4,796 matches
-
în secolul XVIII, o face și Episcopul Melchisedek în lucrarea sa de referință privitoare la lipovenii de pe teritoriul românesc. Caracteristicile socio-profesionale ale comunităților din Iași au imprimat o anumită specializare funcțională ulițelor sau cartierelor în care acestea erau grupate: negustorii armeni vindeau lucruri orientale, sîrbii, bulgarii și lipovenii erau cultivatori sau comercianți de legume în Șesul Cacainei, al Bahluiului sau în Tătărași, negustorii ruși comercializau blănuri (pe Ulița Rusească) etc. Prin multitudinea funcțiilor economice și prin atracțiile pe care le poate
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a etnicilor lipoveni locuiește la bloc. Marea varietate etnică a orașului Iași este bine evidențiată de datele obținute la recensământul din 1930 : 63.168 români, 34.662 evrei, 980 germani, 918 ruși, 543 maghiari, 505 polonezi, 340 țigani și 170 armeni. Satul Focuri a luat ființă după Războiul de Independență în anul 1879 prin împroprietărirea “însurățeilor” veniți din diferite zone ale Moldovei ca urmare a aplicării legii rurale din 1878. Este atestat documentar la 12 decembrie 1879 printr-un “prescript verbal
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
care ne-au lăsat o mișcătoare imagine a târgurilor noastre comune de altădată. Așadar, putem învăța din toate acestea că merită să ne concentrăm, români și evrei, pe ceea ce ne unește: istorii, biografii, idei. Împreună și alături de alții - greci, turci, armeni, maghiari, germani, țigani etc. -, nu întotdeauna în armonie, adesea în tensiune și uneori în conflicte și tragedii, românii și evreii sunt o parte dintr-o istorie comună, au o patrie comună - deși sunt inevitabil definiți înainte de toate de experiențele proprii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
așteptau trăgând din lulele semn din partea Măriei-Sale, sultanul Beșiktaș. Femei, ce-i drept, nu se prea vedeau, dar cine le-avea treaba? Dacă n-aveți nimic împotrivă - spuse viziriul - v-aș invita să luăm masa în oraș. Cunosc eu un armean unde se mănâncă excelent. Așteptați-mă puțin, mă duc să mă schimb. N-aș vrea să fiu recunoscut. Viziriul se îndepărtă în grabă, intrând în palatul interimar ce-i fusese pus la dispoziție. Rămași singuri cei trei moldoveni făcură câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
timpului. Cu satisfacția datoriei împlinite și strângând forțe proaspete pentru cele ce vor urma, ne îngăduim și noi, povestitorii, să adăstăm o clipă, în acest episod jubiliar, la o măsuță din crâșma țarigrădiană „La semiluna plină” a lui Kir Haciaturian, armean pripășit și prosper, atent, gata să se înduioșeze de vreo istorie cu amor, fără mâna stângă pierdută în tinerețe la cărți. Dacă ai vreo istorioară cu amor, ești omul lui: poți să mănânci și să bei pe gratis cât te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cum îi zice... — Pe coridor tot înainte și prima curte la stânga - răspunse viziriul. Broanteș mulțumi din ochi și ieși. — Mi se pare - spuse viziriul tranșând cu dexteritate mari bucăți de șnițel - că rapsodului vostru i-a căzut cu tronc țigăncușa armeanului. Am spus corect? — Corect, luminăția-ta - răspunse spătarul. Vădiți o uimitoare cunoaștere a limbii noastre.. — Natura meseriei mele și-o frecventarea asiduă a ținuturilor dunărene m-au ajutat mult în descifrarea și aprofundarea frumosului dumneavoastră idiom. Mai știu și alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vine? - Nu ț-oi spu’... Ba ț-oi spune! De la inimă!, râde tata, În continuare. De unde să știu, măi băiete! Dacă n-avem hârtii - de la tata Încolo eram analfabeți... - Analfabeți din tată-n fiu, sau analfabetizați? Mă gândesc la anumiți Armeni stabiliți În sate și care au uitat să scrie și să citească În limba lor; la Evreii din Maramureș - cei așezați la sate și deveniți agricultori... - Nu cred că avem sânge armenesc, ovreesc - deși În chestia asta nimeni nu poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lui Traian Băsescu ne-a fost oferit tot din spațiul Spitalului Militar, unde domnia sa a suportat acea operație, în momentul în care președintele, spiritual nevoie-mare, i-a strâns mâna doctorului Mircea Ghemigian, glumind caracteristic: „În sfârșit, văd și eu un armean bun“. Apoi, dându-și oarecum seama de gafă, s-a corectat: „un armean competent“, a spus președintele, ieșind din lacul gândirii și aruncându-se direct în puțul ei. Obsedat de lupta politică, primul pacient al țării s-a avântat imediat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
