6,661 matches
-
CORABIA ÎNTINSĂ DE MOARTE ROMÂNIE AMARĂ Dimineți de soare, dimineți de vis, dimineți de ape, prin sufletul pământului ucis... Oameni răcnind în potopuri de ape Cerul aplecând brațele prin suspine de sorți Dimineți de sărăcie prin câmpile înghițite de jale. Amiezi adormite prin pătuluri de nori, pătuluri de zare Cuvinte plânse prin Ochi de bătrâni speriați În această țară prea-plânsă de-un trecut devorat Și iarăși răcnește-n durere aceiași lume de ploi Pădurile cu arbori bătrâni mai plâng în surdină
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
jale. De vei veni, te voi iubi iubire, Ca o noapte a tăcerilor prefăcută-n lumină Ca ziua ce-mi renaște corole de dor Ca un suflet al zărilor revărstat în decor, Și iarăși aprind gene de dragoste albă Pe amiezi desfrunzite, de tâmpla nuntită Și mi-e frig în iubire, ca o poveste calmă, Cum miri de zăpezi de amor se mprumută, II Și se trec în răsfirate iubiri de cuvânt Până nopțile plâng și se ning în veșmânt Și
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
hău de urgie ce se întinde peste o taină de NIRV împărțită-n dureri și-n iubiri rourate, stăpân fii în lumea blestemului trib și apără-ne din ceruri printr-o viață de șoapte! GERUL DIN PRIVIRI Domnului ing. Grig Amiezile mă dor prin așchii de soare, Și calmul suferind se-ntunecă-n distanță Prin ploaia de tăceri se tălmăcesc izvoare, Și-n depărtări de suflet un Ochi mi te răsfață. Și-n noptea, ce se-așterne în patul glacial Un
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ce-n vremi se înneacă. OCHIUL DE UMBRĂ Gândul spre tine mă cutremură iară Ca o lumină de astre sunt clipele plânse prin trupuri de nor acorduri de chitară mă clatin pe ceața albastrelor vise. Sufletul mi-e seva câmpului-dor, Amiezi de iubire, uitate-n veșmânt Mă sărută în treacăt, alintul de zor și-mi lasă prin zile, fărâme de vânt. Timpul lungit pe-o șoaptă flămândă așteaptă mirifice unde-n cuvânt și-n zări devorate sunt ochiul de de umbră
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
că trăirea e o clipă Ce despletește o umbră-n veșminte, Prin zborul ucis de-o carnală aripă,... Ce se avântă-n soarele vers Și-n pământuri de dragoste sfântă, Mi-e sete de vocea durerii-n ERES, Și-n amiezi flămânde, o viață-mi cuvântă,... Cum să opresc timpul în spații? Și să-l mângâi cu o privire de zori, Și-n ploile anilor, printre generații, Să rămân nemurirea CEȚOASĂ DE SORI.... 28-03-1999 SUFLAREA ALBĂSTRITĂ DE GÂNDURI domnului pictor Dabija
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
TIMPUL DE IERI recviem pentru prof. Iancică Dobriță Arderea timpului s-a dus Cu un sărut de mare, Un petec de nor neînvins Într-o culoare de zare. O lume din fărâme de ceți, Savurau un delir în ispită, În amiezi despletite de vieți Părăsea o eternă iubită. Ele se duc și se vor Nisipul de lună zglobie Cu îngerii demoni la sfatul de dor, Cu îngerii lună pe-o ardere vie. Să plângem în taină Sufletul blând ce-a plecat
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
observasem deja - că viața mea fusese modificată pentru veșnicie de nașterea lui Kate. Mai ales una dintre cele mai importante zone din viața mea. Mă refer, desigur, la partea cu cumpărăturile. Asemenea picăturilor de rouă care se evaporă în soarele amiezii, fosta mea viață la cumpărături dispăruse pentru totdeauna. Se terminase cu alergăturile prin magazinele de haine, unde alegeam câte treizeci de piese, pentru ca apoi să petrec câte șase ore sau mai bine de plăcere admirându-mă în cabinele de probă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Elena Marin Alexe Plâng ca roua, deznădăjduită în zori și-mi împart suspinurile pe tăcute cu ploaia... Nu împrumut nimic de la vânt de multă vreme nu mai are nimic al lui risipitorul... Când amiaza cade în genunchi, incendiată și zace la pământ moleșită, implor răcoarea teiului înalt... Încă mă doare plânsul ierbii fragile, nevinovată, căzută sub cântecul dur și nemilos al coasei... Obosită de țipătul tăcerii din jur, aștern fânul proaspăt aromat și mă
O zi cu mine by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83287_a_84612]
-
