12,966 matches
-
se comunica ființelor umane. Așadar, nu respectăm semnificația cultului dacă îl separăm artificial de viața concretă de fiecare zi și de conduita pe care o cere, redu-cându-l la un simplu mijloc, fie el voit de Dumnezeu și primit de la tradiții antice pentru a furniza credinței și pietății formele cele mai potrivite de expresie. În felul acesta am atribui o funcțiune principală unui efect secundar. 9.3. Funcțiunea conservatoare a cultului Cele notate până acum despre cult în general ne conduc spre
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
că spiritualmente împărtășește punctul de vedere al lumii care o înconjoară. a) Pe de altă parte (cum nota É. Jacob), în credința lui Israel sunt prezente, fie și în germen, mijloacele pentru a o depăși: tendința de a demitiza miturile antice prin istoricizare (dacă Biblia ebraică reușește sau nu e o altă chestiune); încercarea de a separa cultul de ciclurile naturii prin depășirea și dominarea naturii (cf. Gen 1,28 ș.u., un fragment „sacerdotal”, tardiv); adaptarea cultului la componentele mărturisirii
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cirezilor sau familiei?! În cazul în care se verifică acest adevăr, de ce n-ar fi fost acceptate și reelaborate și concepte precum conservarea cosmosului, protejarea Statului (Soggin 1997, Introd., Partea I) sau alte elemente tipice ale religiilor din Orientul Apropiat antic ca de exemplu moartea și învierea zeului fertilității, adică a cultului adus, în mod fizic și material, zeilor prin asigurarea nevoilor lor naturale (de mai bine de jumătate de secol, aceste date au fost semnalate independent de școlile britanică și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
alte cuvinte, lupta împotriva ipocriziei. De altfel, în Biblia ebraică, dar mai ales în codul „sacerdotal” al Pentateuhului, sunt descrise multe sacrificii și toate sunt reglementate cu precizie; pe de altă parte, știm din alte izvoare (Mișna, Talmud, comentariile rabinice antice, chiar și Noul Testament) că cultul sacrificial se desfășura în special la templul din Ierusalim, dar nu erau excluse probabil nici celelalte sanctuare, ca de exemplu la Șilo (cf. 6.1.b), unde erau oferite sacrificii animale (1Sam 2,12 ș
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
putea avea scopul de a ispăși încălcările mai puțin grave ale Legii, având un caracter asemănător cu al amenzii din timpurile noastre. Însă, așa cum astăzi faptele ilicite nu pot fi ispășite toate cu o amendă, tot așa nici în Israelul antic greșelile nu puteau fi „achitate” (ca să folosim un alt termen modern) toate printr-un sacrificiu. Ne vom ocupa de această problemă în secțiunile următoare. Odată cu distrugerea templului de Titus în anul 70 d.C. încetează și cultul sacrificial care nu va
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
acasă, caracterul sărbătorii poate fi interpretat în sens literal. g) În niciun fragment nu se afirmă că animalul oferit ca jertfă trebuia să fie primul născut al turmei așa cum susțineau în trecut unii comentatori; dar, deja într-o perioadă relativ antică (cf. Ex 13,12; 23,15; 34,18; ultimul text este mai clar decât Dt 15,19; 16,1), exista ideea că răscumpărarea primului născut are legătură cu sărbătoarea azimelor. Cu atât mai mult nici nu poate fi vorba de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
savanți cred că mediul său originar este o societate formată din nomazi pentru că lipsește orice referință la agricultură și totodată sărbătoarea nu-și găsește sensul într-o societate sedentară. Ritul său poate fi explicat mai ușor făcând legătura cu obiceiurile antice specifice nomazilor, în contextul așa-numitelor „rituri de trecere”, ca de exemplu dinspre pustiu spre pământul cultivat și invers. Această teză este respinsă de faptul că, contrar opiniilor curente, izvoarele nu descriu niciodată Israelul preistoric ca un grup nomad, ci
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
numeri șapte săptămâni”. Deci, dacă Rusaliile cad exact la cincizeci de zile după începutul sărbătorilor Paște-Azime (de aici și numele grecesc) este clar că ne aflăm la începutul secerișului. Ei bine, Ios 5,10 ș.u., o tradiție autonomă, probabil antică (Soggin 1972, ad loc.), deși textul actual a fost redactat relativ recent, se exprimă astfel cu privire la originile sărbătorii populare celebrate probabil în sanctuarul de la Ghilgal, aproape de Ierihon: „și au mâncat din rodul pământului [în ziua următoare a Paștelui]: azime și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
unde foarte degrabă se va dezvolta grupul samaritean), constituie un exemplu tipic de ceea ce se numește „istoricizare”, adică inserarea într-un context complet nou a unor elemente care la origine aparțineau ciclului agricol cananeean. a) Prin această procedură aceste elemente antice dobândeau un caracter probator în cadrul profesiunii de credință; de asemenea, contribuia la păstrarea vie a vechilor tradiții care nu mai erau considerate ortodoxe și erau dificil de înlăturat, dându-le un înțeles cu totul diferit de cel originar. Nici profeții
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
tehnic. a) Cunoaștem foarte puține lucruri despre această sărbătoare. „Sărbătoarea secerișului” (hag haqqășîr) este consemnată în primul calendar cultual din Ex 23,16, acesta fiind numele cel mai vechi și mai sigur; existența sa este atestată în unele pasaje relativ antice precum Gen 30,14; Jud 15,1; 1Sam 6,13; 2Sam 21,9; cf. Ier 5,24b. Termenul apare și în așa-numitul „calendar agricol de la Ghezer” (a doua jumătate a secolului al X-lea î.C. [Smelik 1991, pp.
