6,939 matches
-
copii și În a satisface nevoile acestora de dependență. Tulburări psihologice și psihiatrice. Destul de frecvent, se constata că părinții care-și maltratează fizic copiii prezintă diverse tulburări psihologice și psihiatrice. O altă Încercare de tipologizare a părinților abuzivi În utilizarea agresiunii fizice asupra copiilor și care a influenîat multe alte incercări mai recente aparține lui Merrill. In viziunea acestui autor există patru tipuri de asemenea părinți: Tipul I: părinții ce se caracterizează printr-un Înalt grad de agresivitate, manifestată continuu, uneori
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
educația tinerilor, lipsa de cooperare implicate În educație. Pentru fostele țări comuniste,creșterea funcțională a violenței În general, nu numai a violenței școlare, este pusă pe seama unui complex de factori precum: liberalizarea mass-media (prin intermediul căreia se fac cunoscute fapre de agresiune care erau trecute sub tăcere sub regimul comunistă, lipsa exercițiului democratic, creșterea libertății generale de mișcare prin democratizare, slăbirea autorității statului și a instituțiilor angajate in respectarea legii, accesul la mijloace de agresiune (Radu, 1994, pp.283ă. Conjunctura economică și
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
prin intermediul căreia se fac cunoscute fapre de agresiune care erau trecute sub tăcere sub regimul comunistă, lipsa exercițiului democratic, creșterea libertății generale de mișcare prin democratizare, slăbirea autorității statului și a instituțiilor angajate in respectarea legii, accesul la mijloace de agresiune (Radu, 1994, pp.283ă. Conjunctura economică și socială provoacă anumite confuzii În rândul tinerilor, care Încep să se indoiască de eficacitatea școlii, de utilitatea științei, și aceasta cu atât mai mult cu cât constată că școala nu Îi mai asigură
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
influența directă a altor delincvenți mai experimentați, adolescentul poate Învăța ușor alte trucuri pe care să le punăîin practică În libertate. In cazul familiei, așa după cum s-a mai aratat, sistemul educativ folosit de părinți, bazat pe sancțiuni severe, inclusiv agresiunea fizică, are un impact clar negativ asupra evoluției și dezvoltării copilului. Incă din 1953, Sears și colegii lui au arătat că acei copii care au fost sever pedepsiti de către părinți pentru comportamentul lor agresiv se comporta mult mai agresiv În afara
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
dură a violenței drept violența criminală pare să-i convină lui J.C.Chesnais, pentru că ea se sprijină pe fundamente teoretice serioase (Codul penală și pe practici internaționale recunoscute și solid stabilite de mediile profesionale implicate. Totuși realitatea socială demonstrează că agresiunile verbale și cele psihologice afectează În principal stima de sine: victimele se simt devalorizate, Îsi pierd Încrederea În posibilitățile proprii, devin anxioase. Privită din această perspectivă, “violența morală” poate aduce prejudicii mult mai grave personalității victimelor de cât credea Chesnais
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
respect, cerșetoria, zgomotul puternic și, În general, tot ceea ce crează dezordine. Unele “incivilități” se produc deschis, În timp ce altele Îmbracă forme mai subtile și sunt resimțite ca atare doar de victimă. Chiar dacă aceste fapte nu sunt la fel de spectaculoase, de șocante precum agresiunile fizice, ele pot fi la fel de dăunătoare deoarece, prin numărul lor mare, afectează profund climatul unei societăți, sentimentul de siguranță al cetățeanului, care, În esență, țin de ceea ce se numeste calitatea vieții. Desigur, nici pe departe nu se poate considera că
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
noapte Într-un bar În care erau numai bărbați și adoptă o conduită provocatoare (dansează obscen, se dezbracă parțial etc.ă; la un moment dat, barbații o atacă și o obligă la un viol colectiv. Deci În urma acestui act de agresiune, barbații apar În calitate de infractori, iar femeia În calitate de victimă. Care este Însă, gradul ei de participare și de răspundere privitor la actul de agresiune produs? 2. Alin,un băiat de 18 ani rămâne infirm pe viată În urma unui act de agresiune
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
moment dat, barbații o atacă și o obligă la un viol colectiv. Deci În urma acestui act de agresiune, barbații apar În calitate de infractori, iar femeia În calitate de victimă. Care este Însă, gradul ei de participare și de răspundere privitor la actul de agresiune produs? 2. Alin,un băiat de 18 ani rămâne infirm pe viată În urma unui act de agresiune din partea unor colegi ( În fața instanței adolescentul infirm apare În calitate de victimă, iar celălalt În calitate de infractor). Se află, Însă, că actul de agresiune
