KorAP: Find »[drukola/base=bou & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...170 171 172 ...217 >

5,404 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849

zi, piere ca o jivină și "nimeni nu-l plânge". Notații de aspect descriptiv lasă loc, în continuare, unui proiect de nuvelă pe tema dezumanizării: "Iarna moale. Faliboga și muierea lui. Primăvara glodoasă.; boierul vine la moșie cu carul cu boi. Primar Perceptor (portrete). În 1912 va apărea ampla nuvelă Bordeienii, o capodoperă pe tema mortificării lente. Ca mai totdeauna când descifrează mentalități rudimentare, naratorul (acum analist întristat) e magistral; odată cu Bordeienii, Sadoveanu demonstra disponibilități pentru viitoare pânze ample. Tot ce

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
știi că nu ești patriot. Dialogul în jargon: Vus ist des? Roiterübn. Vas mach men da mit? Zücher. Vem ghehört des? Dem Ellenbörger. (farmacist german în Bacău) Ist das ein Jud? Nein, er ist ein Crist. Șade! Cine are patru boi I-urlă capul de nevoi, Dar eu n-am nici-o pereche, Pun căciula pe-o ureche! Cunosc lumea, am intrat în inima ei observând-o, ca ceasornicarul un ceasornic. (de la Scurei C. Lung) 1906 [CÂMPULUNG] La biserica Fundenii, una din

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
împresure cetatea cu gard. Și așa s-a făcut ș-apoi după aceia nu prea s-a luat piatră. În jur munți de piatră sfărămicioasă. Flori nenumărate, buchete mari, grele, de sânziene umplu coasta muntelui și dau miros dulce. Ochiul boului și garoafe pătează ici colo tufărișurile. Fragi par boabe de rubine. După amiază, la băile Oglinzi, drept peste munte, pe lângă cetățuia Neamțului, prin albia unui puhoiu de munte care sfarmă piatra; o macină și o duce la vale. Suim prin

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Dar o ființă mică, un pitic, răsare ca din pământ și deschide o poartă a țarinei. E un băiat desculț, îmbrăcat în zdrențe. Târziu, pe drumul Hârlăului, îl vedem din nou în urma noastră, pășind prin praful drumului, ducând de funie boii moșneagului care duce o parte din calabalâcurile noastre. "Ce-i cu băiatul ăsta? întreb mirat. Ia un drac, zice moșneagul. S-a ținut de la Probota cât colea în urma noastră, și numai ne-a ieșit înnainte ca un drac. Acu merge

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
de zile. Domnul Strul ia hotărârea definitivă și o investește cu formula executorie. Apoi pune hârtia în buzunar și așteaptă. Dar Costache Dinu e dator și la Credit cu 120 de lei. Strul Cuten scoate în vânzare singura pereche de boi a Românului. Boii se vând cu 163 de lei. Creditul își ia partea 120 de lei. Domnul Cuten ia restul de 43 de lei și Costache Dinu îi mai rămâne dator cu 10 lei. Acum iată cum rămâne badea Costache

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Strul ia hotărârea definitivă și o investește cu formula executorie. Apoi pune hârtia în buzunar și așteaptă. Dar Costache Dinu e dator și la Credit cu 120 de lei. Strul Cuten scoate în vânzare singura pereche de boi a Românului. Boii se vând cu 163 de lei. Creditul își ia partea 120 de lei. Domnul Cuten ia restul de 43 de lei și Costache Dinu îi mai rămâne dator cu 10 lei. Acum iată cum rămâne badea Costache față de jupânul Strul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
rămâne dator cu 10 lei. Acum iată cum rămâne badea Costache față de jupânul Strul Cuten. De datorie nu s-a plătit. Din primăvara anului 1904 și până azi a plătit câte 1 leu dobândă la cei cinci lei. De la vânzarea boilor plătește câte doi lei pe lună dobândă la 10 lei. A pierdut boii, faceți socoteală să vedeți câți bani dobândă a plătit (240%) pe doi ani... Până în toamna lui 1904 Ovreiul a luat 8 lei dobândă. De la 1904 la 1905

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Strul Cuten. De datorie nu s-a plătit. Din primăvara anului 1904 și până azi a plătit câte 1 leu dobândă la cei cinci lei. De la vânzarea boilor plătește câte doi lei pe lună dobândă la 10 lei. A pierdut boii, faceți socoteală să vedeți câți bani dobândă a plătit (240%) pe doi ani... Până în toamna lui 1904 Ovreiul a luat 8 lei dobândă. De la 1904 la 1905 a luat 12 lei. De la judecată până azi, un an, ia 24 de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
luat 8 lei dobândă. De la 1904 la 1905 a luat 12 lei. De la judecată până azi, un an, ia 24 de lei dobândă. Opt, plus doisprezece, plus douăzeci și patru face 44 de lei și cu patru zeci și trei din vânzarea boilor face 87 de lei pentru o pălărie, pentru o nenorocită de pălărie, afară de dobânda pe care bietul Costache Dinu o va plăti de aici înnainte. Faptul e autentic. Dosarul afacerei se găsește la judecătoria comunală Cotnari. Frumusețea nu se tae

