6,618 matches
-
etnobotanice, deși în 2008 nici nu figura în acest clasament. Efectele diferă de la o persoană la alta. Acestea ar putea fi: amețeli,greață,halucinații; somnolență,pierderea conștiinței de sine etc. Perioada critică în care se "experimentează“ prima data etnobotanicele este adolescența. Prima doză este luată, de regulă, din curiozitate și la îndemnul unor prieteni. În cazul în care un tânăr face parte dintr-un anturaj în care se consumă astfel de droguri iar el le refuză, de obicei este marginalizat sau
Colorează-ţi viaţa altfel... fără droguri!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Bota Bogdan Lucian Dimitrie, Bota Claudia () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2032]
-
dacă locuiesc acolo. Dacă salvarea moravurilor e posibilă, atunci ea se află în exemplele pe care le dau aceste fermecătoare, dar foarte rare excepții. Dacă femeile se sting înainte de vreme, bărbații sunt supuși unei decadențe la fel de rapide. Dezmățați încă din adolescență, își risipesc restul forțelor în surescitările istovitoare ale jocului. Pasiunea jocului, acesta e al doilea aspect al moravurilor locale ce atrage atenția observatorului. Se pare că rușii au introdus obiceiul jocului în vremea ocupației din 1808-1812. Boieri bătrâni afirmă că
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
episoade, devine posibil să folosim datele pentru a determina ritmul general. Să luăm o povestire de felul celor frecvent scrise în secolul al XIX-lea : o viață de om de la naștere pînă la moarte. Fabula conține nașterea eroului, copilăria sa, adolescența, serviciul militar, prima dragoste, perioada animată de ambiții sociale, declinul și moartea. Este posibil să determinăm numărul de pagini dedicate fiecărui episod. Adesea acest exercițiu simplu va demostra că anumite episoade sînt tratate cu mai multă atenție decît altele. Copilăria
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
să vă învăț minte să mă mai luați peste picior... Și n-a mai adăugat nimic, tăcea, privirea îi sticlea sub ochelari, surâdea mereu și asemeni tuturor oamenilor grași expresia chipului său era aceeași, de băiat bun abia ieșit din adolescență, tăcut și jovial. Cuvintele lui au trecut neobservate, la vârsta aceea și lăudăroșenia făcea parte din psihologia debutantului, deși sunase bizar la el. Pe la începutul lui martie primii știrea, prin Sergiu Filerot, care primise la rândul lui un telefon de la
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
VA FI VIITORUL NOSTRU ATUNCI CÂND ACEASTĂ GENERAȚIE DE TINERI HIPERSENSIBILI VA AJUNGE LA VÂRSTA MATURĂ?" ÎȘI IMAGINĂ CUM GRUPURILE VIITORULUI VOR FI FORMATE DIN ADULȚI CARE AU FOST LIPSIȚI DE UN TATĂ ȘI DE CĂLDURA ACESTUI SENTIMENT ÎN TIMPUL COPILĂRIEI ȘI ADOLESCENȚEI \ MILIOANE DE OAMENI MARCAȚI SUFLETEȘTE CU OCHII ÎN LACRIMI CARE VOR ÎNCEPE SĂ DEFORMEZE CHIAR FUNDAMENTELE LEGII DE GRUP, DATORITĂ NEVOILOR INTERNE PENTRU UN TATĂ PE CARE NU L-AU AVUT NICIODATĂ. VA FI, ÎNTR-ADEVĂR, AȘA? DACĂ DA, ATUNCI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
în mirajul ochilor tăi, beznă a nopților cele mai tainice ! Magnetizată de ochii aceia, am auzit acolo departe, printre văi și dealuri clopotul veșniciei bătậnd. - Cine-i acolo? De unde vii, drumeț obosit? Tu veneai de departe, ducậnd cu tine anii adolescenței mele, bucuria izbậnzilor sau tristețea eșecurilor, ani grei, dar frumoși, datorită elanului tineresc, bine strunit de către profesori înțelepți precum magii de altădată . Sistemul politic n-a afectat cu nimic liceul în care am învățat. În prim plan, s-a situat
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
că Și tu aveai emoții, Îți tremurau mâinile, cred că a fost greu până ai strâns mireasa În brațe după nuntă, nu aveai control. Ehe... Parcă azi a fost Și nunta mea. Tânăr, În putere, cu viitorul În față, cu adolescența plină de coșuri În spate. Nuntă mare, ca-n povești, iar mireasa o splendoare. Vrusese tac-su să fie fată mare la nuntă, da` nu m-am pus la mintea lui. Săracu`, cu ideea asta s-a dus dincolo, că
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
civilizație. Menirea tineretului e să înalțe și să demoleze idoli. Ca să-i câștigi unui copil sufletul, ia-i în seamă opiniile. Dialogul școlar trebuie să fie un fluid capabil să adune toată mirarea din bănci. Esența vieții se decide în adolescență. Școala rătăcită ucide intuiția și subminează dialogul. Școala nu trebuie să fie Junglă, dar nici seră. Dacă îți iubești copilul ajută-l să se descurce singur. Nu poți deveni maestru, dacă pierzi din ochi ucenicul din tine. Pedagogia trebuie să
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
