9,933 matches
-
ce i s-au adus, inclusiv deteriorarea relațiilor Uniunii Sovietice cu România și cu China, precum și alte învinuiri. 5. A treia și ultima dată când l-am văzut pe N. Ceaușescu de aproape a fost atunci când l-am însoțit din partea ambasadei de la Budapesta, în călătoria sa cu trenul pe teritoriul Ungariei, la întoarcerea, împreună cu Manea Mănescu, dintr-o vizită la Brastislava, în 1967. 6. Un alt moment important inedit la care am fost martor ca reprezentant al ambasadei române la Moscova
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
am însoțit din partea ambasadei de la Budapesta, în călătoria sa cu trenul pe teritoriul Ungariei, la întoarcerea, împreună cu Manea Mănescu, dintr-o vizită la Brastislava, în 1967. 6. Un alt moment important inedit la care am fost martor ca reprezentant al ambasadei române la Moscova a fost sprijinirea oficialităților uzbece în organizarea trecerii prin Tașkent, în 1962, în drum spre India, Indonezia și Birmania a delegației de stat a României, formată din Gh. Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu. Transportul a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
somată de antiaeriana chineză că avionul cu care se călătorea nu avea viză de survolat pentru spațiul aerian al R.P. Chineze și s-ar putea să fie doborât. 7. O problemă ce mi-a dat multă bătaie de cap la ambasada din Moscova, când eram atașat de presă, a fost aceea că țara noastră era nesatisfăcător prezentată de mass-media și în publicațiile editoriale sovietice. De multe ori, deficiențele constatate erau remediate ca urmare a demersurilor întreprinse pe lângă conducerile publicațiilor respective, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
A.E.R. și Pactului de la Varșovia intereselor sovietice. Din surse demne de încredere, am aflat că Iugoslavia se temea de o eventuală concurență din partea României în mișcarea respectivă. * * * În funcțiile și misiunile avute în Centrala M.A.E. și la ambasadele unde am lucrat, am avut parte de colegi minunați cu care am colaborat foarte bine și am păstrat multă vreme relații apropiate. Dintre ei, îmi face plăcere să îi amintesc pe M. Enescu, N. Stânea, I. Pătrașcu, I. Porojan și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în viitor, România va renunța la invocarea prevederilor articolului respectiv. Această dorință este conformă cu poziția Guvernului sud-coreean care a hotărât să nu mai aplice prevederile Articolul respectiv față de țările socialiste". Un an mai târziu, la 22 noiembrie 1972, consilierul ambasadei sud-coreene la Washington i-a comunicat, telefonic, șefului Agenției Economice române că "Guvernul Republicii Coreea a votat favorabil cererea română de a adera la Fondul Monetar Internațional și sprijină intrarea României în acest organism financiar internațional". În acest context voi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
voi aminti și de un "altfel de gest sud-coreean" față de România, de această dată cu o profundă semnificație umană. Astfel, la 30 iulie 1972, cu ocazia încetării din viață a atașatului militar adjunct al României la Ankara, Mihai Hristea, la ambasadă a fost deschisă o Carte de Condoleanțe. Printre cei care au prezentat condoleanțe și au semnat în Carte a fost așa cum a fost descrisă de ambasadă și "o persoană necunoscută, îmbrăcată în haine militare și cu o înfățișare asiatică". Uitându
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
încetării din viață a atașatului militar adjunct al României la Ankara, Mihai Hristea, la ambasadă a fost deschisă o Carte de Condoleanțe. Printre cei care au prezentat condoleanțe și au semnat în Carte a fost așa cum a fost descrisă de ambasadă și "o persoană necunoscută, îmbrăcată în haine militare și cu o înfățișare asiatică". Uitându-se ulterior în Cartea de Condoleanțe, reprezentanții ambasadei române au aflat cu uimire că "persoana necunoscută" a scris un scurt text într-o "limbă necunoscută" (n.a.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Printre cei care au prezentat condoleanțe și au semnat în Carte a fost așa cum a fost descrisă de ambasadă și "o persoană necunoscută, îmbrăcată în haine militare și cu o înfățișare asiatică". Uitându-se ulterior în Cartea de Condoleanțe, reprezentanții ambasadei române au aflat cu uimire că "persoana necunoscută" a scris un scurt text într-o "limbă necunoscută" (n.a.: coreeană) sub care a semnat citeț în limba engleză "Military Attaché of the Republic of Korea". Toate informațiile cu privire la sprijinul primit din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lor, inclusiv la cele protocolare, reprezentanți sud-coreeni, dar nici să participe la acțiunile organizate de aceștia sau să le facă vizite. În cazul în care un diplomat sau un alt reprezentant sud-coreean ar fi solicitat să facă o vizită la Ambasadă, Consulat sau Reprezentanța Comercială, trebuia să fie cerute instrucțiuni telegrafice în țară. ● Misiunile R.S. România nu mai aveau obligația de a restitui publicațiile, materialele informative și corespondența primite de la misiunile Coreei de Sud, cum procedau anterior și, la nevoie, nici să confirme
