4,323 matches
-
adolescentului. Studiile au semnalat o puternică corelație între tipul de emisiune și tendința agresivă a adolescentului, corelație care devine și mai puternică odată cu înaintarea în vârstă. Studiile experimentale au înregistrat același tip de efect. Liebert și Baron (1972 citat de Baron et al., 1994) au propus unui grup de copii să vadă un film polițist cu multă violență (The Intouchables). Un alt grup a urmărit un film interesant despre un eveniment sportiv non violent. Apoi copii au fost lăsați să se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
prezența acestui cromozom Y suplimentar i-a făcut pe unii cercetători să creadă că ar exista un potențial de agresivitate mai important la bărbații prezentând sindromul XYY. În 1965, Jacob și colegii săi (Jacob, Brunton și Melville, 1965 citat de Baron et al., 1994) au prezentat un raport despre observațiile pe care le-au făcut în mediul de detenție. Din 197 de deținuți care prezentau un anumit grad de deficiență mentală asociată unei predispoziții violente și criminale, 8 persoane aveau un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
persoanele care nu dețin decât un singur Y și sunt liberi în mediul lor obișnuit nu poate avea fundamentare și interes științific. În 1967, un alt studiu a fost realizat de către Witkin, Mednick, Schulsinger, Philip, Rubin și Stocking (citat de Baron et al., 1994) asupra unui grup de bărbați născuți în Copenhaga între 1944 și 1947. Rezultatele acestui studiu au arătat că incidența mai ridicată a actelor criminale la subiecții codați XYY față de cei XY nu se datora predispozițiilor agresive preponderente
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ostilității personale, scala stării și trăsăturii de, scala iritabilității (în ordine Spielberger, Johnson, Russell, Crane, Jacobs și Worden, 1985; Cook și Medley, 1954; Siegel, 1956; Megargee, Cook și Mendelsohn, 1967; Spielberger, Jacobs, Russell și Crane, 1983; Caprara, 1982 citați de Baron et al., 1994). Scalele de personalitate reflectă tendința generală de a reacționa agresiv sau nivelul general de ostilitate. Scalele de mai sus pot fi folosite împreună cu altele pentru măsurarea reacției agresive a individului în situații specifice. În acest caz, felul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
îmi pierd foarte repede autocontrolul. Cred că sunt mai degrabă susceptibil(ă). Susceptibilitatea emoțională Un eșec îmi provoacă mai multe griji decât ar trebui. Mi se întâmplă să plâng fără nici un motiv. Sunt foarte des deprimat(ă). Notă: Adaptat după Baron și Richardson, 1994, p. 213 Evaluarea de către ceilalți. O altă formă de raport verbal se referă la posibilitatea evaluării individului al cărui comportament agresiv este studiat de către alte persoane. Această tehnică este folosită cu precădere în studiul comportamentelor agresive la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
verbală Supunere: Cerere de supunere imediată Dezaprobare: A-și arăta dezaprobarea față de comportamentul sau discursul cuiva A se juca: A se juca singur sau cu alte persoane A tachina: A tachina pe cineva pentru a-l necăji Notă: Adaptat după Baron și Richardson, 1994, p. 55 Claxonatul. Pentru că agresiunea fizică poate fi cu greu urmărită la adulți, au fost elaborate alte tehnici precum tehnica "claxonatului". Observațiile cotidiene ne arată că șoferii se înfurie atunci când drumul le este blocat dintr-un motiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
șoferii se înfurie atunci când drumul le este blocat dintr-un motiv sau altul, chiar dacă blocajul nu durează foarte mult timp. Șoferii țipă și fac gesturi ce exprimă furia. Ba mai mult, ei încep să claxoneze. Într-un studiu realizat de Baron (1976 citat de Baron et al., 1994), un șofer are nevoi de 15 secunde pentru a demara atunci când culoarea semaforului trece pe verde. Reacțiile șoferilor din spatele acestuia sunt înregistrate de către doi observatori aflați într-o mașină parcată lângă intersecție. Unul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
drumul le este blocat dintr-un motiv sau altul, chiar dacă blocajul nu durează foarte mult timp. Șoferii țipă și fac gesturi ce exprimă furia. Ba mai mult, ei încep să claxoneze. Într-un studiu realizat de Baron (1976 citat de Baron et al., 1994), un șofer are nevoi de 15 secunde pentru a demara atunci când culoarea semaforului trece pe verde. Reacțiile șoferilor din spatele acestuia sunt înregistrate de către doi observatori aflați într-o mașină parcată lângă intersecție. Unul dintre observatori înregistrează toate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cercetători pentru a studia efectul statutului persoanei care blochează un pasaj, prezența semnelor asociate violenței și temperatura ambiantă. Validitatea unui astfel de studiu nu poate fi pusă la îndoială. Remarcile nepoliticoase, furia, gesturile obscene trădează fără echivoc natura comportamentului indivizilor. Baron (1976 citat de Baron et al., 1994) a testat acest procedeu în laborator, cerându-le studenților (19 bărbați, 18 femei) să se imagineze în situația descrisă mai sus și să răspundă la mai multe întrebări. 67% dintre subiecți au spus