trebuie să-i redea copilului bucuria spontaneității. Pudoarea familiei și a școlii se încadrează în politică : chiloți pentru statui. Adulții au întotdeauna impresia că echipamentul moral al tinerilor este deformat și incomplet. Apa are nevoie de maluri, copilul de părinți. Adolescența înseamnă aripă de cocor. Într-o societate dezorientată, școala devine o trambulină spre vid. Școala trebuie să deschidă căi, nu să castreze speranțe. Pedagogul care se oferă ca model își pregătește discipolii spre trecut, nu spre viitor. Unii au înțeles
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Orice suflet este adorabil, dacă tragi la timp de struna necesară. Dialogul ne-a împins specia spre tron. Dialogul este cea mai deteriorată infrastructură a relațiilor interumane. Multă încredere a avut Dumnezeu în tineri când le-a dat să gestioneze adolescența. Tinerii îi pun pe vârstnici la zid, nu pe soclu. Talentul se cultivă în liniște, caracterul în taifunurile vieții. Tranziția ne-a procopsit cu un lumpen tineret școlar. Copilul trebuie să învețe doar mecanismele decodării vieții. Datele vor fi mereu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
soclu. La început, valoarea se află la cheremul interpretărilor. Orice om are o țară natală. Geniile au și una universală. Dincolo de geniu e hotarul nebuniei. Două himere duc cu zăhărelul omenirea : promisiunea gloriei și amenințarea Judecății de Apoi. Geniul - o adolescență incurabilă. Misiunea geniului e să se exprime. Indiferent de mofturile și de lipsa de receptivitate a contemporanilor. Misiunea geniilor e să înalțe ștacheta contemporanilor și a urmașilor. Geniul rămâne o taină chiar și pentru purtător. Geniile sunt asemenea vulturilor. Văd
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
folos, pe cărțile anodine. Orice bărbat neînțeles se crede filozof. Biografii naivi vor să reconstituie carnea transformată de creator în statuie. Nu chiar orice animal s-a putut strecura în heraldică. Merge drept și cel care șchiopătează de ambele picioare. Adolescența este perioada de incubație a marilor iluzii. Ghizii ideali spre mister sunt iluziile. Ajunse la maturitate, aproape toate iluziile noastre își dau în petec. Succesul subit poate fi asemenea grecilor care aduc daruri. Succesul nu mai vine spontan. Trebuie orchestrat
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Și ciupercile ajung la oraș, dar direct în tocăniță. Numai pe vapor și în povești șeful se salvează ultimul. Noblețea nu poate fi simulată. Decât cu efecte comice. Debutantul care nu se consideră genial este, pur și simplu, un troglodit. Adolescența are impresia că toate indicatoarele duc spre fericire. În iubire și în istorie nu există locuri rezervate. Marea iubire este suma aritmetică a celor mărunte. A fugit în străinătate ca să-și poată iubi ca lumea țara. Valorile pot ajunge mituri
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și iremediabil. Conflictul dintre generații mi se pare firesc. Nici vârstele aceluiași om nu pot trăi în armonie. Pe bătrâni timpul nu-i poate modela decât din șale. Clipa poate fi trăită ori reinvestită. Nitroglicerina vieții trebuie depistată în cărțile adolescenței. Cartea pe suport de hârtie va ajunge în curând la muzeu. Deși matusalemică, mult mai sigură pe viitorul ei este lingura. Timpul răspunde și de ecarisajul estetic din artă. Risipim cu nonșalanță decenii, iar în final cerșim secunde. Optsprezece ani
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în curând la muzeu. Deși matusalemică, mult mai sigură pe viitorul ei este lingura. Timpul răspunde și de ecarisajul estetic din artă. Risipim cu nonșalanță decenii, iar în final cerșim secunde. Optsprezece ani nu e vârstă, ci obrăznicie adolescentină. Uraganul adolescenței se finalizează în vânturile senectuții. Adolescența vrea să zguduie lumea. Nu știe însă cum să o facă și nici cu ce. Cu timpul, adevărul poate deveni prejudecată. Singurul adaos pe care îl datorez vârstei se referă la insomnii. Vârsta impune
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mult mai sigură pe viitorul ei este lingura. Timpul răspunde și de ecarisajul estetic din artă. Risipim cu nonșalanță decenii, iar în final cerșim secunde. Optsprezece ani nu e vârstă, ci obrăznicie adolescentină. Uraganul adolescenței se finalizează în vânturile senectuții. Adolescența vrea să zguduie lumea. Nu știe însă cum să o facă și nici cu ce. Cu timpul, adevărul poate deveni prejudecată. Singurul adaos pe care îl datorez vârstei se referă la insomnii. Vârsta impune dreptul la respect, nu la ierarhie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
