8,717 matches
-
cade strigând. / Ce vede, Doamne, un ochi ce cade / și cât vede el / strigând, și nemaiauzindu-se?” Nucleul ciclului îl formează poemele plecând de la basmul cel mai metafizic și cel mai tragic al românilor, Tinerețe fără bătrânețe. „Pattern-ul de basm” va reveni adesea în creația lui B., care explorează și ca eseist depozitul de mituri, legende, descântece și bocete. Componenta ermetică a cărții apare astfel atenuată. Fără a îngheța acest flux liric, Șah orb (1971) încearcă formule din vecinătatea poemului
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
alterează cu nimic însușirile scriitorului, de pe acum frapante, de captare a realului în datele lui concrete. În această ultimă privință, volumul Întâmplări din noaptea soarelui de lapte este mai puțin edificator. În schimb, prin elementele lor simbolice, onirice ori de basm, „întâmplările” reprezintă încă un pas spre lumea romancierului, în care distincția dintre real și imaginar va fi devenit caducă. Întreaga măsură și-o dă B. cu Lumea în două zile (1975; Premiul Uniunii Scriitorilor), roman ce reprezintă o dată importantă în
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
și produce o derută prin care, subiacent, se comunică un sens subversiv despre infernul istoriei. Cartea e și mai barocă, și mai complicată, și mai livrescă decât cea anterioară; se face și mai mult apel la mit, la legendă, la basm. Pe de altă parte, din confuzia voită se desprind totuși nuclee și se organizează opt narațiuni. Cât despre substanță, aceasta urcă din ontologic spre social și spre psihologic. Conturând mai decis personajele decât în trecut, B. reia o temă tradițională
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
Institutul de Folclor din București, inițial ca asistent (1951-1958), apoi în calitate de cercetător (1958-1980). Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din București cu teza Petre Ispirescu (1971). B. cercetează cu predilecție, din unghi comparatist, proza populară românească, mai ales basmul, încercând să delimiteze genul și specia populară românească de proza cultă și de narațiunea populară sud-dunăreană, pe baza unor constante specifice folclorului românesc. În același cerc de preocupări se înscriu și proiectul unei ample lucrări de sistematizare a basmelor, Catalogul
BARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285636_a_286965]
-
ales basmul, încercând să delimiteze genul și specia populară românească de proza cultă și de narațiunea populară sud-dunăreană, pe baza unor constante specifice folclorului românesc. În același cerc de preocupări se înscriu și proiectul unei ample lucrări de sistematizare a basmelor, Catalogul poveștilor românești, rămas în manuscris, prin care intenționa să aducă unele completări la clasificarea internațională Aarne-Thompson, pornind de la constantele specifice poveștilor românești, precum și sinteza Poveștile (capitol în Istoria literaturii române, I, 1964) și micromonografia Petre Ispirescu, publicată ca introducere
BARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285636_a_286965]
-
de Aristița Avramescu. Remarcabilă este traducerea pe care a dat-o celor două cărți despre China ale spătarului Nicolae Milescu (1956-1958). SCRIERI: Catalogul poveștilor românești, RF, 1960, 1-2; Les Légendes populaires roumaines, „Acta etnographica” (Budapesta), 1964, 1-4; Analiza istorică a basmului „Fata cu mâinile tăiate” (Ath. 706), REF, 1966, 1; Câteva observații la basmul „Înșiră-te mărgăritar” (tip 707 c), REF, 1968, 4; Quelques constantes dans la structure du conte populaire roumain, „Zeitschrift für Balkanologie”, 1971-1972, 1-2; Motifs concordants dans les
BARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285636_a_286965]
-
cărți despre China ale spătarului Nicolae Milescu (1956-1958). SCRIERI: Catalogul poveștilor românești, RF, 1960, 1-2; Les Légendes populaires roumaines, „Acta etnographica” (Budapesta), 1964, 1-4; Analiza istorică a basmului „Fata cu mâinile tăiate” (Ath. 706), REF, 1966, 1; Câteva observații la basmul „Înșiră-te mărgăritar” (tip 707 c), REF, 1968, 4; Quelques constantes dans la structure du conte populaire roumain, „Zeitschrift für Balkanologie”, 1971-1972, 1-2; Motifs concordants dans les narrations populaires des peuples de la Péninsule Balkanique, „Zeitschrift für Balkanologie”, 1973, 1-2. Ediții
BARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285636_a_286965]
-
Motifs concordants dans les narrations populaires des peuples de la Péninsule Balkanique, „Zeitschrift für Balkanologie”, 1973, 1-2. Ediții: Din înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, București, 1957 (în colaborare cu Gh. Ghiță); Lupul pârcălab. Povești cu animale, pref. edit., București, 1960; Făt-Frumos. Basme populare românești, pref. edit., București, 1967. Traduceri: Nicolae Milescu, Jurnal de călătorie în China, pref. trad., București, 1956; ed. 2, București, 1958; ed. postfața trad., București, 1987, Descrierea Chinei, pref. trad., București, 1975; Basme africane, I-II, București, 1967. I.D.
BARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285636_a_286965]
-
animale, pref. edit., București, 1960; Făt-Frumos. Basme populare românești, pref. edit., București, 1967. Traduceri: Nicolae Milescu, Jurnal de călătorie în China, pref. trad., București, 1956; ed. 2, București, 1958; ed. postfața trad., București, 1987, Descrierea Chinei, pref. trad., București, 1975; Basme africane, I-II, București, 1967. I.D.
BARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285636_a_286965]
-
au ridicat în răstimp stavile de netrecut, bariere și împrejmuiri solide sau doar perdele amăgitoare de cuvinte migratoare. Personajele din Dropia, de pildă, alunecă la fel ca niște umbre pe apa nocturnă a câmpiei. Ele obișnuiesc să măsoare lumea cu basmul și cu cântecul - forme verbale atinse în grad înalt de stereotipie. Călătoria ca o finalitate fără scop este unicul nucleu epic al câtorva bucăți, precum Mistreții erau blânzi, Dropia, Satul de lut sau Masa cu oglinzi, indiferent că se caută
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
în dialoguri, unde femeia și bărbatul își răspund sub vraja adorației, se distilează parcă arome orientale. Expansiunea, frenezia simțurilor, starea de beatitudine senzuală stau sub semnul panteismului și sunt exprimate într-o manieră francă, îndrăzneață. Câteodată, utilizând sugestii venite din basm ori dintr-o posibilă figurație medievală, poetul face ca aceste imnuri închinate iubirii să se deschidă către adâncurile sentimentului. B., care nu deține mari resurse imaginative, exploatează în schimb o intuiție fericită, ritmând debitul liric într-o mișcare muzicală nu
BADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285534_a_286863]
-
regizori), între care doi actori dintr-o telenovelă românească (Dan Bordeianu și Adela Popescu). În schimb, școala și lecturile sunt factorul principal de configurare a personajelor din cărțile preferate. Structura acestui top este rezultanta unui amestec eclectic de personaje din basmele copilăriei, personaje din lecturile cerute la școală și personaje ca Harry Potter, reținute din filme, de la televiziune și din lecturi libere. Este evidentă confuzia dintre „valoare” și „notorietate”, imputabilă televiziunii. Ca o constatare mai generală, rezultată din observarea supraconsumului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
stilistica literară și critica și istoria literară, terenul său de aplicație predilect fiind opera literară eminesciană. Într-o primă lucrare, antologia Poezia de inspirație folclorică, B. are în vedere, alături de textul eminescian publicat, analiza: cercetează principalele poeme de inspirație folclorică (basmele versificate), „precum și acele poezii originale a căror legătură cu folclorul este vizibilă «cu ochiul liber»”, și „treptele asimilării folclorului”, pus în raport cu marile teme eminesciene. Autorul crede că „asimilarea folclorului, în sens strict, nu trebuie căutată, nu poate fi urmărită, în
BADEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285533_a_286862]
-
samurai. Trilogia care a rezultat se sprijină pe o construcție epică aproape impecabilă, în cadrele și convențiile romanului istoric. Este urmărită astfel istoria unei familii de nobili daimyo, care, în secolele XVII-XVIII, trece prin confruntări, narațiunea luând frecvent întorsături de basm. Nobilul Naganao îl are ca inamic pe fostul pirat Aku Taro, iar Naganori (fiul celui dintâi) pe Kira (fiul celui de al doilea). Conflictul este sumar, dar amplificat prin paranteze care introduc elemente de atmosferă, gesturi sau comportamente specifice. Uneori
BAGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285542_a_286871]
-
ucenici) sau colegii particulare din București, ulterior schimbând profesia de dascăl cu slujbe administrative (la Primăria capitalei, Observatorul astronomic popular, Pinacoteca municipală). Debuta, ca elev, în „Lumea copiilor” din 1923, în anul următor tipărind și o primă carte (Din țara basmelor), în „regia” părintelui său; publică snoave, amintiri, povești și versuri în atractivele reviste interbelice pentru cei mici: „Dimineața copiilor”, „Universul copiilor”, „Lumina copiilor”. A mai colaborat la „Universul”, „Convorbiri literare”, dar și la foi modeste, ca „Opaițul satelor”, la calendare
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
în următoarele decenii, de noile colecții și antologii pentru copii („Licurici”, „Pogonici”, Almanahul „Roza vânturilor”) și de literatura cu substrat educativ. Scrie laborios și publică, la Editura Tineretului, apoi, constant, la editurile Ion Creangă și Sport-Turism, culegeri de povești, legende, basme, intitulate sugestiv: Orologiul împăratului (1957), Vârful cu dor (1973), Grădina înțelepților (1975), Piatra Craiului (1978), Fata din dafin (1982), narații ample cu pretext istoric - se întrevede un proiect destinat eposului vitejesc, în Banul Mărăcine (I-II, 1967), Inelul lui Dragoș-Vodă
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
propria aptitudine fabulatorie cu exigențele documentare, dar fără să evite ilustrativismul, o abundență uneori fastidioasă a detaliilor ce risipește din „magia” povestirii. Îndatorat „tradiției orale”, nu uită, altfel, să-și declare stirpea și să-și cultive precursorii (în Ispirescu, împăratul basmelor, 1983). Pe urma altor prețuiți băsmuitori (N. Filimon, I. C. Fundescu, N. I. Dumitrașcu sau N. D. Popescu, toți cu frumoase, expresive variante la Fata din dafin), va izbuti notabile remake-uri, recuperând embleme, măști (extrem de „productivă” cea a cheleșului), integrând surse, triind
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
faimă și oameni „cari au fost”, agitația de o clipă a urbei, ambianța balcanică. Trecerea timpului pune surdină, atenuând din exuberanțele comice, în Bună dimineața, băieți! (1972), unde disputa ingenuă clasă-catedră e ecou târziu din Cișmigiu et Comp. SCRIERI: Din țara basmelor, București [1924]; Un plagiat ardelenesc după romanul „Ciocoii vechi și noi” al lui N. Filimon, București, 1932; Schițele și nuvelele lui Delavrancea, București, 1939; Delavrancea. Omul și opera, București, 1940; Eminescu, dramaturg, București, 1940; Cișmigiu et Comp., București, 1942; ed. București
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
București, 1972; Vârful cu dor, București, 1973; Grădina înțelepților, București, 1975; Spătarul Coman de Suceava, București, 1977; Piatra Craiului, București, 1978; Mărețul rege Burebista, București, 1980; Mici povestiri despre oameni mari, București, 1981; Fata din dafin, București, 1982; Ispirescu, împăratul basmelor, București, 1983; Povestiri de vitejie, București, 1984; Nouă basme vesele pentru toate vârstele, București, 1989. Repere bibliografice: Iorga, Ist lit. cont. (1986), I, 295; „Cișmigiu et Comp.”, UVR, 1942, 50; Octav Șuluțiu, Grigore Băjenaru, „Cișmigiu et Comp.”, „Apărarea”, 1947, 31; Bucur, Istoriografia
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