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
efectul statutului persoanei care blochează un pasaj, prezența semnelor asociate violenței și temperatura ambiantă. Validitatea unui astfel de studiu nu poate fi pusă la îndoială. Remarcile nepoliticoase, furia, gesturile obscene trădează fără echivoc natura comportamentului indivizilor. Baron (1976 citat de Baron et al., 1994) a testat acest procedeu în laborator, cerându-le studenților (19 bărbați, 18 femei) să se imagineze în situația descrisă mai sus și să răspundă la mai multe întrebări. 67% dintre subiecți au spus că ar fi fost
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
poate produce agresiuni reale asupra ființei umane. Figura 5 Un model adult și un copil agresează o păpușă gonflabilă (suferință-durere). Atacul la adresa unui obiect neînsuflețit reprezintă fundamentul unei metode populare de studiere a comportamentelor agresive la oameni. Notă: Adaptat după Baron și Richardson (1994, p. 60) Măsurarea agresivității verbale directe și indirecte. Primele studii asupra agresivității aveau ca scop să măsoare agresivitatea verbală a subiecților (Cohen, 1955; Doob și Sears, 1939). Într-o primă etapă, subiecții erau supuși unei frustrări sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
provoacă pe subiect înainte de a-și îndeplini sarcina de învățare. Figura 6 Fotografia reprezintă un subiect care încearcă să folosească "mașinăria de agresare" asemănătoare celei concepute de Buss (1961). Aparatul permite măsurarea intensității și duratei șocurilor administrate. Notă: Adaptat după Baron și Richardson (1994, p. 71). Atunci când complicele oferă un răspuns incorect, subiectul îl poate pedepsi cu șocuri electrice, apăsând tastele unui aparat pe care-l are în față. Subiectul poate alege intensitatea și durata șocului cele două forme de măsurare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
context de învățare poate induce subiecților comportamente greu de interpretat din cauza motivațiilor reale ale subiecților. Subiectul poate crede cu tărie că-l ajută pe ucenic să învețe sau că aduce o contribuție majoră la progresul științei (Rule și Leger, 1976; Baron și Bell, 1975 citați de Baron et al., 1994). Jumătate dintre subiecții care au participat la experimentul realizat de Rule și Leger (1976) au fost mai întâi insultați de către ucenic, apoi li s-a adus la cunoștință faptul că șocurile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamente greu de interpretat din cauza motivațiilor reale ale subiecților. Subiectul poate crede cu tărie că-l ajută pe ucenic să învețe sau că aduce o contribuție majoră la progresul științei (Rule și Leger, 1976; Baron și Bell, 1975 citați de Baron et al., 1994). Jumătate dintre subiecții care au participat la experimentul realizat de Rule și Leger (1976) au fost mai întâi insultați de către ucenic, apoi li s-a adus la cunoștință faptul că șocurile intense fie accelerează învățarea, fie o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rămâne încă nerezolvată. O altă metodă folosită pentru studierea agresiunii fizice directe constă în crearea unei situații de evaluare reciprocă între subiect și complice. Mai întâi complicele evaluează subiectul, apoi subiectul evaluează complicele. În paradigma lui Berkowitz (1962 citat de Baron et al., 1994), subiecții sunt lăsați să creadă că vor evalua performanțele unui student în timp ce acesta va îndeplini o anumită sarcină. Evaluările se fac prin administrarea de șocuri (1 foarte bine, 10 foarte rău). La început complicele evaluează performanța subiectului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de alcool asupra comportamentului privesc mai des filme erotice, iar cei care au consumat deja alcool stau mai mult timp în fața ecranelor pentru a urmări filme violente și erotice. Pentru a explica legătura dintre consumul de alcool și agresivitatea sexuală, Baron și Richardson (1994) susțin că inhibițiile agresivității sexuale sunt mult mai puternice decât dorințele săvârșirii unui astfel de act. Totuși reprezentările pe care un individ le are despre viol și consumul de alcool îi pot întărâta dorințele atunci când este beat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dorințele săvârșirii unui astfel de act. Totuși reprezentările pe care un individ le are despre viol și consumul de alcool îi pot întărâta dorințele atunci când este beat. Așteptările legate de efectul consumului de alcool pot determinarea concretizarea unei agresiuni sexuale (Baron et al., 1994, p. 287). * Ostilitatea împotriva femeilor (personalitate) O altă variabilă individuală a agresivității sexuale este ostilitatea masculină. Malamuth (1984 citat de Malamuth, 1998) demonstrează că agresivitatea sexuală este direct legată de motivația bărbaților de a domina femeile, de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dacă sancționează un act de agresiune. Rezultatele studiilor empirice arată că pedeapsa nu poate fi eficientă decât dacă este justificată și administrată în mod regulat, într-un climat familial afectuos și imediat după săvârșirea comportamentului interzis (Blanchard și Blanchard, 1986; Baron et al., 1994). Se crede, în general, că pedepsirea oricărui comportament, inclusiv cel agresiv, scade probabilitatea acestuia. Dar pentru că pedeapsa, chiar și cea mai ușoară, poate fi percepută ca o agresiune, cel care o execută poate fi luat drept model
