[e] în pericolul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
caracterului până în nervii săi cei mai delicați, pe când cea dentîi în același timp o traduce mereu în nemijlocirea vieței, astfel încît totul are aparința inspirațiunei și e cu toate astea totodată productul spiritului celui mai precugetat, daca actorul se poate abandona vârtejului pasiunei fără frică ca el îl va duce într-adevăr peste marginele artei și l-ar arunca în brațele naturei, daca el în momentele cele mai zguduitoare, în puntele cardinale a destinului omenesc, în care sufletul amenință de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ritmului troheic, să cadă într-o dârdâire a picioarelor de viers. Arta va consista dar în puterea rezistenței cu care actorul va sili oarecum pe acest ritm ca să părăsească această mișcare monotonă, în care ar cădea desigur daca ar fi abandonat în propria sa natură. Însă elanul, coloritul sensibil pe care el îl dă coprinsului său trebuie să i se păstreze. Asta am însemnat-o noi ca efectul său etic. Metrul propriu al dramei noastre este iambul de cinci picioare. Deja
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sau propriu. Cu cât e mai esecutată o imagine cu-atîta omul cel coprins de pasiune arată învingerea naturei sale ideale. Imaginea esecutată, comparată cu curata espresiune a afectului, va cere un tempo mai încet, pentru că în acea imagine sufletul se abandonă unei plăceri oarecare. Cu cât imaginea e mai fugitivă și mai contrasă cu-atîta spiritul persistă mai puțin asupra ei și cu-atîta mai mult se grăbește și tempo. Aceste tranzițiuni din espresiunea curată a afectului în espresiunea lui prin imagine, cât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
necredule, să nu vadă decât ceea ce văd, să nu creadă decât mijloacelor experienței și-a analizei. Însă niciodată să nu pierdem din vedere că istoria e o dezvoltare a unuia ș-aceluiași spirit omenesc, cum că adesea trebuie să ne abandonăm sintezei istorice, unde esperiența n-ajunge. Un fel de literatură oficială, elegantă în formele ei exterioare însă căreia-i lipsește profunditatea și viața. Profunditatea e esența însăși, măsura aceleia e și a acesteia. {EminescuOpXIV 929} raport obiectiv există, nu există
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
față de centru. Grupul se întemeiază pe o anumită omogenitate din perspectiva ideilor politice și/sau religioase împărtășite, a valorilor și obiectivelor stabilite, ceea ce îi determină pe membrii săi să-și perceapă propriul viitor numai în cadrul acestuia, teama de a fi abandonați, din diferite motive, fiind una dintre spaimele lor majore. Atunci când discutăm despre psihologia teroristului trebuie subliniate două aspecte esențiale, care fac din grupurile teroriste redute greu de combătut și distrus. Primul este acela că teroristul, în general, are o foarte
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
alternative pentru întărirea democrațiilor și reducerea violențelor. Până în prezent, potrivit unor analiști în domeniu, au fost identificate câteva direcții principale de depășire a terorismului 92. Acestea sunt următoarele: teroriștii își rezolvă problemele în modul lor propriu: își ating scopurile și abandonează violența doar când consideră că nu mai este necesară. Acest lucru s-a întâmplat foarte rar; teroriștii percep eșecul inevitabil al campaniei lor sau, cel puțin, se tem de acesta și abandonează lupta violentă înainte de îndeplinirea scopurilor urmărite; campania teroristă
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
în modul lor propriu: își ating scopurile și abandonează violența doar când consideră că nu mai este necesară. Acest lucru s-a întâmplat foarte rar; teroriștii percep eșecul inevitabil al campaniei lor sau, cel puțin, se tem de acesta și abandonează lupta violentă înainte de îndeplinirea scopurilor urmărite; campania teroristă poate fi eradicată între granițele unui stat printr-o acțiune militară hotărâtă și eficientă. Un efect frecvent al acestei metode este izgonirea elementelor teroriste rămase din cadrul organizației în exil. Campania poate fi
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
ca și în colindele și baladele românești menționate) un 329Labirintul. Un monstru arhitectonic labirint natural, silvestru. Locul „firului de ață” este luat de „firul de semne”. Similar, în basmele românești și de aiurea, cei doi copii (întotdeauna frate și soră), abandonați noaptea în pădure și pândiți de fiare sălbatice, se călăuzesc la întoarcere după „firul” de pietricele, de mălai sau de cenușă (94). Pe de altă parte, Väinämöinen nu leagă ursul la propriu, ci pe cale magică, prin descântec. Nu trebuie să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