smântânind laptele de prisos în putineiul rămas de la generația de dinainte, pregătindu-și mâncarea puțină a fiecărei zile - în toate acestea muncind la fel toate trei femeile, cu puteri diferite și obosind diferit, dar nevorbindu-și despre asta, până la orele amiezii, când se odihneau în fața unei căni de ceai din ierburi aromate, povestindu-și la nesfârșit sau citind sau ascultând viscolul urlând în livadă și izbind cu furie hornul sub care torcea egal focul din vatră, dar povestindu-și una alteia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
a experienței și a aspirațiilor mele, în timp ce mama rămânea la parter, încercând să-și găsească vreo treabă sau să completeze cu solemnitate unul dintre numeroasele careuri de cuvinte încrucișate din reviste sau ziare de care era pe atunci dependentă. După amiaza însă, ne făcusem un mic ritual menit probabil să țină spaima și tristețea la o distanță tolerabilă: și aici intra în funcție televizorul. Deși părinții mei locuiau la marginea Birminghamului, viețile lor aveau tendința să se învârtă în jurul unui târg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și simplu o singură clipă liberă și, pentru că spusesei că e vorba de ceva serios, n‑am vrut să te sun numai ca să Închid la loc imediat. Cred că ea m‑a sunat de două duzini de ori numai după‑amiază, și fiecare apel era legat de o situație de extremă urgență. Emily a plecat la cinci și m‑a lăsat singură cu telefonul, iar Miranda n‑a Încetat o clipă. A sunat Întruna și de fiecare dată când voiam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
după ce i‑am cântat doar două strofe - la alegerea mea - din cântecul We Did’t Start the Fire, iar Miranda vorbea agitată la telefon când i‑am pus cafeaua pe colțul din stânga biroului ei. Mi‑am petrecut tot restul după‑amiezii certându‑mă cu toți asistenții și redactorii pe care i‑am putut găsi la New York Post, insistând că eu le cunosc ziarul mai bine decât ei Înșiși și că aș putea, vă rog frumos, să obțin articolul despre restaurantul asiatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cu ea. — Lil, scumpa mea, nu cred că tipul ăsta e problema. Cred că băutura a dus la toate astea. A Început să Își perie părul și abia atunci mi‑am dat seama că era ora șase În acea după amiază de vineri și că ea abia la acea oră se dădea jos din pat. Nu a protestat, așa că am continuat. — Nu că aș avea ceva Împotriva băuturii, am zis și m‑am străduit să păstrez calm tonul conversației. În mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
proptită În palmă, iar coada cu clopoței, Îndoită În semicerc, Îi atârna peste marginea banchetei. Era perfectă. — Nu‑i grozavă? m‑a Întrebat Ilana și s‑a aplecat peste umărul meu. Linda a venit În biroul meu Într‑o după‑amiază. Își petrecuse toată ziua la telefon cu Miranda, ca să aranjeze În ce galerie va da un dineu. Linda insistase pentru o galerie anume, care era de departe cea mai spațioasă și mai frumoasă, dar Miranda Îi ordonase să se organizeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
o Înscrie pe carnețel și l‑am sunat pe Stef ca să Îi spun că Miranda era gata de vizionarea pentru Sedona. Nu aveam eu norocul ăsta. Nu fusese programată nici o vizionare cu cei de la accesorii decât a doua zi după amiaza târziu și cel puțin un sfert din lucrurile de care aveau nevoie nu sosiseră Încă de la firmele unde fuseseră comandate. — Imposibil. Nu pot, m‑a anunțat Stef, dar sunetul vocii ei era mult mai nesigur decât ar fi sugerat cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Învârtit prin lumea modei la superlativ - probabil printr‑un simplu proces de osmoză - Îmi pătrunsese În cap. Cappuccino‑ul era aproape prea fierbinte, dar mi‑a picat fantastic de bine În ziua aceea friguroasă și umedă. Cerul Întunecat al după‑amiazei târzii părea să Învăluie orașul ca un con enorm de Înghețată. În mod normal, o asemenea zi m‑ar fi deprimat. În fond, era una dintre cele mai deprimante zile din cea mai deprimantă lună (februarieă, genul de zi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
fost obsesia ei bizară de a mă ajuta să obțin contracte, dorința ei de a contacta oameni de la alte reviste care ar putea fi interesați de o persoană independentă care scrie. Tocmai asta mă adusese la cafeneaua Starbucks În după‑amiaza ceea Întunecată de iarnă - mă duceam din nou În Elias‑Clark Building. Trebuise să ducă destulă muncă de lămurire ca să mă convingă că Miranda nu avea să mă vâneze din clipa În care intram pe ușă și nu o să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
