89,637 matches
-
febril pantalonii, dorind din tot sufletul să ajungă cât mai repede sub plapumă. în acea seară însă, spaimele lui de copil nu răzbiră prin euforia produsă de țuica fiartă și de bucuria că în curând avea, poate, să rezolve enigma aparițiilor sepulcrale. Ajunse în cimitir după ce străbătu, căzând de nenumărate ori, potecile cele mai mocirloase pe care îi fusese dat să umble în scurta lui viață de etnolog. Găsi, pe pipăite, portița de fier și intră, plescăind prin noroi și dârdâind
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ies încet din orbite. „Doamne Isuse Cristoase, ce să fie ăștia?“ își pierdea controlul mădularelor. Mergea încet, în transă, și se simțea ca în clipa de dinaintea leșinului. Știa că nu visează și spera să moară de inimă, dar nu la apariția acelei creaturi, ci așa, deodată... „Doamne Isuse Cristoase, de ce m-ai adus aici?“ se întreba, cu trupul străbătut de o spaimă groasă. Cuvintele îi jucau singure în cap și Celebi își blestemă apucăturile de literat care-l făceau să-și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pupitru, trage câteva tușe, iată cum apare saxofonul, se construiește sub privirile atente ale artistului concentrat, ar trebui mai mult galben, totuși, atenție la contrast, nici nu avem nevoie de saxofonist, un joc de umbre este tot ceea ce ar trebui... Apariția chelnerului îl luă pe nepregătite și îl smulse din atelierul imaginar. Confirmă că mai dorea un pahar cu vin, roșu,bineînțeles, tensiunea suportă, nu face nazuri, înregistră zâmbetul chelnerului, apoi își fixă din nou privirile asupra femeii în verde. Era
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
și conducere și al diviziunii responsabilităților/muncii, astfel încât managerul să planifice și să repartizeze sarcini, iar muncitorul să le execute. Principiile organizării raționale, științifice a muncii au stat la baza dezvoltării productivității industriale rapide și a creșterii de productivitate prin apariția liniilor tehnologice organizate pentru produse de serie mare (banda rulantă). Unul dintre cele mai răsunătoare succese a fost utilizarea acestor principii la linia de asamblare de la Uzinele Ford, care au reușit astfel să producă autoturisme în serie mare și, ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
la activitatea „pe bandă rulantă”, neefectuarea unei operații sau o defecțiune la un punct pe bandă poate conduce la oprirea întregii producții. Iată câteva dintre efectele secundare negative ale organizațiilor mecaniciste: degradarea mediului, tradițiilor, elementelor naturale ale stilului de viață; apariția stresului; lipsa atractivității și a satisfacției cu munca, cu viața de familie etc.; Presiunile rutinei și ale programului asupra indivizilor și organizațiilor și sentimentul de reducere a libertății de alegere, a liberului-arbitru: mergem la ore fixe la serviciu, mâncăm la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
a unor persoane nevinovate, uneori membri ai familiei. Totuși, spune Goleman, inteligența emoțională se poate educa pentru a spori gradul de control al propriilor reacții în situații critice. Polițiștii, de exemplu, fac antrenamente sistematice de reacție rapidă și diferențiată la apariția unor ținte diverse: răufăcători sau persoane nevinovate. Într-un articol publicat ulterior cărții, „What makes a leader?” (Ce anume îl face lider pe cineva?), Daniel Goleman (1998) consideră că există cinci componente ale inteligenței emoționale: autoconștientizare, autocontrol, motivație, empatie și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ale unor cauze reale: raportul preț-calitate inadecvat (și nu prețul), lipsa de motivare a celor de la vânzări, tehnologia învechită sau schimbarea preferințelor publicului. Kodak, de exemplu, putea să producă oricât de eficient și de ieftin aparate foto clasice, dar odată cu apariția unui nou produs mai performant și mai ușor de utilizat, aparatul digital, vânzările celui clasic urmau să scadă în mod obligatoriu, ceea ce s-a și întâmplat. 2) Etapa a doua a procesului de decizie presupune formularea soluțiilor alternative la problema
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
consumă între 20 și 30% din timpul lor de muncă acționând direct sau indirect pentru rezolvarea conflictelor” (Du Brin, 2005, p. 147). Pentru a putea opera cu noțiunea de conflict se impune o definiție a acesteia. Conflictul reprezintă procesul de apariție, escaladare și rezolvare a unor situații în care scopurile, obiectivele sau interesele unor indivizi sau grupuri din cadrul oganizațiilor sunt divergente. De exemplu, două departamente diferite (să zicem, de producție și de vânzări) nu se înțeleg adesea asupra caracteristicilor produselor, cei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