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
agresiune, barbații apar În calitate de infractori, iar femeia În calitate de victimă. Care este Însă, gradul ei de participare și de răspundere privitor la actul de agresiune produs? 2. Alin,un băiat de 18 ani rămâne infirm pe viată În urma unui act de agresiune din partea unor colegi ( În fața instanței adolescentul infirm apare În calitate de victimă, iar celălalt În calitate de infractor). Se află, Însă, că actul de agresiune a fost consecința bătăilor și al umilințelor la care a fost supus În mod repetat În fața
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
agresiune produs? 2. Alin,un băiat de 18 ani rămâne infirm pe viată În urma unui act de agresiune din partea unor colegi ( În fața instanței adolescentul infirm apare În calitate de victimă, iar celălalt În calitate de infractor). Se află, Însă, că actul de agresiune a fost consecința bătăilor și al umilințelor la care a fost supus În mod repetat În fața colegilor “agresorul” de către Alin (deci, anterior actului de agresiune, “rolurile”celor doi erau schimbateă. Nu Întamplător, În cadrul unei clasificări a victimelor a violențelor
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
În calitate de victimă, iar celălalt În calitate de infractor). Se află, Însă, că actul de agresiune a fost consecința bătăilor și al umilințelor la care a fost supus În mod repetat În fața colegilor “agresorul” de către Alin (deci, anterior actului de agresiune, “rolurile”celor doi erau schimbateă. Nu Întamplător, În cadrul unei clasificări a victimelor a violențelor lor, cum este cea a lui Olweus (cf. Neamțu, C.,2001), apar categorii precum: * Victime provocatoare: tineri care provoacă intenționat conflicte cu alții. Ei recurg mai
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Falsele victime: sunt acei elevi ce reclamă mereu incidente imaginare, comportamentul lor semnalând nevoia de atenție din partea celorlalți. Concluzia este că, de multe ori, comportamentul agresiv este simulat, provocat, declanșat, Întreținut de conduita partenerului relației interpersonale ce suportă consecințele agresiunii. De aici, ideea clară pentru psihologia aplicată, cum este cazul psihoterapiei, de a acționa nu unilateral (fie numai asupra celui acuzat de comportament agresiv, fie numai asupra celui agresată, ci asupra cuplului agresor-agresat care capătă În timp proprietatea de a
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
diversitate a formelor de violență ce se manifestă În mediul școlar: de la violența școlară (injurii, amenințări, jigniri), la violențele fizice (loviri, Încăierări), degradări de bunuri (scris pe pereți, spart geamuri, deteriorat mobilier etc.), refuzul de a lucra, absenteism, perturbarea cursurilor, agresiuni cu arme, violențe sexuale, consum de droguri. Este firesc ca În asemenea condiții unii dintre elevi să se simtă amenințați și chiar terorizați de ideea de a merge la școală. 3. Școala ca sursă a violenței Fenomenul violenței școlare este
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
suprapopularea ei scade posibilitatea unei supravegheri eficiente; * Eșecul școlar- s-a demonstrat că rata violenței școlare crește proportional cu indicele de eșec; Agresivitatea este un fenomen dramatic și prin consecințele pe care le antrenează. In situațiile În care victimile supraviețuiesc agresiunii, consecințele În plan psihologic afectează victima uneori toată viața; rămân sentimentele de rușine, devalorizare, culpabilizare, se diminuiază Încrederea În sine și În alții, se diminuiază autonomia, concomitent cu deteriorarea autocontrolului. Dar, mai importantă decât toate, este teama de a nu
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
care au fost agresați”, “Ii vom Învăța și pe ceilalți să se comporte În același mod” etc. * O importanță mai mare se acordă educării părinților ( cum să intervină În cazul În care copilul lor este fie agresor, fie victima a agresiunii), profesorilor (cum să Încurajeze adolescenții să comunice incidentele de violență și cum să intervină În cazul violențelor Între elevi) și elevilor (cum să evite violențele și cum să se implice ei inșiși În acțiuni Împotriva violenței). * Se acordă profesorilor mai
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
constantă în preocupările lui V. V. Pella și se va materializa în lucrări și articole pe marginea unor legi apărute, cât și în contribuții la elaborarea unor proiecte de noi legi. Este autor și susținător al unor teze privind războiul de agresiune și necesitatea răspunderii penale pentru actele de agresiune, necesitatea definirii cu claritate a agresorului și a infracțiunii internaționale și caracterul permanent al justiției internaționale. În cadrul unei ceremonii desfășurate la Facultatea de Drept a Universității Sorbona din Paris, lui Vespasian V.