VACANȚA MARE Cer fără nori - cicoarea stăpânește vechiul cimitir Amiază-n cireș - câteva fețe murdare și burți pline Cătun părăsit - încă mai cad cireșe pe banca de lemn După amiază - rămasă pe o creangă doar o cireașă Somn de-amiază - vântul răsfoiește-un ziar prin geamul deschis Nici un nor pe
VACAN?A MARE by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83876_a_85201]
-
VACANȚA MARE Cer fără nori - cicoarea stăpânește vechiul cimitir Amiază-n cireș - câteva fețe murdare și burți pline Cătun părăsit - încă mai cad cireșe pe banca de lemn După amiază - rămasă pe o creangă doar o cireașă Somn de-amiază - vântul răsfoiește-un ziar prin geamul deschis Nici un nor pe cer - doar cumpăna fântânii se leagănă rar Vacanța mare - alergând după fluturi cu plasa goală Noapte senină - doi copii își
VACAN?A MARE by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83876_a_85201]
-
VACANȚA MARE Cer fără nori - cicoarea stăpânește vechiul cimitir Amiază-n cireș - câteva fețe murdare și burți pline Cătun părăsit - încă mai cad cireșe pe banca de lemn După amiază - rămasă pe o creangă doar o cireașă Somn de-amiază - vântul răsfoiește-un ziar prin geamul deschis Nici un nor pe cer - doar cumpăna fântânii se leagănă rar Vacanța mare - alergând după fluturi cu plasa goală Noapte senină - doi copii își dispută un licurici Îndemnându-se cu roua în picioare - copii
VACAN?A MARE by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83876_a_85201]
-
răspund, atât de mult încât Crystal și Billy începură să se simtă stânjeniți, iar câinele începuse să latre. În final am spus doar: — S-a contramandat. Tăcere. Nimeni nu știa ce să zică într-o astfel de situație, ziua în amiaza mare la Pastis, locul unde clientela nu cunoaște decât plăcerea. Iâh! spuse Crystal și rămase încremenită de umire. —Mda, iâh, repetă Billy. Chiar și bărbații din New York despre care se crede că-s heterosexuali au început să folosească „iâh“, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Ăștia doi sunt de domeniul trecutului și nici măcar nu se prind de chestia asta. Sună-mă când te întorci. —Bine. Au revoir, îmi mai spuse Lara apoi închise. Am trimis articolul prin e-mail la șase dupăamiază. La New York era numai amiază, așa că eram cu cel puțin o oră înainte de termenul de predare. Am comandat la room-service două pahare de Bellini cu piersici ca să sărbătoresc evenimentul. Înainte de-o petrecere, două pahare de Bellini te liniștesc imediat, știți, e un truc genial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
am pus sandalele aurii cu toc ortopedic și cerceii de aur și mi-am prins părul în coadă de cal cu eșarfa mea favorită de la Pucci. Apoi, m-am întins în pat cu o pungă de gheață pe unghii, până la amiază, când a sosit mașina. Patrick chiar era un sfânt. Îmi trimisese mașini și bilețele douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru. Poate, când ne vom întoarce la New York, o să-mi dăruiască o rochie nouă în locul celei pe care am rupt-o, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
drag, că doar n-o să-nnebunești de plictiseală“. Cu toate astea, de regulă veneam cu mașina de la Clubul Nautico Înainte de micul-dejun, curios să văd dacă somnoroșii locuitori ai complexului fuseseră tentați să-și părăsească balcoanele. Hennessy ajungea și el pe la amiază, se retrăgea În biroul lui și se Întorcea În Estrella de Mar după ce plătea chelnerii și personalul de Întreținere. CÎteodată venea să-l viziteze, cu limuzina și germanii ei, Elizabeth Shand. Avea loc o ciudată pantomimă În care cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
dar clubul sportiv rămînea Învăluit În tăcere. M-am plimbat prin clădirea goală, ascultîndu-mi răsunetul pașilor pe podeaua lustruită. Nemții se tolăniseră pe marginea piscinei, arătîndu-și mușchii unul altuia. În jurul pieței se desfășura un rudiment de trafic, iar pe la ora amiezii Residencia Costasol se pregătea deja să-și facă siesta la adăpost de arșița soarelui. Fără să vreau, mă simțeam responsabil pentru eșecul clubului În a atrage noi membri; totodată, Îmi dădeam seama cît de deprimat trebuie să fi fost Frank
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]