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
pe lângă Ichimenii lui, Ichimenii Holban, parte din Bodron și o parte din Crasnaleuca (aceste din urmă, proprietate a moștenirii Callimachi). Drumuri nu sunt nicăiri. Iarna se pune zăpadă pretutindeni, primăvara trebue să vie proprietarii la moșie cu șarabana cu 8 boi, când se desfundă pământul și intră roțile până în butuc. Are peste o sută de servitori. Câteva sute de boi, cai, vaci, 1500 de oi. Plătește un administrator cu 2400 și tain care mai râdică la 1200 de lei pe an

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Callimachi). Drumuri nu sunt nicăiri. Iarna se pune zăpadă pretutindeni, primăvara trebue să vie proprietarii la moșie cu șarabana cu 8 boi, când se desfundă pământul și intră roțile până în butuc. Are peste o sută de servitori. Câteva sute de boi, cai, vaci, 1500 de oi. Plătește un administrator cu 2400 și tain care mai râdică la 1200 de lei pe an. Apoi supt administratori, contabili, ajutori de contabili, feciori boerești, chelar, așa zișii zilari etc. Servitorii de jos se tocmesc

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
iarna domoală. Sfat la bordeiul lui Tentea cu fata, despre târguri, mașini, ceasornice despre care Niță a aflat de la morar. Noapte de toamnă. III. Iarna moale. Faliboga și muerea lui. Primăvara glodoasă; boerul vine la moșie cu carul cu 6 boi. Primar Perceptor (portrete) IV. Boerul are să se însoare, supărarea călugăriței. Cum cată a trage la sine pe Niță. Gelozia Marghioliței. O întâlnește noaptea la iaz la scăldat și ea îl necăjește... Început al dragostei lor. V. Iarna, când era să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
de vorbă de hoți, îi vorbesc de haiduci care prădau numai pe cei avuți. "E adevărat, zice el, și eu în viața mea n-am făcut fapta asta, să iau de la cei săraci. Când am văzut că are Românul doi boi, l-am lăsat în pace. Dacă am văzut că are patru, i-am luat doi, și doi i-am lăsat..." Și urmează alte mărturisiri de pe vremea hoției lui pe care le face cu un aer cinstit, ca un om de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
putut vedea în Iampol învălmășeală și lupte. Stăpânitorii de eri erau scoși din bârloguri, alungați pe uliți, împușcați și tăiați. Petliuriștii, inferiori în număr, au părăsit răpede câmpul de luptă. Bolșevicii au pus stăpânire pe oraș și au tras cu boi undeva la adăpost, supt un șopron, cele patru tunuri care le sprijineau acțiunea... Îndată au început, firește, a se face o nouă rânduială. O listă de trădători și suspecți a ieșit la iveală, cu execuțiile de rigoare. Perchezițiile și confiscările

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
a lui Alecu Donici. La Căprești Ovrei foastă colonie agricolă. Astăzi trăește obișnuit, din vechile [expediente.] Prodăneștii Noi, sat urât rusesc. La Telenești. Apus de soare. 30 Iulie. Nume de pe-aici: Plămădeală, Lapte Dulce, Iapă-scurtă, Șapte Frați, Copii mulți, Bou Negru, Bou Roș. Minunate seri la Telenești. Broscărie. Aici începe codrul Orheiului. Iarmarocul din Telenești ca cel din copilărie de la Pașcani. Sara, lângă iaz, se întorc soldații de la adunat fân cântând din gură și din fluer și chiuind. Noaptea străjerii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Alecu Donici. La Căprești Ovrei foastă colonie agricolă. Astăzi trăește obișnuit, din vechile [expediente.] Prodăneștii Noi, sat urât rusesc. La Telenești. Apus de soare. 30 Iulie. Nume de pe-aici: Plămădeală, Lapte Dulce, Iapă-scurtă, Șapte Frați, Copii mulți, Bou Negru, Bou Roș. Minunate seri la Telenești. Broscărie. Aici începe codrul Orheiului. Iarmarocul din Telenești ca cel din copilărie de la Pașcani. Sara, lângă iaz, se întorc soldații de la adunat fân cântând din gură și din fluer și chiuind. Noaptea străjerii bat în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
ca să facă răsporojenie la miravoi suda. (să ia certificat medical ca să facă cerere de dare în judecată la judele de pace -) 4 August. Istoriile cu necontenitele prădăciuni și hoții. Istorie despre vremuri mai vechi, despre gospodăria mazilului Grigore Fotescu. Vaci, boi, oi, cai, vii, livezi, ogoare de pâne albă și popușoi. "Căpitane Grigore" îi spune toată lumea și toți îl salută și i se ploconesc, căci lui așa-i place, și el cinstește, vorbește tare și miluiește pe toată lumea. Îl cunosc jidovii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
cratiță o cantă de apă oiagă garofă glajă sticlă crăiță regină la șah. crai Vitele cu clopote care se întorc de la pășune pe străzile curate și pietruite. La Ciangăi. Zsok Gergely: gospodărie cuprinsă. 25 jugăre. 7 copii. atenanțe impunătoare. Cai, boi, vaci. Mașini agricole. platformă. Casă, grajduri cu lumină electrică. În casă mașină de cusut, plită cu plăci de faianță, ceasornic cu cuc, perine cu cusături frumoase, covoare. Copiii, dimineața, mănâncă scrob cu smântână și mămăligă. Ciangău venit din ținutul Rădăuți

