23,518 matches
-
vremii, militanți pentru păstrarea artelor decorative naționale ( C. Ressu, I Teodorescu-Sion, N. N. Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Tr. Cornescu, Ionescu Doru, Nora Steriadi în 1923 Ștefan Dimitriu, Maria Grigorescu Vasilovici). Ștefan Dimitrescu, care a lucrat la Troița, în 1923, pune bazele unui atelier de ceramică bucureștean, care dorește îmbinarea între artă modernă ceramică și cea de tradiție populară. (...) Nora Steriadi se va dedică ceramicii, cu intenția de a realiza caramică de inspirație populară, tratată într-un spirit modern , care să aducă un suflu
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
între artă modernă ceramică și cea de tradiție populară. (...) Nora Steriadi se va dedică ceramicii, cu intenția de a realiza caramică de inspirație populară, tratată într-un spirit modern , care să aducă un suflu înnoitor în această ramură artistică.27 Atelierele de ceramică Cocioc, Sadova, Periș, ale Domeniilor Regalerealizau la rândul lor olărie de inspirație românească, cu un grad artistic și decorativ ridicat. Însuși marele Barbu Slătineanu, părintele cercetării olăritului în România, a învățat să modeleze lutul, 28 și în urmă
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
d, XXIV, XXV. 11. Centru stins la vremea cercetărilor întreprinse de Barbu Slătineanu, dar care apare că activ și prezent la Expoziția Generală Română, București, 1906, prin producția lui Miller Jean, care a participat în calitate de colaborator, cu obiecte produse în atelierul său, primind medalie de argint cu diplomă specială , ( Buletinul oficial al Expositiunei Generale Române , anul ÎI, 1906, p.406) 12. Buletinul oficial al Expositiunei Generale Române , anul ÎI, 1906, p.424. 13. Georgeta Roșu,Cristina Barbu, Jucării de lut în
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
1998, p. 20, 23; Idem, Meșteșugul olăritului im Mehedinți. Proiect expozițional, în Porțile de Fier, Revista de Istorie și cultură, ăn VIII, 1(14)2004, P 62-63; Titu Dinuț, Șișești, ( repere monografice), Editura M.J.M.,Craiova, 2003, p. 257-266; Ion Părtenie, Atelierul de ceramică al Școlii generale Șișești , în Șoala Mehedințiului, vol. ÎI,1977 p. 37 20. Măneanu Varvară Magdalena, Aspecte etnografice privind evoluția meșteșugurilor în comunitatea de tip tradițional și a producției de tip preindustrial din mediul urban 4. Prelucrarea lutului
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
manuscris, nr.2525-20.12.2010.; idem, Considerații privind evoluția ceramicii de secol XX din Oltenia și Muntenia, în Porțile de Fier. Revista de Istorie și Cultură, ăn III, nr.1998, p. 20, 23. Deși în Tr Severin existau mai multe ateliere de ceramică și olărie, s-a păstrat numai un singur vas decorativ realizat în atelierul Cividini, (C535 )după cum indică marca de atelier, probabil confecționat în vederea expunerii în Expoziția prilejuita de centenarul orașului, Tr-Severin 1833-1933, care are pe o parte un
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
și Muntenia, în Porțile de Fier. Revista de Istorie și Cultură, ăn III, nr.1998, p. 20, 23. Deși în Tr Severin existau mai multe ateliere de ceramică și olărie, s-a păstrat numai un singur vas decorativ realizat în atelierul Cividini, (C535 )după cum indică marca de atelier, probabil confecționat în vederea expunerii în Expoziția prilejuita de centenarul orașului, Tr-Severin 1833-1933, care are pe o parte un peisaj ce înfățișează Turnul de apă din Tr Severin, iar pe partea opusă o femeie
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
de Istorie și Cultură, ăn III, nr.1998, p. 20, 23. Deși în Tr Severin existau mai multe ateliere de ceramică și olărie, s-a păstrat numai un singur vas decorativ realizat în atelierul Cividini, (C535 )după cum indică marca de atelier, probabil confecționat în vederea expunerii în Expoziția prilejuita de centenarul orașului, Tr-Severin 1833-1933, care are pe o parte un peisaj ce înfățișează Turnul de apă din Tr Severin, iar pe partea opusă o femeie în costum popular care poartă un vas
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
transformate în poartă. Nu e decât prologul pentru că, odată ajuns în curte, te vezi înconjurat de statui bizare, alcătuite din materialele cele mai ciudate (lemn, frânghie, sticla, metal, plastic, carton, cărămidă, ceramică, lut etc) care te conduc pe nesimțite în atelierul artistului. Aici, în afară lucrărilor de pictură obișnuite, în măsura în care într-un tablou al unui pictor recunoști stilul lui și cea ce îl caracterizează, am văzut și o altă categorie artistică, pe care o putem numi pictură grotesca... Este o ipostază
CONTRARIUL SUBLIMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362840_a_364169]
-