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
crească, chiar dacă, la început, doar în sânul iudaismului heterodox. În Cartea Jubileelor (datată probabil în secolul al II-lea î.C. pe baza unor fragmente descoperite în prima grotă de la Qumran; textul complet s-a păstrat doar în limba etiopiană antică; Sacchi 1981, pp. 179 ș.u.) 6,21 se afirmă: „E vorba de sărbătoarea jurămintelor, sărbătoarea primițiilor. Dublă este sărbătorea și dublu este conținutul său...”. În originalul ebraic trebuie să fi fost šăbû’ôt, termen utilizat și pentru „săptămâni” deoarece
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
recunoștea ca temelie a sa. Precum Moise „urcase” pe Sinai să aducă Torah , la fel și Isus „urcase” la cer, pentru a-l trimite pe Duhul său. Și în acest caz avem un alt exemplu de adaptare a unei celebrări antice, în care substratul agricol e deja uitat cu totul. 12 Sărbători și solemnități: Sărbătorile de toamnă 12.1. O succesiune de sărbători Sărbătorile de toamnă reunesc o serie de festivități pe care le vom analiza în continuare. În Biblia Ebraică
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sărbătoarea alianței sau încoronarea lui Yhwh; despre ultimele două știm prea puține lucruri; nu suntem siguri nici dacă s-au celebrat cu adevărat sau dacă nu cumva sunt doar o presupunere a certătorilor. 12.2. Trăsăturile sărbătorilor În calendarele liturgice antice care au la bază un ciclu predominant agricol al festivităților principale ale anului (cf. textele citate Ex 23,16; 34,22), după cum am observat deja (cf. 11.1.a), mai apare o festivitate legată de un pelerinaj la sanctuarul local
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
lunar. e) Puțin mai devreme am tratat despre relația dintre calendarul agricol și cel lunar obișnuit cu privire la sfârșitul anului; trebuie să observăm, așadar, că unui dublu final al anului i-ar corespunde un dublu An Nou. La cele mai multe dintre popoarele antice (unele păstrează aceleași uzanțe și astăzi), aceste date nu constituiau doar simple indicații cronologice așa cum ar fi tentat să vadă ochiul neatent al cititorului modern al unui text antic, fiind vorba probabil de cel mai critic aspect al anului. În
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
i-ar corespunde un dublu An Nou. La cele mai multe dintre popoarele antice (unele păstrează aceleași uzanțe și astăzi), aceste date nu constituiau doar simple indicații cronologice așa cum ar fi tentat să vadă ochiul neatent al cititorului modern al unui text antic, fiind vorba probabil de cel mai critic aspect al anului. În acest moment recolta adunată se află deja la loc sigur, dar nu se știe ce va aduce anul care tocmai începe, dacă vor fi ploi suficiente (formulat în manieră
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
dimensiunile tradiționale o sărbătoare căzută în desuetudine. g) Textele biblice sunt laconice cu privire la detaliile celebrării sărbătorii, făcând excepție construirea acoperișurilor din ramuri. În compensație, Mișna ne oferă numeroase amănunte care, deși transmise într-un context tardiv, se referă la obiceiuri antice după cum o sugerează detaliile de tip naturalist pe care le conține. În tratatul Sukkăh IV,1-4 citim că în timpul celebrării din templu aveau loc două rituri menționate și în Biblie: I. Stropirea cu apă într-un spațiu anume rezervat în interiorul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
unor rituri în timpul cărora templul era luminat ca ziua. Găsim aici o corespondență semnificativă între luna plină din timpul sărbătorii din ziua 15 a lunii a șaptea și celebrarea nocturnă a sărbătorii „colibelor” , chiar dacă acesta era probabil un element comun antic. h) În concluzie, și în acest caz avem de-a face cu o sărbătoare inițial agrară și astrală, care mai târziu, într-un mod difuz, a fost istoricizată printr-o referință generică la exod. De această dată însă peticirea, dacă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ar putea să fie vorba de un eveniment extraordinar, fără nicio legătură cu vreuna dintre festivitățile care cădeau de obicei în această perioadă. Trebuie să ne reamintim însă că în mare parte cultul are la bază elemente tradiționale și uzanțe antice; de aceea e necesar să fim prudenți când catalogăm o acțiune ca extraordinară (cf. 9.3). b) Discreția și concizia izvoarelor biblice ne obligă să apelăm din nou la Mișna care și în acest caz ne furnizează detalii impor-tante. În