34). Din aceste cauze, la paralogica specifică mentalității magico-mitice se adaugă un alt factor alterant : paralogica specifică mentalității ludico- infantile ; b) Preluarea de către copii, din folclorul adulților, a diverselor elemente și motive ajunse desuete, lipsite de semnificație și, ca atare, abandonate de aceștia din urmă ; c) Preluarea unor motive semnificative, dar golite de semni- ficații prin necunoașterea sau neînțelegerea lor de către copii. Aceste cauze și multe altele încă au făcut ca migrarea diverselor motive folclorice dintr-un tip de mentalitate, cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este arta infantilă” (37). Fie că unele motive mitico-rituale sunt „reinventate” de către copii, fie că sunt preluate de la adulți, este sigur faptul că folclorul copiilor joacă rol de depozitar al acestor motive, devenite fără sens pentru adulți și, ca atare, abandonate de aceștia. Desigur, fenomenul de restructurare/destructurare continuă și în cadrul folclorului infantil (conform altor legi însă), dar, prin preluarea de către copii a unor motive abandonate sau pe cale de a fi abdandonate de către maturi, dispariția acestora este mult întâr- ziată. Astfel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
orizontul copilăresc, (manifestări) create anume pentru satisfacerea nevoilor culturale proprii” (6, p. 399). 2. Create de maturi pentru uzul maturilor, dar preluate de copii - manifestări folclorice create de maturi, dar care, degradându-se și pierzându-și semnificațiile majore, au fost abandonate de aceștia și preluate de copii (numesc feno- menul „preluare prin degradare”). 3. Create de maturi pentru uzul copiilor și preluate de aceștia din urmă la îndemnul primilor („preluare prin îndemnare”). Adultul a crezut că inocența și candoarea copilului sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
copiii vor începe de la sine să vorbească în „limba paradiziacă”. Infans „copil” (< in [privativ] + fans [„care vorbește”]) este, și etimologic, „o persoană care nu vorbește”. Și de data aceasta, experimentul a avut o finalitate concretă. Conform tradiției, cei doi copii abandonați pe insulă ar fi început subit să vorbească în limba ebraică. Nu trebuie să ne surprindă acest rezultat, dacă îl punem în legătură cu spiritul epocii. Iacob al IV-lea a domnit în plină Renaștere, într-o epocă în care mulți cărturari
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
încuviințării planurilor sale din Egipet. Afacerea pare a fi reușit atât de bine ca și cea pe care a mijlocit-o d. de Giers la Viena. Conferința a semănat mult c-un bâlci în care se face trampă. Rusia a abandonat România pentru că-n schimb a primit făgăduința Austriei de-a favoriza regularea brațului Chiliei; Anglia a sacrificat Regatul pentru Egipet. România se poate mângâia doar cu faptul că-n cazul din urmă Franța a fost cea care-a plătit cheltuielele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe Jeremiah. Bondocul se zbătea și țipa cuvinte neinteligibile. Tovarășii lui Stin priveau resemnați. Știau ce avea să urmeze. Alvin se întorsese cu spatele, Matteo strângea un stâlp din gard de parcă s-ar fi luptat cu cineva, iar Israel își abandonase cartea și privea întreaga scenă cu ochii săi bulbucați, în care nu se putea desluși nimic. Xentya ajunse și ea lângă gard și probabil că asta văzu Jeremiah când, cu forța disperării, reuși să îl doboare pe unul dintre frații-ostași
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Hmmm, nu cred că la prăpădiți precum cei de-aseară se referea Mos. Kasser își întoarse capul și își privi celălalt tovarăș. Taciturn ca de obicei, era probabil cel mai eficient om pe care îl cunoscuse vreodată. Ca și Mas abandonase, din motive despre care nu îi vorbise niciodată, antrenamentul de quint. Dacă îl întrebai despre tinerețea lui, spunea doar că e tare norocos fiindcă a apucat să trăiască. ― Vă e frică de Vassur? Credeți că își va părăsi Abația ca să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
probabil să știe și ce trebuie să facă pentru a se apăra. Simți cum la marginea subconștientului său înflorește un gând difuz. Da, Kasser era un adversar redutabil. Înfruntarea cu el nu avea cum să aibă un câștigător dinainte stabilit... Abandonă însă acest gând, conștient că avea treburi mult mai importante de făcut. Pentru a putea pleca din Abație, avea nevoie de un pretext. * * * Bella al Vll-lea privi cu atenție spre tânărul cu ochi adânci care-i servise drept operator. Băiatul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]