București, 1975; Spătarul Coman de Suceava, București, 1977; Piatra Craiului, București, 1978; Mărețul rege Burebista, București, 1980; Mici povestiri despre oameni mari, București, 1981; Fata din dafin, București, 1982; Ispirescu, împăratul basmelor, București, 1983; Povestiri de vitejie, București, 1984; Nouă basme vesele pentru toate vârstele, București, 1989. Repere bibliografice: Iorga, Ist lit. cont. (1986), I, 295; „Cișmigiu et Comp.”, UVR, 1942, 50; Octav Șuluțiu, Grigore Băjenaru, „Cișmigiu et Comp.”, „Apărarea”, 1947, 31; Bucur, Istoriografia, 335, 351; Viniciu Gafița, Bibliografie de literatură pentru copii
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
acestui program, revista se îndreaptă, cu precădere, spre studiile de folcloristică, semnate tot de L. Costin (Geneza baladei bănățene, Estetica artei populare, Novăceștii în balada bănățeană). Sunt publicate bogate materiale folclorice (colecția de balade a lui Gheorghe Cătană, colecția de basme, povestiri și snoave a lui Lucian Costin). Cât privește literatura propriu-zisă, sunt promovați mai ales tineri scriitori bănățeni, în măsura în care aceștia îi ilustrează programul estetic (Constantin Miu-Lerca, Mia Cerna, Grigore Bugarin, Gheorghe Atanasiu, Gheorghe Cătană, V. Flueraș). Mai colaborează cu versuri
BANATUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285595_a_286924]
-
de la Vasile Alecsandri, la St. O. Iosif și George Coșbuc. Sunt reproduse, de asemenea, multe materiale folclorice, îndeosebi din aria Banatului și Transilvaniei, din colecția Jarník-Bârseanu, dar și din alte zone (balada Toma Alimoș, balada Miorița în varianta lui Alecsandri, basme de Petre Ispirescu). Suita Povestea neamului, nesemnată, face cunoscută cititorilor, într-o formă epică accesibilă, istoria românilor și a figurilor ei celor mai de seamă. Revista se mai ocupă și de educația practică, de informația economică, de știrile culturale la
BANATUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285598_a_286927]
-
București, 1893; Dicționar de proverbe și zicători, București, 1912; Straturi de cultură și straturi de limbă la popoarele romanice, București, 1913; Iarba fiarelor. Studii de folclor, București, 1928; Dialectologie și folclor romanic. Raporturi între limbă și cultură, București, 1929-1930; Lumea basmelor, București, 1932; Folclorul român în legătură cu al altor popoare, București, 1933-1934; Privire generală asupra folclorului român în legătură cu al altor popoare, I-II, București, 1933-1935; Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, București, 1944; ed. I-II, îngr. și introd. Lucia
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
în legătură cu al altor popoare, București, 1933-1934; Privire generală asupra folclorului român în legătură cu al altor popoare, I-II, București, 1933-1935; Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, București, 1944; ed. I-II, îngr. și introd. Lucia Berdan, Iași, 1999; Lumea basmelor, îngr. Antoaneta Olteanu, pref. Al. Dobre, București, 2001; Iarba fiarelor. Studii de folclor. Din datinile și credințele poporului român, îngr. Al. Dobre, pref. Dan Horia Mazilu, București, 2001. Culegeri: Graiul nostru. Texte din toate ținuturile locuite de români, I-II
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
luptele lui Ștefan cel Mare. O secțiune importantă a operei lui C. este cea a prelucrărilor și traducerilor. Repovestirile lui după Halima recreează pe terenul limbii române, printr-o rostire armonioasă, ușor arhaizată, savoarea epică și fantastică, ținuta ceremonioasă a basmelor arabe. Din poezia chineză, a transpus mai cu seamă texte clasice. A mai semnat versiuni românești după opere de Kalidasa, Eschil, Aristofan, Ovidiu, Omar Khayyam, Pușkin, Gogol, Gorki, Alexei Tolstoi ș.a. Unele dintre scrierile în proză ale lui C. au
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]