9,186 matches
-
arată că prin „românizare” se înțelege „crearea unui suflet românesc unitar și indestructibil”. Această orientare se face simțită întrucâtva și în „Pagina culturală”, în rubricile ce o compun de-a lungul anilor: „Vitrina literară”, „Cronica literară”, „Recenzii”, „Puncte de lumină”, „Actualități literare”, „Cărți și reviste”, „Cronica dramatică”. Astfel, o anumită ideologizare, deschisă ori mascată, se observă în articole și comentarii: C. Nicolau-Stroești, Precursorul naționalismului. De la Eminescu citire..., C. Pârlea, Misiunea scriitorului român, intervențiile polemice ale lui Stelian Popescu-Segarcea, între care aceea
ROMANIZAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289350_a_290679]
-
a „buletinului” aparținea grupării Constantin Vișoianu - Al. Cretzianu, în deschisă opoziție cu perspectiva Ligii Românilor Liberi, coordonată de generalul Nicolae Rădescu. G. Timofte (pseudonimul lui George Ciorănescu) înfățișează într-un comentariu polemic Condeie genocide, iar Nicolae Morcovescu aduce în dezbatere actualitatea lui André Gide tocmai în momentul în care marele scriitor intra în eternitate. În numărul din aprilie 1951 apar semnături noi: Nicoară Beldiceanu cu un material intitulat Basarabia - pământ românesc, Virgil Micu cu un portret Constantin Stere sau Theodor Cazaban
ROMANIA VIITOARE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289339_a_290668]
-
semnături noi: Nicoară Beldiceanu cu un material intitulat Basarabia - pământ românesc, Virgil Micu cu un portret Constantin Stere sau Theodor Cazaban cu un scurt eseu, Democrația persoanei. Un studiu erudit, intitulat Climatul spiritual al cuceririi otomane, cu numeroase trimiteri spre actualitatea imediată, începe în numărul din mai-iunie 1951 Nicoară Beldiceanu. În același număr Anton Zigmund Cerbu recenzează Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu (Cartea unui blajin îndoctrinat), N. Morcovescu relatează detaliat despre o conferință a lui Mircea Eliade, Cultura română și orientalismul
ROMANIA VIITOARE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289339_a_290668]
-
moral (C. Diaconovici este decorat cu medalia Bene Merenti clasa I, la propunerea lui Titu Maiorescu), prin aceasta accentuându-se faptul că revista a fost considerată ca o tribună a românilor de pretutindeni. Țelul inițial al redacției - informarea cititorilor cu privire la actualitatea politică și promovarea literaturii române prin traduceri - a fost modificat curând prin lărgirea ariei domeniilor culturale. Sunt tipărite, astfel, studii de istorie, de lingvistică etc. și însemnări, recenzii privind diferite ramuri ale științei, datorate unor specialiști cunoscuți (Mihail Kogălniceanu, B.P.
ROMÄNISCHE REVUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289348_a_290677]
-
folclorul românesc, Adevărata Mioriță ș.a.), Virgil Ierunca (Scriitori și cărturari români în exil, Albert Camus, Schimbarea la față a lui Tudor Vianu, La moartea lui Lucian Blaga. Gânditorul, Mihai Beniuc la avant-garda poliției politice, Alice Voinescu ș.a.), Mira Simian Baciu (Actualitatea lui Urmuz), D.C. Amzăr (C. Rădulescu-Motru și românismul, Ardealul la venirea ungurilor), Monica Lovinescu (Confesiunile lui N. Carandino, În centrul neojdanovismului din România), N.A. Gheorghiu, E.D. Tappe, Victor Buescu (La moartea lui Sadoveanu), George Ciorănescu, Eugen Drăguțescu (Iia românească în
ROMANIA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