domnia sa a suportat acea operație, în momentul în care președintele, spiritual nevoie-mare, i-a strâns mâna doctorului Mircea Ghemigian, glumind caracteristic: „În sfârșit, văd și eu un armean bun“. Apoi, dându-și oarecum seama de gafă, s-a corectat: „un armean competent“, a spus președintele, ieșind din lacul gândirii și aruncându-se direct în puțul ei. Obsedat de lupta politică, primul pacient al țării s-a avântat imediat pe terenul minat, conștient că televiziunile îi înregistrează aproape cu evlavie vorbele, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
ca de fiecare dată, la desemnarea unor țapi ispășitori care să fie eliminați. Ca de obicei, se vor declanșa genociduri, realizate cu arme dintre cele mai primitive. Cel puțin trei asemenea masacre au avut deja loc în secolul XX: împotriva armenilor, a evreilor și a populației tutsi; în secolul XXI, ele vor fi însă și mai numeroase. Iar cei ce refuză să creadă în așa ceva n-au decât să-și amintească de faptul că, în 1938, nimeni nu credea că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
prima oară: — Armanoush Tchakh-makh-chi-an! Abia atunci ochii căprui ai tânărului s-au luminat a Înțelegere, deși nu tocmai În felul la care se așteptase Rose. — Chak-mak-chi-an... Çak-makçi...! Hei, dar sună turcește! a exclamat el fericit. — Ei bine, de fapt e armean, a spus Rose. Dintr-odată s-a simțit nesigură pe ea. — Tatăl ei - adică fostul meu soț - a Înghițit cu greutate de parcă ar fi Încercat să scape de un gust amar, era, adică este armean. — A, da? a spus el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Ei bine, de fapt e armean, a spus Rose. Dintr-odată s-a simțit nesigură pe ea. — Tatăl ei - adică fostul meu soț - a Înghițit cu greutate de parcă ar fi Încercat să scape de un gust amar, era, adică este armean. — A, da? a spus el indiferent. Nu se prindea, nu-i așa? se Întreba Rose În sinea ei mușcându-și obrajii. Apoi, ca și când ar fi eliberat un sughiț Îndelung reprimat care Îi stătea În gât, a dat drumul unui chicot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de mahon Încărcată cu mâncare, deși nimeni nu părea să mănânce. Gemenele mătușii Varsenig dormeau liniștite pe canapea. Un văr Îndepărtat, Kevork Karaoglanian, era și el acolo, venise cu avionul de la Minneapolis pentru un eveniment social organizat de Comunitatea Tinerilor Armeni din Regiunea Golfului. În ultimele trei luni, Kevork participase conștiincios la fiecare eveniment organizat de grup - un concert de binefacere, Picnicul Anual, Petrecerea de Crăciun, Petrecerea Lejeră de Vineri Seara, Gala Anuală de Iarnă, Dejunul de Duminică și o competiție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de rezolvarea unor probleme chiar mai grave decât aceasta, al cărui chip delicat radia o aură de competență. Refuzul ei de a accepta Înfrângerea În ciuda tuturor evidențelor, convingerea ei nezdruncinată că viața era Întotdeauna o luptă și că, dacă erai armean lupta era de trei ori mai cumplită, iscusința ei de a obține câștig de cauză asupra tuturor celor pe care Îi Întâlnea Îi fascinaseră de-a lungul anilor pe mulți dintre membrii familiei. — Nimic nu e mai important decât bunăstarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
te amesteci În viața ei. Mai ales atunci când Începe să se Întâlnească cu un turc! Neîmpăcându-se cu discursurile filozofice și preferând discuțiile directe jargonului intelectual, mătușa Varsenig a intervenit: — Barsam dragă, arată-mi și mie un turc care vorbește armeana dacă poți. Drept răspuns, Barsam i-a aruncat surorii sale mai mari o privire piezișă. Mătușa Varsenig a continuat: — Spune-mi câți turci au Învățat vreodată armeana. Nici unul! De ce mamele noastre au Învățat limba lor și nu invers? Nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Varsenig a intervenit: — Barsam dragă, arată-mi și mie un turc care vorbește armeana dacă poți. Drept răspuns, Barsam i-a aruncat surorii sale mai mari o privire piezișă. Mătușa Varsenig a continuat: — Spune-mi câți turci au Învățat vreodată armeana. Nici unul! De ce mamele noastre au Învățat limba lor și nu invers? Nu e limpede cine pe cine a dominat? Doar o mână de turci a venit din Asia Centrală, nu-i așa? Și Înainte să-ți dai seama ce se petrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