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a fost repusă pe tapet, de aceasta dată însă, pe alte baze și în alt context. Astfel, la două luni de la instalare, noile autorități românești au aprobat stabilirea de relații diplomatice între România și Republica Coreea și apoi, deschiderea de ambasade la Seul și, respectiv, la București. La inițiativa părții române, primele contacte pe această temă au avut loc în lunile februarie-martie 1990, prin intermediul misiunilor diplomatice ale celor două țări la O.N.U. (New York) și Kuwait. Cu acest prilej, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Protocol având următorul conținut "România și Republica Coreea, în dorința dezvoltării cooperării și relațiilor de prietenie dintre cele două țări, pe baza respectării principiilor dreptului internațional și a Cartei Națiunilor Unite, au hotărât să stabilească relații diplomatice la nivel de ambasadă, cu efect de la data prezentului Protocol". Cu același prilej, a fost semnat și un alt document în care au fost schițate domeniile și modalitățile de dezvoltare a relațiilor pe multiple planuri între România și Republica Coreea. Din dorința de a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ani, R.P.D. Coreeană a ajuns în situația de a accepta "recunoașterea încrucișată", aderarea sa la O.N.U. odată cu Republica Coreea, precum și existența a două state distincte pe teritoriul Peninsulei Coreene. * * * După stabilirea relațiilor diplomatice cu Republica Coreea și deschiderea ambasadelor de la București (mai 1990) și, respectiv, Seul (iulie 1990), evoluția relațiilor și a cooperării bilaterale a cunoscut un ritm alert, în toate domeniile. Vizitele reciproce, inclusiv la cel mai înalt nivel, buna cooperare pe plan internațional și volumul relativ mare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fost însă afectată de slăbiciunea părții pakistaneze, care a acceptat, se pare, o colaborare, în acest domeniu, cu un stat Vest-european, care ar fi oferit, în final, condiții mai bune decât cele ale României. Această activitate a fost monitorizată de Ambasada URSS; ambasadorul Azimov l-a întrebat pe ambasadorul român, cu prilejul unei acțiuni protocolare a premierului Z.A. Bhutto, la reședința acestuia, din satul natal, ce acțiune importantă pregătește partea română, într-un domeniu "foarte sensibil", dovadă fiind deplasările frecvente
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în exil. Nusrat Bhutto, și ea admiratoare a României, după o vizită efecuată în România, cu prilejul Conferinței Internaționale pentru problemele populației, la care a reprezentat Pakistanul, îi plăceau telemeaua și salamul de Sibiu care i se transmiteau lunar de către ambasadă; se răspundea, întotdeauna, cu promtitudine și amabilitate, prin scrisori de mulțumire și gesturi prietenești, așa cum a fost cazul amânării vizitei D-nei Nusrat Bhutto la Ankara, onorând cu prezența sa la Karachi delegația la nivel înalt, la sfârșitul anului 1974. V.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
începutul anului 2000, dar a fost, în continuare, angajat în Echipa Prezidențială a României la O.S.C.E, în anul 2001, iar apoi a fost director executiv al Academiei Diplomatice în 2002-2005. În perioada decembrie 1985-1989 a fost Ministru-consilier la Ambasada României la Paris. În această calitate a avut contacte de lucru și la Consiliul Europei. ** Autorul își propune să înfățișeze, pur și simplu, dialogul care s-a purtat, prin domnia sa, între factorii de conducere din România și cei ai Consiliului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
complexă, cum ar fi: ansamblu de evenimente și fenomene interpretate de Istoria relațiilor internaționale, disciplină autonomă în programele universitare; interpretări sectoriale (diplomație, economie internațională, drept internațional, geopolitică, strategie); studierea de ansamblu a realității internaționale; activități, instituții sau forțe concretizate în ambasade, consulate, organizații și instituții internaționale. Conținutul relațiilor internaționale este dat de manifestările protocolare între autoritățile oficiale ale statelor pentru a-și apăra interesele, convingerile și ideile privind activitatea de comerț, schimburi culturale și tehnice, difuzarea ideologiilor. Dacă la început, conținutul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
acestei teze trebuie avut în vedere mai multe aspecte. În primul rând, Comisia Europeană dispune de peste 120 de delegații care lucrează în țările în curs de dezvoltare, inclusiv în țările mai îndepărate și marginale, unde statele membre nu dispun de ambasade. Aceste delegații au atribuții diferite de cele ale ambasadelor, limitându-se doar la relații stricte de guvernare. Lipsite de competențe propriu-zis diplomatice, aceste delegații gestionează fondurile europene pe care Comisia le furnizează anual în cadrul ajutorului său pentru dezvoltare, interacționând cu