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
va materializa în lucrări și articole pe marginea unor legi apărute, cât și în contribuții la elaborarea unor proiecte de noi legi. Este autor și susținător al unor teze privind războiul de agresiune și necesitatea răspunderii penale pentru actele de agresiune, necesitatea definirii cu claritate a agresorului și a infracțiunii internaționale și caracterul permanent al justiției internaționale. În cadrul unei ceremonii desfășurate la Facultatea de Drept a Universității Sorbona din Paris, lui Vespasian V. Pella i s-a decernat, la cea de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a necesității dezarmării și păcii, contribuția României a fost efectivă. Multe propuneri românești, având o valabilitate indiscutabilă, au îmbogațit patrimoniul dreptului internațional. Este cunoscut faptul că România a fost prima țară care a inclus în legislația sa încriminarea războiului de agresiune . În acest sens, Codul penal, votat de Parlamentul român în anul 1928 prevedea sancțiuni aspre contra tuturor acelor care făceau propagandă în favoarea războiului prin orice mijloace. Diplomația românească a urmărit cu multă atenție evoluția dezbaterilor privind agresiunea și s-a
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
încriminarea războiului de agresiune . În acest sens, Codul penal, votat de Parlamentul român în anul 1928 prevedea sancțiuni aspre contra tuturor acelor care făceau propagandă în favoarea războiului prin orice mijloace. Diplomația românească a urmărit cu multă atenție evoluția dezbaterilor privind agresiunea și s-a declarat de acord cu orice propunere care tinde spre perfectarea Pactului Societății Națiunilor în această direcție sau întărea dorința spre un climat de pace. Ea însăși a venit cu propuneri care, până la urmă, au contribuit la definirea
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
de acord cu orice propunere care tinde spre perfectarea Pactului Societății Națiunilor în această direcție sau întărea dorința spre un climat de pace. Ea însăși a venit cu propuneri care, până la urmă, au contribuit la definirea de mai târziu a agresiunii. De asemenea, precizările lui V.V. Pella, privind cazurile de agresiune sunt relativ apropiate de cele ale lui Litvinov. Analiza acțiunilor diplomatice întreprinse de România, pe fondul agravării crizei economice și a încordării în relațiile internaționale, este deosebit de actuală astăzi, în
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Societății Națiunilor în această direcție sau întărea dorința spre un climat de pace. Ea însăși a venit cu propuneri care, până la urmă, au contribuit la definirea de mai târziu a agresiunii. De asemenea, precizările lui V.V. Pella, privind cazurile de agresiune sunt relativ apropiate de cele ale lui Litvinov. Analiza acțiunilor diplomatice întreprinse de România, pe fondul agravării crizei economice și a încordării în relațiile internaționale, este deosebit de actuală astăzi, în condițiile când evoluția procesului istoric prevede reluarea, reactualizarea unor învățăminte
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
a cercurilor politice și militare din zona centrală și sud-vestică a continentului. De aceea, s-au ținut conferințe ale șefilor de stat major ai Micii Înțelegeri, s-au încheiat convenții militare, s-au pus la punct planurile tactice privind eventualele agresiuni din partea statelor revanșarde. “ Șefii marilor state majore s-au întrunit până în 1929 numai cu ocazia discutării și semnării convențiilor. În schimb, între 1929-1937, s-au întâlnit aproape în fiecare an în ședințe comune în cadrul cărora au elaborat planuri de cooperare
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
raporturile dintre statele mici și mijlocii și marile puteri. Reorganizarea Micii Înțelegeri era totodată o urmare a neputinței Ligii Națiunilor de a soluționa conflictele internaționale și a menține pacea cum n-a reușit să evite conflictul din Extremul Orient de agresiune împotriva Chinei. Pactul impunea statelor Micii Înțelegeri “noi sarcini, mai ales aceea de a da o bază organică și trainică raporturilor de prietenie și de alianță existente între cele trei state” în vederea consolidării ei ca organism internațional al păcii, deschis
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
pe care o implică de a lupta cu toate forțele noastre pentru ca ordinea creată prin tratatele de pace să nu fie atinsă”. Ca urmare a activității sale în cadrul Societății Națiunilor, la Conferința dezarmării, în semnarea Convențiilor de la Londra privind definirea agresiunii, în contracararea “Pactului celor patru mari puteri”, Mica Înțelegere a devenit un factor deloc neglijabil în politica internațională. În tot acest timp, Mica Înțelegere a fost preocupată, în egală măsură și de dezvoltarea cooperării economice între cele trei state componente
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
și la o colaborare mai intimă dintre cele trei state majore. În genere, întregul plan economic tindea la o întărire a economiei și la o înzestrare eficientă a armatelor celor trei state, care trebuiau sa fie pregătite pentru o eventuală agresiune fascistă. Din nou s-au reluat în dezbatere problemele unui plan de colaborare cu statele zonei, întreprinzându-se demersuri în acest sens pe lângă Budapesta și Viena, pentru încheierea unor tratate comerciale. La urmatoarea consfătuire a Consiliului permanent al Micii Înțelegeri
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]