în interesul organizației necesită bune calități manageriale din partea conducerii. În funcție de entitățile aflate în conflict, acesta poate fi: interpersonal; intergrupal (între grupuri și coaliții rivale). În funcție de forma de manifestare, putem întâlni conflicte: explicite (sau manifeste); latente (sau acoperite, mocnite). Fondul de apariție a conflictelor în organizații este raritatea resurselor (Vlăsceanu, 1993). Fiind întotdeauna limitate, resursele (financiare, de putere, control etc.) sunt elementul care determină entitățile oricărei organizații să intre în competiție pentru a le obține. În funcție de natura divergenței între cele două entități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
natura divergenței între cele două entități aflate în conflict, apare următoarea distincție (Zlate, 2004) : - conflict de rol; - conflict de scop. Conflictul de rol presupune lipsa de delimitare clară a rolurilor indivizilor sau departamentelor în organizații și suprapunerile de roluri sau apariția unor roluri neacoperite, dar și nedorite de nimeni. Să ne imaginăm că două persoane din departamente diferite au sarcini conexe. Această situație apare adesea în cazuri noi, neprevăzute, în situații de criză, de exemplu; dacă nu se vor preciza clar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de schimbare organizațională nu este perceput de toți actorii drept „normal” și nu este acceptat și susținut. De aceea, ca o reacție la forțele schimbării, există forțe opuse lor, numite global „rezistență la schimbare”. Inițiativa unei schimbări organizaționale naște automat apariția unei opoziții, unei forțe de sens opus sau, altfel spus, acțiunea naște reacțiune. Rezistența la schimbare se referă la lipsa susținerii pentru schimbare sau la acțiunile de împiedicare a proceselor de schimbare organizațională. Cauzele cele mai frecvente ale rezistenței la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
în cadrul acestuia. Să reluăm astfel întrebarea: ce este umanismul? ٭ Numele lucrurilor (numirea lor) țin de modul de operare a conștiinței cu ele; numele constituie etichete după care conștiința identifică lucrurile și în jurul cărora le constituie existența, le delimitează hotarele. Odată cu apariția inginerului polii de putere din lume s-au înmulțit. Sentimente pe care ni le raționalizăm (le mutăm în domeniul raționalului) și cunoștințe care se transformă în sentimente. ٭ Comunismul, sau tentația comunismului, a dispărut (ori pare că a dispărut). Interesant este
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
s-o urască; "și au trăit nenorociți până la adânci bătrâneți". Din perspectiva influenței exercitate de televiziune asupra forma mentis a telespectatorului, a nu te uita la televizor (în sens mai restrâns a nu urmări anumite programe de televiziune) conduce la apariția unei rupturi între noi și cei ce ne înconjoară (sau pe care îi înconjurăm), determină serioase dificultăți de comunicare. Și la urmă tot noi ne enervăm că nu suntem înțeleși! Continuatorii sofiștilor sunt avocații. Măcar de-ar avea tot atâta
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de cantitatea (și calitatea) de sensuri de-a gata pe care a secretat-o pentru a servi existențelor ce o compun. Filozofia științei este pătrunderea inginerilor în filozofie. Într-un fel putem spune că se întorc la matca originară. Odată cu apariția blocurilor raporturile omului cu pământul se modifică: nu-l mai simte sub el, sunt alții a căror prezență se face simțită zilnic ca obturându-i legătura cu glia. Această etajare tulbură cumva și ideea de ierarhie, o afectează. A sta
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
intervine în ivirea acestuia. Personificarea dă seama de prinderea noastră în modul uman de a înțelege, ne arată ceea ce înseamnă a lumi. A atribui caracteristici omenești lucrurilor indică mai curând dorința de a le aduce la modul curent de înțelegere. Apariția științei a limitat considerabil utilizarea acestui procedeu; acum tindem să vedem mai curând formule în lucruri; iar aceste formule sunt construite dintr-o perspectivă utilitară. Limitarea utilizării personificării reprezintă o îngrădire a recursului la poezie; deci apariția științei înseamnă mai
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
curent de înțelegere. Apariția științei a limitat considerabil utilizarea acestui procedeu; acum tindem să vedem mai curând formule în lucruri; iar aceste formule sunt construite dintr-o perspectivă utilitară. Limitarea utilizării personificării reprezintă o îngrădire a recursului la poezie; deci apariția științei înseamnă mai puțină poezie. Încă un părinte pe care știința și l-a înghițit: poezia. Avem obișnuința de a ne proiecta "lumi" indiferent de situația în care ne-am afla; adică lumim. Ne stabilim anumite coordonate, ne proiectăm și