semn că bătrânețea e pe aproape. Ajungem la bătrânețe cu eul împuținat și hărtănit, ca după un ospăț al rechinilor. Hotărâtor este ce fac astăzi. Mâine intră deja în zona gri a imprevizibilului. Posteritatea strunjește biografiile până la cota zero. În adolescență, crezi că tu ai creat lumea. Iar la bătrânețe te întrebi mirat : care lume? Să nu facem din bătrânețe o jalnică retrospectivă a greșelilor. Timpul meu - această Ană pe care mă tem că am sacrificat-o în zadar. Și plăcerile
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ultima specie a utopiei. Unii citesc mult. Alții - și cu folos. Aceleași cuvinte a folosit și Cehov. Dar noi nu găsim tensiunea necesară dintre ele. Opera scriitorului este , de regulă, ghiocul care reproduce îndeosebi valurile tumultoase ale copilăriei și ale adolescenței. Creatorii de artă știu că după ce ai încălecat un tigru, nu te mai urci pe o răpciugă. Pe artiștii mari îi interesează căutarea. Pe ceilalți - succesul. În marea poezie irumpe o nelămurită mâncărime cosmică. În artă, mai sus înseamnă, de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nevoie să scriem pe apă. Marea creație are scânteieri de revelație metafizică. Pe debutantul în artă, strapontina îl ambiționează, nu fotoliul. Arta pune în evidență strălucirea din om. Atât cât mai e. Principalul consumator de artă rămâne singurătatea. Artistul - această adolescență incurabilă. Fiecare mare artist, cu Atlantida lui. Arta nu este un biet anestezic. În arta contemporană, claritatea poate fi considerată chiar atac la pudoare. Arta este fereastra lumii spre sublim. Arta încearcă să înnobileze simțurile. La necaz, e foarte bine
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
între rude este interzisă. Dacă nu e bine întreținut, buchetul vinului devine floare. In materie de muncă, pe români îi încearcă două sentimente : voluptatea începuturilor și greața finalizării. Promisiunile nu țin încă locul proteinelor. Ce trist este vulcanul stins la adolescenței! Omul contemporan nu mai este capabil de mari utopii. De multe ori justiția este un colac de salvare pentru cei intrați la apă. Dialog telurico celest : Soția mea e un înger. Nici a mea nu este om. Prea multe valori
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în pachet. De mic mi-am antrenat talentul de actor. Răbdarea se antrenează, my friend, e ca oricare alt sport în care, dacă vrei să fii bun, trebuie să te antrenezi. Prima mea întîinire cu răbdarea am avut-o în adolescență, pe vremea când stăteam pe blat în cameră cu Pelicanul la căminul de tristă amintiri pentru mine și de maximă plăcere de penetrație în Valeria pentu el. Dar fără nici o legătură cu întîmplarea de atunci. La IATC se dădeau filme
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
bussiness / 302 • Un scriitor / 308 • Două feluri de fericire / 309 • Zaraza / 311 319 Mi s-a-ntîmplat în această viață cel mai trist lucru cu putință: dintr-un poet am devenit un autor. Cred că am fost un poet adevărat cândva, în adolescență, când nu publicasem - și, în afară de jurnalul intim, nici nu scrisesem - încă nimic. Este starea mea ideală, pierdută pentru totdeauna și la care visez mereu: aș vrea să mă întorc acolo, să dispară cu desăvârșire amintirea celor - vai! - cincisprezece cărți scrise
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Monsii, altele, firește, în Chirico - tulburătorul peisaj cu fabrică din colecția Barnes de la Philadelphia -, iar altele (cînd m-am visat la Paris), chiar în Parisul pe care l-am văzut în realitate doar anul trecut. Văzusem în vis, încă din adolescență, o stradă care duce, în pantă, de-a lungul unor ziduri fumurii, spre Pantheon... Dar când ridicam ochii de la foaia pe care o mâzgăleam cu pixul și care se făcuse deja galbenă ca flacăra de sodiu și poroasă în înserarea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cu ambițiile primelor mele proze, peste nucleul ăsta primitiv s-a suprapus alt oraș, cel emoțional, pentru ca abia în facultate, așa cum peste teleencefal s-a suprapus mezencefalul (talamus și hipotalamus, sistemul limbic), iar apoi neocortexul, să acopăr și Bucureștiul din adolescență cu altul, mult mai vast, peste care homunculul meu să se poată lăfăi ca într-un pat cu cearceafurile boțite. Căci așa cum sub țeastă am trei creiere suprapuse, de reptilă, de mamifer primitiv și de om, spațiul imaginarului meu este
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ele. În amurgul roșu ca flacăra, ieșeam la aer pe balcon și priveam cupolele albăstrui ale orașului. Abia atunci, în Facultate, m-am familiarizat cu Centrul, de parcă aș fi trăit până atunci sub pământ, ca larvă în copilărie, pupă în adolescență, și abia acum aș fi ieșit în noul mediu 20 străveziu, ca imago. După orele de curs, care nu-mi spuneau mare lucru, hoinăream până seara în Centru, în piața cu statui, prin magazinele de la coada lui Mihai Viteazul, pline
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]