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
-și tempera furia într-o manieră acceptabilă, rezonabilă și chiar agreabilă poate fi o sursă de învățare a competențelor sociale pozitive. Mai multe studii susțin că modelele non agresive îi încurajează pe copii să folosească alte modalități de a acționa (Baron, 1972; Donnerstein et al., 1976). În experimentele de acest gen, copiii urmăresc un băiat care reacționează non agresiv după ce fuseseră maltratat de către cineva. Atunci când acești copii s-au aflat, la rândul lor, într-o situație de provocare, ei au manifestat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
lui sunt justificate, suferința victimei poate induce mai degrabă un sentiment pozitiv. Suferința dușmanului întărește pozitiv reacțiile ostile ale agresorului, crescându-le probabilitatea. Într-o serie de experimente în care s-a folosit un dispozitiv denumit "măsurătorul durerii" (pain meter), Baron (1971a; 1979a citat de Baron et al., 1994) a încercat să măsoare nivelul optimal de suferință în inducerea empatiei. Dispozitivul conține indicatori cu privire la nivelul durerii suportate de către victimă de fiecare dată când aceasta primește o stimulare aversivă (șocul electric, de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
poate induce mai degrabă un sentiment pozitiv. Suferința dușmanului întărește pozitiv reacțiile ostile ale agresorului, crescându-le probabilitatea. Într-o serie de experimente în care s-a folosit un dispozitiv denumit "măsurătorul durerii" (pain meter), Baron (1971a; 1979a citat de Baron et al., 1994) a încercat să măsoare nivelul optimal de suferință în inducerea empatiei. Dispozitivul conține indicatori cu privire la nivelul durerii suportate de către victimă de fiecare dată când aceasta primește o stimulare aversivă (șocul electric, de exemplu). În realitate, însă, este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cresc nivelul de agresivitate în funcție de indicatorii nivelului de durere. Aceeași subiecți își evaluează pozitiv starea emoțională, pe când subiecții non provocați evaluează negativ aceeași stare emoțională. Rezultatele mai multor studii indică că constatarea durerii victimei poate uneori reduce eventualitatea agresiunilor imediate (Baron, 1979a citat de Baron et al., 1994). O altă reacție manifestată față de suferința victimei poate fi empatia: o reacție emoțională similară celei induse victimei (Miller și Eisenberg, 1988 citat de Eisenberg, 2000). A te putea pune în locul celuilalt, a resimți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în funcție de indicatorii nivelului de durere. Aceeași subiecți își evaluează pozitiv starea emoțională, pe când subiecții non provocați evaluează negativ aceeași stare emoțională. Rezultatele mai multor studii indică că constatarea durerii victimei poate uneori reduce eventualitatea agresiunilor imediate (Baron, 1979a citat de Baron et al., 1994). O altă reacție manifestată față de suferința victimei poate fi empatia: o reacție emoțională similară celei induse victimei (Miller și Eisenberg, 1988 citat de Eisenberg, 2000). A te putea pune în locul celuilalt, a resimți ceea ce simte celălalt sunt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sentimentului de responsabilitate și de empatie față de victimă conferă agresivității mai multe șanse. Copiii care resimt empatia și/sau simpatia față de ceilalți reușesc să-și formeze strategii comportamentale mai adaptate din punct de vedere social, având performanțe școlare mai bune. Baron (1976 citat de Baron et al., 1994) a constatat că 90 % dintre șoferi claxonează atunci când pietonii îi împiedică să demareze la culoarea verde a semaforului. În cazul în care pietonii sunt foarte aproape de trotuar, dar nu au reușit încă să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de empatie față de victimă conferă agresivității mai multe șanse. Copiii care resimt empatia și/sau simpatia față de ceilalți reușesc să-și formeze strategii comportamentale mai adaptate din punct de vedere social, având performanțe școlare mai bune. Baron (1976 citat de Baron et al., 1994) a constatat că 90 % dintre șoferi claxonează atunci când pietonii îi împiedică să demareze la culoarea verde a semaforului. În cazul în care pietonii sunt foarte aproape de trotuar, dar nu au reușit încă să traverseze strada din cauza faptului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]