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
În primul rând, Comisia Europeană dispune de peste 120 de delegații care lucrează în țările în curs de dezvoltare, inclusiv în țările mai îndepărate și marginale, unde statele membre nu dispun de ambasade. Aceste delegații au atribuții diferite de cele ale ambasadelor, limitându-se doar la relații stricte de guvernare. Lipsite de competențe propriu-zis diplomatice, aceste delegații gestionează fondurile europene pe care Comisia le furnizează anual în cadrul ajutorului său pentru dezvoltare, interacționând cu autoritățile și societățile civile locale. În al doilea rând
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și tipuri de dotări, echipamente pentru rangurile 0 și I: • instituții de decizie politică, juridică și economică de importanță internațională, națională sau regională: − Parlament, Guvern, ministere și alte instituții centrale, instanțe supreme (Curtea Supremă de Justiție, Curtea Constituțională, Consiliul Legislativ), ambasade etc.; − sedii ale administrației publice locale, sedii de servicii descentralizate în teritoriu ale ministerelor și ale altor organe centrale, judecătorii, tribunale, parchete, sedii ale organizațiilor politice, sedii de sindicat, fundații, sedii ale unor organizații neguvernamentale etc.; • instituții naționale și regionale
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
creeze haos și să stârnească speranțe imposibile. De data asta n-o să mai scapi, n-o să mai țină simularea nebuniei. Dacă te prind, procesul nu va dura mai mult de trei zile. Tommaso a fost ajutat să pătrundă în sediul Ambasadei franceze; Ambasadorul l-a primit cu mare respect și i-a făgăduit că-l va face să plece cu prima ocazie. Sanctitatea Sa îmi trimisese acum câtva timp o misivă prin care mă ruga să te primesc și să-ți înlesnesc
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
din cauză că plenipotențiarilor le era foarte cunoscută alianța Hangerliilor cu familii notabile din țara lor și menajau o familie ce le putea fi utilă îndeplinirii misiunilor lor delicate. Prințesa Hangerliu dădea ea însăși ceaiuri diplomaților și era o vizitatoare obișnuită a ambasadelor. De la un timp, de când se deschisese orfelinatul, Hangerliu apărea în timpul mesei, singur sau cu nevasta, și se arăta încîntat de regimul alimentar. Administratoarea, temîndu-se ca nu cumva să fie trimis în mod special de prințesă ca să controleze bunul mers al
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
violetă, trecu în ținută patetică pe la toți marii demnitari și șefi de partide, bineînțeles anunțîndu-se prin secretar și păstrând ținuta de comandă chiar și în implorație. Prin rudele cu acces la palat, duse lamentele mai departe. În fine, făcu ocolul ambasadelor și legațiilor. - Aidez-moi, mon cher ambassadeur, striga ea, les misérables vont massacrer nos pauvres enfants!1 Era cam paradoxal să se ceară reprezentantului Franței sau al Angliei, state în război cu Germania, să intervină în favoarea unor partizani ai Germaniei, adăpostiți
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
câteva declarații la ziarele din străinătate și pregătea o slujbă religioasă impozantă în amintirea lui Hangerliu la Mitropolie, cu care prilej ar fi luat parte fetele de la orfelinat și unitatea militară căreia îi aparținuse prințul, plus numeroasa familie și membrii ambasadelor. Așadar, prințesa se arătă serviabilă și propuse două soluții: una ca Pomponescu să se adăpostească un timp la orfelinat, unde paza la poartă era mare și călcarea pragului de cître turburători, un lucru riscat; a doua, să plece în străinătate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Taiwan și la Marea Chinei de Sud" (Fravel, 1996, p. 118). Această poziție a culminat prin obiecțiile Chinei față de intervenția NATO în Kosovo în 1999, care s-au transformat în critici aspre după ce un avion de luptă american a bombardat ambasada chineză din Belgrad, ucigând trei cetățeni chinezi (Miles, 2000). Reclamațiile Chinei privind marginalizarea ONU în timpul crizei i-au reflectat preocupările față de influența scăzută în stabilirea termenilor intervenției. Această marginalizare diplomatică și interesele locale decurgând din proximitatea geografică față de conflict au
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
51, 68, 78, 96, 100-103, 105-107, 109, 111, 115-116, 121-134, 136-142, 152-153, 156-165, 172, 174, 177 activitatea instituționalizată / 153 AEP / 122, 132 Afganistan / 172 Africa / 125 APEC / 130 Arabia Saudită / 126 ARF / 107, 129 ASEAN / 102, 106-107 Banca Mondială / 31 bombardarea ambasadei de la Belgrad / 126 Cambogia / 125 cheltuielile pentru apărare / 122 criza financiară din Asia de Est / 130 criza din Strîmtoarea Taiwan (1996) / 102, 123, 141, 156 Dreptul Apelor Teritoriale și al Zonelor Contigue / 124 drepturile omului / 123, 156 economia / 109, 127
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]