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
temă absentă în Biblia ebraică. c) În primele două rituri se face aluzie la templul din Ierusalim prin intermediul „cortului întâlnirii”, pe baza Lev 10,21 ș.u.; 26 (cf. 23,40 ș.u.); e posibil ca, încă dintr-o perioadă antică, aceste rituri să fi fost celebrate în cadrul sărbătorilor de toamnă. Deci, în prima zi a lunii a șaptea (Ez 45,20) avea loc purificarea sanctuarului și, în ziua a zecea a aceleiași luni, purificarea comunității: Lev 16,28; 23,28
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Nou, aceasta din urmă, după cum vom aminti (cf. 2.d și 4.b), nefiind încă separată de celelalte două precedente. La încoronarea monarhului se referă Ps 2, 45, 72, 110 în care putem recunoaște substratul tipic al stilului de curte antic oriental pe care Iuda îl avea în comun cu popoarele din Orientul Apropiat Antic, în special cu Canaanul. În Ps 2,7 se găsește formula adopției divine a regelui, în Ps 45,6 (cf. 72,8) titulatura sa ca ’ělōhîm
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
încă separată de celelalte două precedente. La încoronarea monarhului se referă Ps 2, 45, 72, 110 în care putem recunoaște substratul tipic al stilului de curte antic oriental pe care Iuda îl avea în comun cu popoarele din Orientul Apropiat Antic, în special cu Canaanul. În Ps 2,7 se găsește formula adopției divine a regelui, în Ps 45,6 (cf. 72,8) titulatura sa ca ’ělōhîm, „Dumnezeu”, iar în Ps 2,9 regele îi nimicește pe dușmani „ca pe vasul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ș.u.;15)! 12.7. Sărbătoarea „Întronării lui Yhwh” Începând cu anii ’20, când cercetătorul norvegian S. Mowinckel a publicat, în 1922, cartea sa Psalmenstudien, se dezbate problema dacă și în Israel, ca și în alte țări din Orientul Apropiat antic, exista o sărbătoare a „Întronării lui Yhwh”, (Volz 1912; Mowinckel 1927 și 1962; Widengren 1995; Lipinski 1965) sau dacă era doar o „sărbătoare a alianței” apărută pe un fundal israelit. Această alternativă nu poate fi dovedită deoarece, după cum am observat
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
acum codificată și devenită lege a Statului persan pentru populațiile ebraice. g) Eventualitatea ca sub domnia hasmoneilor (începând cu a doua jumătate a secolului al II-lea până în anul 63 î.C.) să se fi încercat resuscitarea unor elemente ideologice antice sau mai degrabă prezentate ca atare (cf. 12.6.c) nu trebuie exclusă chiar dacă nu avem la dispoziție niciun izvor credibil care să ateste acest lucru. 13 Sărbători și solemnități: Pûrîm și Ḥanukkăh 13.1. Sărbătoarea Purim Una dintre sărbătorile
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
atât din păgânism, cât și din creștinism, astfel încât să dobândească o formă cât mai aproape de Crăciunul creștin. 14 Sărbători și solemnități: Sâmbăta și Luna nouă 14.1. Sâmbăta Ex 23,12 și 34,21, două fragmente considerate între cele mai antice, databile în epoca preexilică, conțin o poruncă ce-l invită pe cel credincios să se „odihnească” (ebr. tišbōt, „te vei odihni”; versiunea greacă a LXX, codexul Vaticanus, traduce ușor diferit poiḗseis...anápausis, „vei face ... odihnă”; codex Alexandrinus redă prin anapaúseis
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sunt secundare și au scopul de a realiza legătura dintre această poruncă și istoria sacră, așa cum de altfel se întâmplă în multe alte sărbători. Așadar, este limpede că și această poruncă - nu și motivațiile sale teologice - datează dintr-o epocă antică. b) În scrierile istoriografiei Dtr și în cele atribuite profeților preexilici sâmbăta apare foarte des în paralelism cu luna nouă; de aceea, e necesar să ne ocupăm și de această sărbătoare. Termenul ebraic tehnic pentru „lună nouă”, după cum am notat
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]