extraordinară profunzime și viabilitate. Pentru mine, și sunt sigur că și pentru mulți alții, aceast tablou este o mare piesă de rezistență a Lianei Saxone-Horodi. (Am avut prilejul să admir cele patru tablouri, într-o nu prea îndepărtată vizită la „atelierul” artistei din Haifa, vizită făcută împreună cu poetul și publicistul român-australian George Roca. Atunci pictorița încă mai migălea la „cvartetul” respectiv. Astăzi aceste pânze sunt împlinite și vorbesc de stări sufletești deosebit de vibrante, artista nuanțând și reușind să exprime o emoționantă
PICTORIŢA LIANA SAXONE HORODI, ÎNTRECÂNDU-SE PE SINE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363286_a_364615]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Impresii > PROIECT LITERAR: SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE Autor: Cristina Ștefan Publicat în: Ediția nr. 1862 din 05 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Proiect literar: Seri literare la Cafeneaua cu citire, Atelier. Să ne cunoaștem scriitorii băcăuani! Cenaclul Școlii Populare de Artă Bacău Editura ArtBook Cenaclul online Lira21 Dacă e joi, este literatură! Vă invităm la o SEARĂ LITERARĂ În fiecare joi la ora 17, la CAFENEAUA ATELIER Str. Războieni, nr. 46
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
la Cafeneaua cu citire, Atelier. Să ne cunoaștem scriitorii băcăuani! Cenaclul Școlii Populare de Artă Bacău Editura ArtBook Cenaclul online Lira21 Dacă e joi, este literatură! Vă invităm la o SEARĂ LITERARĂ În fiecare joi la ora 17, la CAFENEAUA ATELIER Str. Războieni, nr. 46, Bacău Scriitori, cititori, pasionați ai lecturii, vă așteptăm în fiecare joi la orele 17, să vă ascultați scriitorii băcăuani citind din propriile creații. Veniți să vă cunoașteți scriitorii! Vă veți putea spune opiniile despre literatura contemporană
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
dicționar aplaudat... oglindă vie- Rodica Dascălu e de ajuns o oglindă bine lustruită adevărat mister pentru a-mi vedea sufletul exprimat prin propria privire reflectat de omul din preajmă oglindă vie pentru lăuntrul din mine lectură 21 ian 2015, la Atelier. Spre final epigramistul Aurel Sfichi ne-a tratat cu umor șfichiuitor de cea mai buna calitate. A fost frumos, și vom continua... Lectură recomandată: O mie de cocori de Kawabata. O carte în care imaginile devin stări sufletești în specificul
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
despre iubiri la marginea gesturilor și-n care ritualul ceaiului, de exemplu, fixează trăiri sufletești, se personalizează emoțional până la sublim. O mie de cocori pictați pe o eșarfă străbat vieți de la speranță la moarte. Kawabata? profund și liric! la Cafeneaua Atelier Seara de 28 ianuarie 2015 Cristina Ștefan: ...iar a fost frumos la noi la cafeneaua cu citire, Atelier...nu știu când au trecut două ore. Mihaela Băbușanu a citit din volumul nou, de la Editura Ateneul scriitorilor, a cărui lansare va
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
până la sublim. O mie de cocori pictați pe o eșarfă străbat vieți de la speranță la moarte. Kawabata? profund și liric! la Cafeneaua Atelier Seara de 28 ianuarie 2015 Cristina Ștefan: ...iar a fost frumos la noi la cafeneaua cu citire, Atelier...nu știu când au trecut două ore. Mihaela Băbușanu a citit din volumul nou, de la Editura Ateneul scriitorilor, a cărui lansare va fi în curând, Atena Ivanovici ne-a delectat cu poezia sa directa, clară ca lumina zilei, claustrofobie și
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
lupului la români Să nu uit de doamna profesoară de franceză, Laura Iordache care ne-a încântat cu detalii și explicații despre poezia din sufletul românului de-a lungul timpului. Abia aștept joia viitoare la o nouă seară literară la Atelier. Atena Ivanovici 4 febr 2015, seară literară la Atelier. Cristina Ștefan: ...parcă e din ce în ce mai frumos și au fost și surprize. Au sosit actrița dragă băcăuanilor, Eliza Noemi Judeu Noemi Judeu și jurnalista MădălinaMadalina Rotaru. ( “am venit să o susțin pe
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
de franceză, Laura Iordache care ne-a încântat cu detalii și explicații despre poezia din sufletul românului de-a lungul timpului. Abia aștept joia viitoare la o nouă seară literară la Atelier. Atena Ivanovici 4 febr 2015, seară literară la Atelier. Cristina Ștefan: ...parcă e din ce în ce mai frumos și au fost și surprize. Au sosit actrița dragă băcăuanilor, Eliza Noemi Judeu Noemi Judeu și jurnalista MădălinaMadalina Rotaru. ( “am venit să o susțin pe Alexandra!”- ) Alexandra Ghinga a citit prima oară în public
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