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ceea ce cade mereu în uitare: stabilirea sensului cuvintelor (ori donarea de cuvinte unor sensuri) are loc în mod convențional. Astfel, limba maternă reprezintă continuul legământ pe care șiruri de strămoși l-au respectat întru apărare și dezvoltarea "instrumentului" care mijlocește apariția gândiri noastre. Comparativ cu limba, toate celelalte norme și legi au un caracter derivat. Înțelegerea perspectivei evoluționiste este dependentă de viteza de curgere a timpului: dacă putem "rula" destul de repede timpul pentru a observa mișcările, transformările, vom putea observa și
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
încercând să vedem pe care din ele simțim nevoia să le definim. Trebuie să ne imaginăm Grecia antică drept locul (și timpul) în care gânditori au trudit câteva sute de ani pentru a deschide spațiul mental ce a făcut posibilă apariția a ceea ce este caracteristic modernității: știința, în înțelesul ei extins care înglobează și tehnica. Știința are două rădăcini importante: limbajul și Grecia antică. În unele filme, melodii sau cărți trăim unii din posibilii noștri pe care nu i-am ales
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cel care o stăpânește mai mult timp. Ar trebui deci să introducem și tagma detentorilor precari, ale căror drepturi în ceea ce privește raporturile lor cu limba trebuie limitate. Constituie, spre exemplu, o formă de restricționare interzicerea, pentru persoanele ce nu stăpânesc limba, aparițiilor publice; aceste situații tind să facă din respectivi indivizi promotori ai limbii în condițiile în care ei nu "o dețin". Ar fi o aplicare a principiului Nemo dat quod non habet. Am putea traduce și prin: nimeni nu poate da
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
creșterea Ego-ului intervine și atunci când îi caracterizăm pe ceilalți încercând să vedem nu atât ceea ce ei sunt cât care ar fi cea mai potrivită imagine (o potrivire ce are două capete) ce ar face din ei un context favorabil pentru apariția Eu-lui nostru într-o lumină cât mai favorabilă. Altfel spus, avem tendința (conștientă, cel mai adesea; sau cel puțin conștientizabilă) de a-i transforma în "fata urâtă ce ne face să părem mai frumoși". Succesul moralei este demonstrat și de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
adaugă și faptul că primăverile sunt simbolul unei tinereți care rămâne tot mai mult în urma mea. Poate și angoasa în fața toamnei vieții îmi aduce un spor de atenție. Două modalități de a gândi raportarea noastră la ceilalți: ei constituie contextul apariției noastre, ori ei sunt pretextul (ca anunțare) apariției noastre. Ce-a de-a doua variantă dă seama de legătura noastră inseparabilă cu ceilalți. Dar chiar și în prima variantă trebuie să observăm că am fi invizibili dacă nu ne-am
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
tinereți care rămâne tot mai mult în urma mea. Poate și angoasa în fața toamnei vieții îmi aduce un spor de atenție. Două modalități de a gândi raportarea noastră la ceilalți: ei constituie contextul apariției noastre, ori ei sunt pretextul (ca anunțare) apariției noastre. Ce-a de-a doua variantă dă seama de legătura noastră inseparabilă cu ceilalți. Dar chiar și în prima variantă trebuie să observăm că am fi invizibili dacă nu ne-am profila pe fundalul existenței lor, fiind ascunși de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
e semn că timpul ți-a trecut. Refugiul tot mai frecvent în amintiri este indiciu al apropierii morții. Progresul are ceva înfiorător în el: creează o distanță între generații până la a le face de nerecunoscut una pentru alta. Poate că apariția Istoriei ca știință este determinată tocmai de acest aspect terifiant al progresului, istoria fiind cea care încearcă acceptarea generațiilor trecute. Care este însă știința care ne împacă cu generațiile viitoare? De la o anumită vârstă începe să se ivească o fisură
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
că deschide posibilitatea unui al treilea sistem, în care esențială este încrederea în indicarea informațiilor relevante. Semn că formarea, despre care se tot vorbește, are o tot mai acută nevoie de magiștri. Suntem noi capabili de așa ceva? ٭ Pregătirea terenului pentru apariția filosofiei a fost făcută de mitologia greacă; putem observa aici primele încercări de a explica ceea ce în alte culturi nu este nici măcar zărit. Semn că sub însoritul cer al Greciei deja "se vedea" mai mult (sau poate altfel) decât în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
diferitelor popoare care au perspectiva reală de a perfecționa comunitatea la toți indicii progresului. Nu trebuie să trecem cu vederea destinul, deosebit a sportului olimpic. Olimpiadele din Grecia Antică au constituit apogeul înfloririi adevăratei democrații, deoarece ele, cu mult înainte de apariția statului, îndeplineau funcțiile reglatorului politic în relațiile dintre triburi. La sfârșitul secolului trecut, în perioada renașterii jocurilor olimpice, sportul, într-o oarecare măsură, și-a pierdut funcția de reglare a relațiilor interstatale, substituind-o cu funcții sociale ca: pregătirea tineretului
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]