4,990 matches
-
de-a doua jumătate a secolului trecut, s-au înregistrat mari pagube materiale datorită inundațiilor din 1970 și 1975. După lucrările de reabilitare a albiei pârâului, din perioada anilor ’80, apele nu au mai ieșit din matcă. Solul predominant este brun de pădure podzolit (slab și mediu). Ecosistemele naturale și seminaturale ocupă un procent important din suprafața totală a satului. Acestea sunt în general de tip forestier și constituie habitatul natural pentru majoritatea speciilor de păsări și animale sălbatice care reprezintă
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
se varsă în iazul Șerbăuți. Alimentarea pâraielor se face în principal prin surse de suprafață, formate din apa precipitațiilor, un rol important avându-l și apele subterane Solurile evidențiate pe teritoriul satului aparțin claselor molisolurilor (cernoziomoid) argiluvial), solurilor argiloiluviale (soluri brune luvice, luvisoluri albice), solurilor hidromorfe, solurilor neevoluate, cât și complexelor de soluri. Vegetația este influențată de factorii fizico-geografici : climatici, edafici, geomorfologici și antropici. Formațiunile vegetale aparțin zonei pădurilor de foioase, cu o predominantă a fagului (Fagus silvatica) și carpenului (Carpinus
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Moldovei , respectiv în podișul Sucevei, comuna Horodniceni se încadrează în regiunea colinelor mijlocii, caracteristice reliefului fiind înălțimile de până la 400 puternic fragmentate în văi adânci.O caracteristică a acestui podiș este o întindere largă de platouri structurale cu soluri cernozomice, brune de pădure iar pe văile râurilor și pădurilor predomină solurile aluviale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Horodniceni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
Vânturile sunt cele neregulate. Cele mai frecvente vânturi bat din direcția de nord - est mai ales în timpul iernii și austrul care bate din partea de vest în timpul primăverii și mai ales toamna. Condițiile climatice și însușirile solurilor brun-roșcate de pădure și brune de pădure sunt prielnice pentru foarte multe plante de cultura, atât plante de câmp, cât și plante de nutreț, legume, viță de vie și pomi fructiferi. Urme ale petrolului pe teritoriului comunei au fost cunoscute încă din anul 1940 în urma
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
capodoperă a literaturii universale, Dante este primul mare poet de limbă italiană, "Sommo Poeta" („poet în cel mai înalt grad”). "„Dante era de statură mijlocie, cu un umblet grav și liniștit. Avea o față lungă, nasul acvilin, ochii mari, pielea brună, părul negru și des, totdeauna cu o căutătură melancolică și gânditoare”" (Giovanni Boccaccio, "Trattatello in laude di Dante"). Viața lui este strâns legată de evenimentele politice din Florența. În acea perioadă, Florența era pe cale să devină orașul cel mai important
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
în care s-a născut actorul Ovidiu Iuliu Moldovan { 1942 - 2008 } , în sud-vest cu satul Aruncuta, în partea de est cu Frata și sud-est cu satul Răzoare, respectiv cu Suatu în partea de vest. În Berchieșu predomină cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în cele două mari platouri care mărginesc satul în partea de nord și sud, foarte bune pentru activități agricole. Satul se află pe traseul șoselei care leagă Mociu de Câmpia Turzii, prin Frata. Între cele două
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
zona metropolitană Cluj-Napoca, alturi de toate satele aparținătoare de comună Cojocna . Poziția geografică în cadrul județului și apropierea de Băile Cojocna conferă acestei localități o perspectivă certă de dezvoltare. Referitor la terenurile agricole, în Iuriu de Câmpie predomina cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în mari platouri ce oferă condiții bune pentru agricultură . Cea mai apropiată cale ferată se află la circa 4 km de sat, respectiv stația Boj - Cătun, cale ferată construită în 1913 și care face legătura
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
punctul de vedere al comportării la sicativare, uleiurile se împart în trei categorii: Grăsimile se folosesc la obținerea de săpunuri ,cosmetica farmacie și în alimentația zilnică. Oamenii, ca toate mamiferele de altfel, au două tipuri de țesut adipos: alb și brun. a albă are ca rol depozitarea rezervelor energetice ale organismului iar cea brună generează căldura atunci când temperatura mediului înconjurător scade.
Grăsime () [Corola-website/Science/300337_a_301666]
-
Grăsimile se folosesc la obținerea de săpunuri ,cosmetica farmacie și în alimentația zilnică. Oamenii, ca toate mamiferele de altfel, au două tipuri de țesut adipos: alb și brun. a albă are ca rol depozitarea rezervelor energetice ale organismului iar cea brună generează căldura atunci când temperatura mediului înconjurător scade.