grup! Mulțumiri de seară frumoasă, oameni cărora le pasă de cuvântul scris! Cristina Ștefan Mădălina Rotaru: În caz că (încă) nu ați aflat, de trei săptămâni, doamna Cristina Ștefan, coordonatoarea Cenaclului Lira 21 a ieșit din virtual, pentru ca în fiecare joi, la Atelier (pub), să-i provoace pe cei cu înclinații literare să se exprime în acest sens față în față. O inițiativă care mă bucură sincer și care sper să crească frumos, până când orice spațiu nevirtual s-ar dovedi a fi neîncăpător
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
adevărate, din copilărie, ale Măriucăi ei. O seară caldă, așa definesc eu seara de joi cu Lira. Mi-ar plăcea să văd mai mulți tineri curajoși precum Alexandra... Atena Ivanovici: Iată că s-a întâmplat și a treia seară la Atelier. Și încă una specială cu oameni frumoși și talentați. De data aceasta varietatea a fost la ordinea zilei. Deși nu mulți la număr (întâlnirile la Atelier sunt mereu intime și extrem de plăcute), participanții s-au remarcat, în afară de talent, prin unicitatea
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
precum Alexandra... Atena Ivanovici: Iată că s-a întâmplat și a treia seară la Atelier. Și încă una specială cu oameni frumoși și talentați. De data aceasta varietatea a fost la ordinea zilei. Deși nu mulți la număr (întâlnirile la Atelier sunt mereu intime și extrem de plăcute), participanții s-au remarcat, în afară de talent, prin unicitatea lor. Am avut printre noi, poeți, scriitori, profesori, pictori, actori, ziariști, epigramiști, cu vârste de la 20 la mai multe zeci de ani, totul funcționând într-o
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
de forță în același timp, o poezie prin care ea simte nevoia să se exprime, să se arate lumii. După impresia puternică creată de Alexandra s-au prezentat pe scurt două poete tinere care au fost invitate să citească la Atelier peste două săptămâni: Ștefania Micu și Ramona Roman (Etna). Apoi am avut cu toții bucuria să o ascultăm pe Carmen Voisei, o artistă care îmbină două arte de rezistență a sufletului, poezia și pictura. Surpriza a constat în faptul că am
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
atât mai mult o voi căuta la Librăria Alexandria pentru a o cumpăra și a o citi. După lectura unei mici părți din carte, Carmen ne-a recitat și o poezie sensibilă numită Prieteni, la revedere! Și cum serile la Atelier trebuie să aibă o continuitate, având în vedere că la ultima întâlnire am vorbit despre lup și tot ce reprezintă el de a daci încoace, Cristina Ștefan ne-a citit o poezie fascinantă scrisă de un poet de mare clasă
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
făcut fotografia de grup. Nu ne-a rămas decât să așteptăm cu nerăbdare următoarea întâlnire la care vor citi două poete dragi mie. Dar nu vă spun înca cine sunt... O să citiți săptămâna viitoare, aici, pe dordefemeie Eliza Noemi Judeu: Atelier, întâlnire poetică cu doamna Cristina Ștefan. Atelierul asta e o cafenea. Ce poate să atragă o cafenea...?Poezie. Nu întâmplător mă aflam acolo. Eu cred și voi crede mereu că poezia este starea de grație a ființei umane. De care
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
rămas decât să așteptăm cu nerăbdare următoarea întâlnire la care vor citi două poete dragi mie. Dar nu vă spun înca cine sunt... O să citiți săptămâna viitoare, aici, pe dordefemeie Eliza Noemi Judeu: Atelier, întâlnire poetică cu doamna Cristina Ștefan. Atelierul asta e o cafenea. Ce poate să atragă o cafenea...?Poezie. Nu întâmplător mă aflam acolo. Eu cred și voi crede mereu că poezia este starea de grație a ființei umane. De care am avut parte. Acolo. Nu e cenaclu
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
aparține. Eu, din principii, treaba mea, aleg întotdeauna "dincolo". Fără să știu ce-nseamnă. Nu e "aici". Și-mi place să stau, uneori, în imponderabilitate, aici!, pe Pământ. Adică, în scenă.(nu mai continui, ați înțeles...) Asta-i Joia la Atelier. Un spațiu neutru în care tu, el, ea, voi, ei pot/i respira altfel, poți să alegi sau nu, poți să fii sau să nu fii și totuși ești. Un suflet pe Pământ. Să fii în afara oricărei granițe, societăți, regula
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
bisericuță cu tavanul și pereții străjuiți de masivul de sare. Aerul sărat de aici este foarte recomandat celor cu probleme de astm. Și dacă turistul se află în zonă poate alege și stațiunea Govora dar și orașul Horezu cu vestitele atelierele de ceramică și locul unde anual se ține festivalul „Cocoșu de Hurez”. Din municipiul Râmnicu Vâlcea drumul european se îndreaptă către nord și înainte să pătrundă în Defileul Oltului te întâmpină stațiunile Călimănești-Căciulata cu vestitele sale izvoare de tratament, apoi
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]