invers? Nu e limpede cine pe cine a dominat? Doar o mână de turci a venit din Asia Centrală, nu-i așa? Și Înainte să-ți dai seama ce se petrece erau peste tot! Ce s-a Întâmplat cu milioanele de armeni care se aflau deja acolo? Au fost asimilați! Masacrați! Lăsați orfani! Deportați! Și apoi uitați! Cum poți să-ți dai fiica, sânge din sângele tău și carne din carnea ta, pe mâna celor care sunt responsabili pentru faptul că suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cu lokum. Trezită de mișcările surorii sale, celălaltă geamănă s-a pus pe plâns. Mătușa Varsenig s-a dus repede la ea și a reușit s-o facă să tacă doar mângâind-o ușor cu degetele. — În ziua următoare, un armean intră În fizerie să se tundă. După asta Încearcă să plătească, Însă frizerul se Împotrivește - „Îmi pare rău, nu pot să-ți primesc banii. E un serviciu În folosul comunității“. Plăcut surprins, armeanul pleacă. În dimineața următoare, când deschide prăvălia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pare rău, nu pot să-ți primesc banii. E un serviciu În folosul comunității“. Plăcut surprins, armeanul pleacă. În dimineața următoare, când deschide prăvălia... ia ghiciți ce găsește frizerul? — Un pachet cu burma? a sugerat Kevork. Nu! O duzină de armeni așteptând un tuns gratis! — Vrei să spui că suntem niște zgârciți? a Întrebat Kevork. Nu, tânăr neștiutor ce ești, a spus unchiul Dikran. Încerc doar să spun că ne pasă unii de alții. Dacă vedem ceva bun, Îl Împărțim imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Kevork. Nu, tânăr neștiutor ce ești, a spus unchiul Dikran. Încerc doar să spun că ne pasă unii de alții. Dacă vedem ceva bun, Îl Împărțim imediat cu prietenii și cu rudele. Doar datorită acestui spirit de colectivitate au reușit armenii să supraviețuiască. Însă se spune de asemenea că atunci când doi armeni se Întâlnesc, Întemeiază trei biserici diferite, a spus vărul Kevork luând o poziție clară — Das’ mader’s mom’ri, noren koh chi m’nats, a mormăit Dikran Stamboulian, dând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
doar să spun că ne pasă unii de alții. Dacă vedem ceva bun, Îl Împărțim imediat cu prietenii și cu rudele. Doar datorită acestui spirit de colectivitate au reușit armenii să supraviețuiască. Însă se spune de asemenea că atunci când doi armeni se Întâlnesc, Întemeiază trei biserici diferite, a spus vărul Kevork luând o poziție clară — Das’ mader’s mom’ri, noren koh chi m’nats, a mormăit Dikran Stamboulian, dând-o pe armeană, așa cum făcea de fiecare dată când Încerca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Însă se spune de asemenea că atunci când doi armeni se Întâlnesc, Întemeiază trei biserici diferite, a spus vărul Kevork luând o poziție clară — Das’ mader’s mom’ri, noren koh chi m’nats, a mormăit Dikran Stamboulian, dând-o pe armeană, așa cum făcea de fiecare dată când Încerca să le dea tinerilor o lecție și dădea greș. Nefiind În stare să Înțeleagă decât armeana vorbită În casă, nu și pe cea folosită În ziare, Kevork a râs, poate puțin cam prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Das’ mader’s mom’ri, noren koh chi m’nats, a mormăit Dikran Stamboulian, dând-o pe armeană, așa cum făcea de fiecare dată când Încerca să le dea tinerilor o lecție și dădea greș. Nefiind În stare să Înțeleagă decât armeana vorbită În casă, nu și pe cea folosită În ziare, Kevork a râs, poate puțin cam prea nervos, Încercând să ascundă faptul că Înțelesese doar prima parte a frazei, nu Însă și restul. — Oglani kizdirmayasim. Bunica Shushan a ridicat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Întotdeauna la același magazin de articole de fierărie și menaj, a trăit toată viața Într-un oraș mic și, Înainte să-și dea seama ce i se Întâmpla, s-a trezit În familia asta numeroasă și strâns unită de catolici armeni din diaspora. O familie imensă cu un trecut extrem de traumatizant! Cum v-ați fi așteptat să facă față tuturor lucrurilor ăstora atât de ușor? — Păi, nici pentru noi n-a fost ușor, a obiectat mătușa Varsenig Îndreptând furculița spre frate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
era un tărâm al diversității! — Fostei neveste!a corectat-o iarăși mătușa Zarouhi. — Dar și voi i-ați făcut zile fripte, a spus Barsam fără să se uite la nimeni În mod special. Băgați de seamă că primul cuvânt În armeană pe care l-a Învățat a fost odar. — Păi era o odar, a spus unchiul Dikran aplecându-se În față și bătându-și nepotul pe spate. Dacă era o odar, de ce nu i-am fi spus așa? Zguduit mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]