fasciști, cu toții dușmani de moarte ai poporului”. În starea de confuzie ideologică a momentului, publicația reușește să-și atragă inițial simpatia unor intelectuali ca Emil Petrovici, Liviu Rusu, Alexandru Roșca, Constantin Daicovici, care scriu editoriale și articole pe teme de actualitate. Colaborarea acestora încetează curând, iar în locul lor sunt cooptați câțiva scriitori consacrați sau în curs de afirmare. În paginile culturale, la rubricile intitulate „Cultură pentru toți”, „Literare-culturale-artistice”, „Literatură-artă-știință”, „Șantier cultural”, pot fi întâlnite semnăturile lui Mihail Sadoveanu (note de călătorie
ROMANIA VIITOARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]
-
și de istorie a culturii. Ziarul promovează cele mai reprezentative scrieri românești, militând pentru menținerea contactului cultural cu toți vorbitorii de limbă română și pentru apărarea limbii unitare naționale. Se acordă o atenție deosebită literaturii publicate în Regat, precum și prezentării actualității politice, culturale, literare, artistice și științifice de dincolo de munți. Astfel, în 1911 un număr este consacrat lui N. Iorga, iar altul lui Mihai Eminescu. Se tipăresc ori se reiau versuri de G. Coșbuc, St. O. Iosif, D. Anghel, Duiliu Zamfirescu
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
rubrici permanente Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Gabriel Dimisianu, Valeriu Cristea, Lucian Raicu, S. Damian, Mircea Iorgulescu și Magdalena Popescu. După 1990 cronica literară i-a avut ca principali semnatari pe Gabriel Dimisianu și pe Gheorghe Grigurcu. Revista a oglindit însă actualitatea literară și în diferitele ei secțiuni de recenzii, organizate pe genuri („Poezia”, „Proza”, „Critica”) sau pe alte criterii, ca în cazul celei destinate debutanților și al cărei titular a fost ani la rând Laurențiu Ulici („Prima verba”). Printre cronicari s-
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
ani la rând Laurențiu Ulici („Prima verba”). Printre cronicari s-au mai numărat Dumitru Micu, Ov. S. Crohmălniceanu, Ilie Constantin, Dan Cristea, Sorin Titel, Dana Dumitriu, Viola Vancea ș.a. Demne de amintit sunt nu numai rubricile ce se ocupă de actualitatea imediată, ci și cele rezervate comentariilor mai ample, precum „Lecturi intermitente” de Perpessicius, „Considerații confortabile” și „Din întâlnirile lecturii” de Al. A. Philippide, „La o nouă lectură” de Alex. Ștefănescu, ori discutării unor probleme teoretice sau a unor opere controversate
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
în arcanele sistemului și expresiei hegeliene, care, după Athanase Joja, „nu admite traduceri, ci interpretări: e ceea ce a făcut D.D. Roșca”. SCRIERI: L’Influence de Hegel sur Taine, théoricien de la connaissance et de l’art, Paris, 1928; ed. București, 1968; Actualitatea lui Descartes, Brașov, 1933; Mitul utilului. Linii de orientare în cultura românească, Cluj, 1933; Existența tragică. Încercare de sinteză filosofică, București, 1934; ed. București, 1968; ed. pref. Achim Mihu, București, 1995; Linii și figuri, Sibiu, 1943; Puncte de sprijin, Sibiu
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
Costin, Chișinău, 1978; Ion Neculce, Chișinău, 1980; Cronografia moldovenească - monument al ideologiei feudale, Chișinău, 1982. Repere bibliografice: Efim Levit, Valoroase investigații asupra cronografiei moldovenești, „Nistru”, 1974, 5; Nicolae Bilețchi, Cronografie moldovenească într-o nouă viziune, „Nistru”, 1977, 12; Vladimir Beșleagă, Actualitatea cronicarilor, „Nistru”, 1979, 7; Nicolae Corlăteanu, Un savant eminent, RLSL, 1982, 3; Bibliografia lucrărilor lui E. M. Russev, RLSL, 1985, 4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 274. V.C.
RUSSEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289403_a_290732]
-
Sorana Coroamă Stanca ș.a. Cel mai constant colaborator al „Cronicii literare” este între 1992 și 1994 Laurențiu Ulici. Rubricile „Cărțile deceniului”, „Accente”, „Note de lectură” sunt susținute de Geo Șerban, Mirela Roznoveanu, Al. Săndulescu, Ion Bălu, Boris Buzilă ș.a. De actualitate sunt interviurile cu Sorin Alexandrescu, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Nicolae Balotă, Camilian Demetrescu, Andrei Șerban, Pavel Chihaia, Mihai Cimpoi și mulți alții. Amplul material intitulat Un dialog dramatic: Petre Țuțea și Emil Cioran, realizat de Liliana Stoicescu și Delia Verdeș
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
Istoria literaturii române vechi, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1996 (în colaborare cu Andrei Rusu). Traduceri: Jacques Collin de Plancy, Dicționar diabolic, I-II, București, 1992; Paul Véry, Goupi Mână Roșie, București, 1995. Repere bibliografice: Piru, Varia, I, 61-63; Ornea, Actualitatea, 173-177; Iordan Datcu, O editoare eminentă, L, 1996, 14; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 183-184. Al.S.
ROTARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289387_a_290716]
-
corespondențe între om și substanța operei. Procedeul, tipic călinescian, e susținut de ochiul unui profesionist, apt să rețină acele detalii fizionomice sau de caracter prin care se trădează starea de spirit a operei. Părăsind aproape cu totul exercițiul foiletonistic de actualitate, în ultimii ani R. a lăsat impresia că va evolua mai mult în registrul istoriei literare. S-a concentrat asupra cercetărilor de arhivă (întreprinse și la Budapesta, Roma sau Viena), a publicat multe documente privitoare la scriitori români, a descoperit
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
Paul Tutungiu, „Dialog la scenă deschisă”, „Scânteia”, 1979, 11 537; Ileana Lucaciu, Temeinicia unui studiu, SPM, 1979, 436; Ileana Lucaciu, „Clasicii nu vor să îmbătrânească”, SPM, 1984, 16; Adrian Dohotaru, „Clasicii nu vor să îmbătrânească”, FLC, 1984, 16; Mariana Brăescu, Actualitate și durabilitate, TTR, 1984, 10-11; Ion Zamfirescu, „Clasicii nu vor să îmbătrânească”, „Revue roumaine d’histoire de l’art”, 1984; Cristian Livescu, „Teatrul ca lume”, CRC, 1986, 9; George Genoiu, Amza Săceanu, ATN, 1986, 2; Marian Popescu, Convorbiri teatrale, RL
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
Stancu Ilin, Misterul unui pseudonim, MS, 1985, 3; Amintiri despre Liviu Rebreanu, îngr. și pref. Ion Popescu-Sireteanu, Iași, 1985; Stancu Ilin, Liviu Rebreanu în atelierul de creație, București, 1985; Liviu Rebreanu după un veac, îngr. Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 1985; Ornea, Actualitatea, 145-150; George, Petreceri, 105-111; Niculae Gheran, Tânărul Rebreanu, București, 1986; Adrian Dinu Rachieru, Pe urmele lui Liviu Rebreanu, București, 1986; Centenar Liviu Rebreanu (1885-1985), îngr. Gheorghe Pârja, pref. Ion Hangiu, București, 1986; Râpeanu, Scriitori, 113-129; Cristea, Fereastra, 32-46; Dimisianu, Subiecte
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
104-115; Popovici, Eu, personajul, 104-108, 144-157; Holban, Literatura, 116-126; Niculae Gheran, Rebreanu. Amiaza unei vieți, București, 1989; Ungureanu, Imediata, II, 247-252; Velea, Interferențe, 24-30, 102-113, 243-244; Regman, Nu numai, 72-78; Negoițescu, Ist. lit., I, 213-216; Mircea Zaciu, Liviu Rebreanu în actualitate, F, 1992, 7-8; Mircea Muthu, Liviu Rebreanu sau Paradoxul organicului, Cluj-Napoca, 1993; Negoițescu, Scriitori contemporani, 492-495; Constantin Cubleșan, Istoria ca mit și realitate, ST, 1994, 9; Mihai Rădulescu, Evadarea lui Liviu Rebreanu, pref. George Anca, Romulus Vulcănescu, București, 1994; Țepelea
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
gen de emisiuni. Astfel încât sponsorii care mizează pe marea audiență a programelor încărcate cu violență ar trebui să țină seama că ele sunt discutabile nu numai moral, ci și ca eficiență economică (Baron și Byrne, 2000). Două elemente de mare actualitate și gravitate au apărut în ultimii ani în peisajul mediatic contemporan: 1) A crescut exponențial practicarea, în special de către copii și tineri, a jocurilor pe calculator, care cuprind din plin și violență. Subiecții în acest caz nu doar privesc scene
