5,189 matches
-
am dus pe plaja mică; ajutată de Șucuran, mi-am pus cortul. Irène și inseparabila ei Mirona au venit să-și lase lucrurile, apoi au plecat și am revăzut-o pe Irène astă-seară la 9. După-masă am stat mult la cafeneaua lui Muedin, pe urmă, întoarsă acasă, am mai dormit până la 6; voiam să mă duc până la capătul digului, dar nu m-am mai dus, fiindcă am vrut să-i evit pe „poeții noștri“, care au sosit de curând, înlocuindu-i
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
am gătit și am mers la masă la Delureanu. A venit și Irena, cei doi Pal[eologu] și Dron (secretarul lui Hur.), pe care Lucia îl numește religios „Profesorul“. După masă, cum stam tristă și pustie la o masă, înăuntrul cafenelei au năvălit Lisette, Piticu și Mița R., cu trei domni zăpăciți și teribil de amuzanți: unul, tatăl Dinei Manole, din clasa V-a A. Am râs nervos și cu replici tăioase; erau amuzanți prostește, trăgându și cu picioarele în spate
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
începe și aici să se găsească tot mai greu, la 9½ mă scobor pe plajă, mă urc în barca mare și nouă a lui Riza, stau singură înnodând tăcere de tăcere până la unu când vin la duș, la masă, la cafenea - de 2 zile la Curti (Muedin nu mai are nici cafea, nici miere). Iau cafeaua pe trotuarul de vis-à vis, în lumina ireal de frumoasă și în strada ce se înclină în povârniș spre Delureanu și statuia cunoscută. Eri am
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Timișoara, și sacoul. Joi, nici nu știu ce-am mai făcut: piața, roșii și vinete, coafat; după masă ședința partidului soc[ialist] dem[ocrat]. care nu s’a mai ținut; am vizitat expoziția partidului care a fost la Royal (fosta cafenea pe unde scoborai la Color Studio). Vineri dimineața, deși aveam ore, a trebuit să renunț la ele și să merg la Circonscripția noastră, unde am avut de descurcat unele încurcături. Totul s’a terminat cu bine. Sunt acum cu sufletul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
toate apele. Sunt roșie la față și tot părul strâns sub pălăria cea nouă Cossack mi-a venit pe ochi și sunt conștientă de faptul că, pe partea cealaltă a drumului, toți oamenii care stau pe scaunele de la fereastră ale cafenelei Jo-Jo mă privesc amuzați. Dar n-am să mă dau bătută. Știu sigur că o să meargă. Trebuie să meargă, pentru că în ruptul capului n-am să plătesc un comision de livrare uriaș când stau chiar după colț. — N-o să intre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
evreiești strâmbe, care sunt lustruite de murdărie”, „case murdare, În care se oploșește jidovime”, „evreimea stă la iveală Înaintea tărăbilor joase, spurcate”, „această păcătoasă calicime leneșă, care spurcă țara”, „cârciumi murdare” pline de „multe lighioane”, „spurcate hanuri evreiești” și „scârboase cafenele”, În care specifice sunt „caftanele murdare, Îngrămădeala, harhătul germano-semitic, duhoarea și necurățenia, urâciunea răpareță”, „o putoare ieșind din dărâmături, ca niște peșteri de fiare”, „o nespusă murdărie de latrină publică pentru jidani”, „o mahala evreiască, cu crâșme eftene, cu prăvălii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1778-1786), că au fost alungați din această provincie austriacă mai mulți „cântăreți” evrei, cu toate că erau „oameni cinstiți, oameni ireproșabili, cari erau În parte așezați [= sedentari]” <endnote id="(743, p. 41)"/>. Peste aproape un secol, lăutarii evrei cântau În orașe prin cafenele și cârciumi : „Pe vremea aceea [cca 1876] - Își nota Abraham Goldfaden -, În diferite saloane, cântăreții [evrei] distrau publicul ieșean cu melodii evreiești” <endnote id="(201)"/>. Iacob Psantir, Berl Margulies, Selig Berdicever și Welvel Zbarjer sunt doar câteva nume. Pe la Începutul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fabrică de unt, 6 ateliere de rotărie, 19 ateliere de tâmplărie și mobilă, 1 fabrică apă gazoasă, 21 ateliere de fierărie, 127 ateliere de croitorie, 77 ateliere de încălțăminte, 91 magazine de comerț și băcănie, 6 brutării, 16 măcelării, 6 cafenele și ceainării, 38 întreprinderi comerț și restaurant. În anul 1931, la cererea Prefecturii județului, Primăria orașului trimite o situație privind existența „fabricilor și atelierelor din orașul Dorohoi”. Potrivit acestei situații, aflăm că în oraș erau doar: 2 fabrici de sifon
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
privind „averea mobilă și imobilă a comunei Dorohoi”, din anul 1936, figurează un număr de 135 de întreprinderi comerciale, care erau în proprietatea evreilor. După felul lor, acestea erau: 91 de comerț și băcănie, 38 comerț băuturi și restaurant, 6 cafenele. Activitatea de credit și cooperație din Dorohoi era dată de existența unor cooperative de credit (bănci populare) și cooperative de consum. După o situație din anul 1934, în județul Dorohoi funcționau 5 bănci: agenția Banca Națională, Banca Cooperativa de credit