Grăsime () [Corola-website/Science/300337_a_301666]
-
și secundare alcătuite din rogoz alpin ("Carex"), părușcă, toporișcă, rugină ("Juncus effusus") și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul. În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută. În zonele joase, pe văile Răcătăului și Someșului Cald, mai ales la Roșești se întâlnesc și plopul ("Populus"), arinul negru ("Alunus glutinosa"), murul ("Rubus caesius"), brusturul ("Arctium lappa") și urzica ("Urtica dioica
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, alte fragmente sunt expuse la diverse alte muzee. Comuna Mociu se află în partea de sud-est a județului Cluj, la 40 kilometri de Cluj-Napoca. Comuna este dispusă într-o zonă depresionară, în mijlocul unor coline. Fertilitatea solurilor brune de pădure predominante și climatul temperat continental ferit în general de vânturi, au conferit zonei denumirea de câmpie, denumire care nu este legată de formele de relief existente, ci de faptul că pentru mult timp zona a fost considerată "Grânarul
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
Se învecinează la nord cu Căianu Mic și Ghirișu Român, respectiv Mociu (nord-est) și cu satul Aruncuta în partea de sud. În partea de est se învecinează cu satul Bercheșiu, iar la vest cu satul Dâmburile. Predomina cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în mari platouri ce oferă condiții excelente pentru cultura vegetală și creșterea animalelor. Climă este boreala, cu ierni relativ geroase și primăveri reci. Vară este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
cu Ceanu Mic, respectiv Frata la est și Iuriu de Câmpie în partea de vest. În partea estică satul este flancat de dealuri, iar în partea vestică este o largă zonă depresionară care depășește hotarul satului. În zonă predomină solurile brune de pădure, dispuse în mari platouri cu deschidere mai mare spre sud-vest, ce oferă condiții bune pentru cultura vegetală. Satul dispune totodată de mari suprafețe de pășune pentru creșterea animalelor, cât și resurse importante de apă potabilă. Clima este boreală
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
adupra solului și subsolului, asigurând persistența regimului apelor freatice. Animalele sălbatice din Bazinul Baraolt sunt cele care există în mod obișnuit în relieful și vegetația caracteristice zonei: căprioare, cerb carpatin (mai rar), iepuri de camp, bursuci, mistreți și chiar ursul brun. Adaptate la vegetație, se găsesc multe specii de păsări: cântătoare, de apă și chiar răpitoare. De asemenea, în ape se găsesc pești de apă dulce, de talie mică. Clima regiunii este determinată de prezența centrelor de înaltă și de joasă
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
luncile și terasele inferioare aluvionare alcătuite din depozite de pietrișuri și nisipuri. În general, relieful de câmpie colinară este unul de acumulare lacustră, format din prundișuri, nisipuri și cuverturi groase de luturi. În lungul văilor apar soluri aluvionare și soluri brune, favorabile dezvoltării culturilor agricole mari. Astfel, prin terasarea pantelor au fost înlocuite fostele pășuni neproductive cu suprafețe viticole întinse (155 ha) și pomicole (64 ha). În afară de acestea, pe teritoriul comunei mai apar zone împădurite (567 ha), ce contribuie la formarea
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
au extins în fiecare secol ajungând în anul 1910 la 5891 ha, iar în anul 2002 la 4076 ha, din care 2995 ha teren arabil, 313 ha vie, 245 ha pășuni și 523 ha neagricole. Solurile sunt cernoziomuri levigate, soluri brune aluviale, frecvent gleizate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lipovu se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (61,85%), cu o minoritate de romi (33,81
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
m. Alcătuită din pajiști stepizate în locul pădurilor de cer și gârniță, pâlcuri de pădure de cer și gârniță (în sud) și culturi agricole. Reprezentată prin rozătoare (șoarecele de câmp, iepurele de câmp), păsări, insecte, reptile. Caracteristice sunt solucrile negre și brune argiloase compacte, solurile brune și regosolurile și subsolurile argiloiluviale. Terenuri arabile valorificate agricol. Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura, cu ramurile ei conexe. În anul 1892, comuna avea o moară cu abur, cinci cârciumi. Efectivul de animale era de
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
stepizate în locul pădurilor de cer și gârniță, pâlcuri de pădure de cer și gârniță (în sud) și culturi agricole. Reprezentată prin rozătoare (șoarecele de câmp, iepurele de câmp), păsări, insecte, reptile. Caracteristice sunt solucrile negre și brune argiloase compacte, solurile brune și regosolurile și subsolurile argiloiluviale. Terenuri arabile valorificate agricol. Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura, cu ramurile ei conexe. În anul 1892, comuna avea o moară cu abur, cinci cârciumi. Efectivul de animale era de 560 vite mari cornute