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
valoarea rezultatelor prezentate” (p. 208). La opt ani după această observație, se poate remarca că și în practica românească de inserție a datelor de pe urma sondajelor se menționează aproape întotdeauna elementul respectiv. Alte probleme semnalate atunci de noi își păstrează încă actualitatea. O primă problemă în acest sens este cea a prezentării rezultatelor către publicul larg, prin mass-media. Marile cotidiene și posturi de radio și televiziune comandă masiv nu numai sondaje pe tema audienței, ci și pe alte probleme, în special pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în 1962 trece la Biroul de corespondență din Paris al Europei Libere, unde rămâne până la închiderea acestuia, în 1992. Aici, timp de trei decenii, L. a realizat săptămânal emisiuni literare, iar din 1967 o cronică de carte românească la rubrica „Actualitatea culturală” și o radiografie a climatului intelectual parizian, intitulată „Teze și antiteze la Paris”. Paradoxal, cea mai semnificativă recunoaștere a impactului cultural, moral și civic major al emisiunilor sale rămâne încercarea de asasinat politic din 18 noiembrie 1977, când este
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
tinerețe, ținute între iunie 1941 și septembrie 1947 (sosirea la Paris); ele alternează acum cu sonde memorialistice în viața familiei, a prietenilor din studenție, a lumii literare interbelice. Jurnalul restituie, tot selectiv, însemnări de exil, ale anilor ’80, până în imediata actualitate postdecembristă. Cu un condei incisiv, dar și ironic, tandru sau chiar nostalgic pentru rarele momente de grație ale unei existențe eminamente angajate, mereu somată de opțiuni grave, sunt decupate crochiuri în spectacolul uman al exilului românesc sau al contactelor clandestine
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
Ne adresăm în primul rând tinerilor, celor care s-au afirmat de pe acum sau celor ce se vor afirma”. Dar în afara acestei idei generoase, programul publicației conținea fraze tipice pentru ideologia comunistă: „«Luceafărul» nu poate fi decât o revistă a actualității, una dintre nenumăratele energii izvorâte din și pentru conștiința socialistă”; „trăim marea epocă a leninismului învingător”; „literatura în care credem și pe care o vom promova este literatura acestui prezent, literatura partinică, literatura realismului socialist”; „Revista nu este a noastră
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
scriitori americani (William Faulkner, Norman Mailer, John Dos Passos, Vladimir Nabokov, John Updike, J.D. Salinger), precum și note de călătorie în SUA, pe urmele acestora. Aici figurează și un eseu de teorie a prozei narative (un comentariu pe marginea dezbaterii, de actualitate în epocă, în legătură cu raportul fiction/faction în literatura americană), ilustrând o linie de preocupări ce se regăsește în colaborarea la realizarea versiunii în limba română a cercetării lui Dan Cristea dedicate scriiturii autobiografice, Versiune și subversiune (1999), dar mai cu
LUPAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
în procesul de devenire culturală și educațională: „”shi-i, maeștri brahmani, apelau exclusiv la srotriya (audiție) pentru a-și instrui discipolii. La fel Pythagoras a impus la școala din Crotona în mod exclusiv metodele akusmatice” (Negreț, Pânișoară, 1998, pp. 69-70). În ce măsură actualitatea mai conservă importanța comunicării orale este deci o interogație legitimă pentru omul modern, cu atât mai mult cu cât „vorbirea a fost ridicată însă de greci la un rang deosebit: acela de metodă. Socrate însuși prețuia vorbirea și disprețuia scrisul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
listă de atribute care pot să ne sugereze unele principii ale comunicării, caracteristice mai ales pentru comunicarea orală: - comunicarea orală presupune un mesaj; mesajul trebuie să includă elemente de structură (bazale, pe care receptorul să-și fundamenteze înțelegerea), elemente de actualitate, interes și motivație pentru ascultător, elemente de feedback, elemente de legătură între părțile sale principale, claritate și coerență internă etc.; - comunicarea orală presupune oferirea unor suporturi multiple de înțelegere a acestui mesaj: cel mai important este cel iconic, susținut de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]