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
acest farmec dela un moș bătrân, Dumitrache Țulea, mort demult. Neculai Cercu Cotoi Gheorghe Nucuță Raluca Fănica viermi de matasă. Cum strigă cu glasuri joase și normale pe lac și s-aude cine știe unde. Farmecul Sub o piatră mare-nvoaltă, Șade-un bou negru, urnit, Din bărbie dând, Din limbi scăpărând. Măi Cernate, blestemate! Blestema-te-ar Dumnezeu, Să-ți curgă veninul tău Ca untura slinului. Trei nuiele de alun împleticite, Gura șarpelui împietrită. Herendeu! Berendeu! Grozăvior, stai pe loc! (de trei ori

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
flori cusute. Unii cu șalvari. Alții cu fustanelă. Pe un portret al lui Scarlat Calimah, în jurul stemei Moldovei, județele cu stemele lor: Iași (cal) Cârligătura (cal mai mic și mai urât) Hârlău (stejari) Botoșani (coasă) Dorohoi (rac) Herța (cumpănă) Fălciu (bou) Vaslui (stup) Tutova (trei pești) Covurlui (corabie) Tecuciu (strugure) Putna (Bachus) Bacău (munte) Roman (3 fire de grâu) Neamț (capră neagră) Suceava (3 brazi) (total 16 județe). 10 Iunie. Chestia Filip. Organizarea răspândirii revistei copilărești Mihuță. Povestea pe care-o

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
pământul de vii ca pe Datan și Aviron și procopsală să nu aibă în toată viața lor. Copiii lor să rămâie săraci și muierile lor văduve și toată averea lor să fie întru jefuire și casele lor întru risipire. cai, boi și alte pojijii. învațați și pedepsiți. Adică acești douăzeci linzi ruși vor da opt șferturi într-un an și la șfert câte 25 lei noi și resura câte 5 parale de leu și vor mai da un șfert pentru ploconul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
grași de înălțimi și lățimi deosebite, unii cilindrici, alții sferici. Țăranii și mai ales țiganii, uscați și slabi. Ivanciuc cojocarul, bătrân, nalt uscat și mistic. Popa Ionescu ciubotă, cu fete și băieți buni. Moș-Pilescu "Omul care-a prăpădit procesul cu boii" o vorbă al cărei înțeles în general lumea nu-l cunoștea. hirurg = ciuruc Cucoșul bătu din aripi între mine și lună cu mare vuiet și spaimă. am furat o țâră de somn. Tăcerea pune dușmănie între oameni în tren, la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Pițurcă nepoții lui Poiană Dan. Mireca Cozma Bușteanul Marcu Anușca Neacșa Costea Sărăcină Gavril Hubiș Nastasia Marina Vasco Iurie Serban 6986: Egumenul Putnei: Kir Iosif. 200 zloți tătărești, o moșie. Pecete: Exerga: Eu Ștefan Vodă Domnul pământului Moldovei. Cap de bou, cu stea între coarne, cu soarele în stânga și cu luna în dreapta. Nume proprii: Toader Hărniș Bilțu Nicoară Seremet Mărica, fata lui Giargiu Giumătate Mărica, fata Mândrei Căliman Ana Bobului Sima Gureș Nicoară Roman Morzinco Cristina Ion Popșa Moisa Filosof Caliman

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
spătar (6987-6989) Dragoș spătar (6992) Petru Clanău spătar (6995 și sub Bogdan Vodă.) Petru Ponici portarul Sucevei (6965) Șendrea + portar Sucevei (6977) Mort la Isvorul apei 6981. Luca Arbore portar Sucevei (7007-7031) Goian Albu vornic (6965-6969) Hrean vornic (6981-6992) Dragoș Boul vornic (6995-6999) Vlaicu Pârc. Hotin (6966-6984) cu Goian (6969-6974), vornic (acesta) (6965-6969) la Chilia (6978): cu Duma (6980-6984) Neag (6979-6998) fost comis (6974-6978) Șteful (6989-6999) Pârc. Hotin; cu Ion (6995-6999) acesta fost păharnic (6987-6992) Mușat (6999-7003) Pârc. Hotin. Toader Pârc

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Acolo află vești felurite e spionajul de atunci, făcut de cuvioșii monahi. Despre muntele Atos Toate lucrurile aceste, le spune Unde păgânul păsește cavalerul când îl trimite acolo? Pământul se pustiește Biblioteci școală de zugravi haraba cu coviltir, trasă de boi împodobiți cu care se călătorește în Balcani Cazangilar jianis căldărilor imafel cazovgilar Cali imera celebi Caravansarai foc, sabie, robie! Sfântu Vasile: "umilința monahului să se arate întru toată a lui înfățișare, să umble nepieptănat și cu straiele mârșave." Șase sute de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]