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
pietrișuri și argile, în care văile (cu apă ori părăsite) sunt adâncite și prezintă maluri abrupte. Rețeaua hidrografică aparține bazinului hidrografic al râului Gilort care primește în aceasta apele din văile satelor comunei. Solurile - formate pe rocile argiloase sunt solurile brune de pădure slab erodate, care au un conținut moderat de humus și azot, fiind însă insuficient dotate cu fosforoși potasiu mobil. Solurile acestea necesita amendamente cu îngrășeminte chimice și naturale. Predominante sunt solurile de luncă, solurile aluvionare nisip-argilă. Climatul este continental
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
protejate: Pădurile din jurul depresiunii dețin importante resurse cinegetice ocrotind și animale protejate prin lege: cerb carpatin (Cervus elaphus carpaticus), râs (Lynx lynx), mistreț (Sus scrofa), iepure (Lepus europaeus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), jderul, barza albă, etc. Predomina districambosolurile (solurile brune acide), (G. B. Tofan, 2013) În anul 1850, populația satului era de 628 locuitori din care 575 români, 35 maghiari și 12 rromi. La recesământul din anul 2002 au fost 2859 locuitori din care: 2843 români și 16 maghiari. Potrivit
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
de cuib"). Pentru Codreanu, "„Legiunea Arhanghelul Mihail va fi mai mult o școală și o oaste, decât un partid politic”". Fapt este că uniformele, cămășile verzi cu diagonală și pistol la șold copiate după uniformele "cămășile negre" fasciste-italiene și "cămășile brune" ale SA din Germania, precum și frazeologia mistic-religioasă, patriotardă-xenofobă ("pericolul reprezentat" - în viziunea codrenistă - "de democrația liberală", care ar fi dus la "acapararea puterii în stat de către inamicii principali ai legionarilor și naționaștilor români, „evreii”: „democrația sfarmă unitatea neamului românesc, expunându
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
hidrografică formată din pâraie, văi și Lacul Cătina. Valorile climatice în zonă, sunt specifice Podișului Transilvaniei și respectiv Câmpiei Transilvaniei, temperatura medie anuală fiind de +8,2 grade Celsius. Caracteristic acestei zone sunt vânturile de vest, solurile cernoziom levigat, solurile brune de pădure și solurile brune de fânațe. Condițiile de relief, sol și climă au determinat o vegetație specifică de silvostepă reprezentată de vegetație de lac și teren mlăștinos (papură, stuf, pipirig, stânjeni de baltă), vegetație de pășune și fâneață pe
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
și Lacul Cătina. Valorile climatice în zonă, sunt specifice Podișului Transilvaniei și respectiv Câmpiei Transilvaniei, temperatura medie anuală fiind de +8,2 grade Celsius. Caracteristic acestei zone sunt vânturile de vest, solurile cernoziom levigat, solurile brune de pădure și solurile brune de fânațe. Condițiile de relief, sol și climă au determinat o vegetație specifică de silvostepă reprezentată de vegetație de lac și teren mlăștinos (papură, stuf, pipirig, stânjeni de baltă), vegetație de pășune și fâneață pe dealuri și vegetație de pădure
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
de cuib"). Pentru Codreanu, "„Legiunea Arhanghelul Mihail va fi mai mult o școală și o oaste, decât un partid politic”". Fapt este că uniformele, cămășile verzi cu diagonală și pistol la șold copiate după uniformele "cămășile negre" fasciste-italiene și "cămășile brune" ale SA din Germania, precum și frazeologia mistic-religioasă, patriotardă-xenofobă ("pericolul reprezentat" - în viziunea codrenistă - "de democrația liberală", care ar fi dus la "acapararea puterii în stat de către inamicii principali ai legionarilor și naționaliștilor români, „evreii”: „democrația sfarmă unitatea neamului românesc, expunându
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
aceeași specie. Toate pisicile domestice provin din subspecia nord-africană - Pisica sălbatică africană ("Felis silverstris lybica"). În ambianța sa nativă, pisica sălbatică poate să se obșinuiască ușor cu arii de râspandire diverse: savană, stepă și pădure. Indivizii sălbatici sunt cenușii sau bruni și au dungi negre. Pot să ajungă 45-80 cm de lungime, coada de 25-40 cm și masa de 3-8 kg. Subspeciile africane sunt în general mai mici și au culori mai deschise. Pisica sălbatică a fost, datorită aspectului și dimensiunilor
Pisică sălbatică () [Corola-website/Science/299719_a_301048]