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Misil trimite primarului decizia nr. 54258 a Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, referitor la promovarea comerțului românesc, dar acestea prevedeau doar programul prăvăliilor și magazinelor: „toate magazinele alimentare (măcelării, brutării, lăptării, pescării, prăvălii de zarzavat, fructe ouă, păsări, plăcintării cafenele, ceainării, restaurante, care aparțin evreilor sau sunt conduse de evrei, precum și magazinele care desfac produse societăților cu capital evreiesc vor fi închise în zilele de duminică și sărbătorile legale. Observația noastră este că dispoziția dată, nu numai că nu încuraja
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Nu sunt vegetariană dar mâncarea este fantastică și, oricum, o opțiune, pentru mine cel puțin, mult superioară mâncării tradiționale ecuadoriene: cuy (cobai) prăjit! Quito, deși are nebunia tuturor orașelor sudamericane, are o scenă culturală impresionantă și centrul este presărat cu cafenele pitorești. Pe de altă parte, altitudinea orașului este de 2850 m, a doua capitală din America de Sud ca înălțime după La Paz, în Bolivia, așadar în primele două zile sunt complet toropită și cu capul apăsat parcă de o nicovală. Din
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
apariția pe strada principală în timp ce pistolarii se retrag prudent- amenințători pentru a-i face loc. Numai că naratorul nu pare să posede capitalul simbolic necesar pentru a crea fiorul publicului care-l privește de la mesele de la „Restaurant et Berărie” și „Cafenea et Confiserie”. Acumularea de tensiune în acest episod este generată de excesul de atenție. „Sosirea mea produce senzație. Toți ochii se pironesc asupră-mi. ă...Ă Privirile mă săgetează.” Ce anume produce această „senzație” ? Senzația ca senza- țional face parte
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
că Nae a colindat toată noaptea de la o cârciumă la alta, fără intenția de a reveni acasă unde consoarta sa se află în chinurile facerii. Acest context deloc inocent constituie fundalul unei intimități devoalate lejer, prim-planul fiind cel al cafenelei, scena performărilor discursive ale lui Nae. Invocarea tiraniei rusești articulează două momente complet diferite, pe care nu le leagă aparent nimic. Primul îl constituie „analiza” pe care Nae o face evenimentelor politice, și care relevă o dimensiune catastrofică, celălalt ține
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cu sentiment național în varianta sa disforică. Cea euforică este reprezentată, spre exemplu, de un alt Nae, Nae Cațavencu. Ambii sunt posedați de discurs. Unul are un auditoriu format din militanții propriului partid, celălalt își caută publicul de „amici” prin cafenele, într-un periplu nocturn și se instituie ca orator. Rică Venturiano își recuperează dignitatea prin discurs în fața unui public captiv și Lache își desfășoară asaltul polemic în berării cu un public format din impiegați ca și el, asemeni agitatorilor comuniști
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cei care constituie o middle class în formare în a doua jumătate a secolului XX. Ei sunt cei pentru care biroul devine un spațiu agasant, alienant, dispensator de nevroze, dar și locul de unde se pleacă în grup spre berăriile și cafenelele unde se dezbat intens chestiunile zilei, unde se comunică ultimele știri, unde Miticii își consumă cheful de vorbă cu berea, șvarțul pe care le aduce țalul. Însă mai există un alt mare scriitor european pentru care birocratul se află în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de ziar, ele sunt doar expresia unei imponderabilități agitatorice, a unei irascibilități inter- mitente. Există aici predispoziția unei exaltări retorice, iar Lache are nevoie doar de public pentru ca reacția exogenă să se producă. Publicul și-l caută prin berării și cafenele, public format din funcționari ca și el. Observația lui José Ortega y Gasset privitoare la acest principiu al dilatării ignoranței cu privire la un subiect, sau altfel spus a vidului de cunoaștere, este relevantă pentru că aduce în discuție potențialul violent al verbigerației
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
alții dintre cuceritori. Exact invers decât în Egipt, unde populația locului a fost asimilată cuceritorului otoman. Unde pot fi găsite răspunsurile și ce întrebări mai ales ne putem pune cu toate acestea? Căci Hania - Veneția Cretei, cu piața inundată de cafenele, taverne, cu străzile înguste, cu tot ce-au lăsat în urmă venețienii, a fost ocupată, paradoxal, nu de cuceritori, ci de cei cuceriți cu spiritul caracteristic acestui popor, vesel iubăreț și muncitor. După ce-am dormit câteva ore, am ieșit
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
despre care noi citisem în cărțile cu ajutorul cărora ne-am documentat, am ajuns în „centrul” Balcicului, bucurându-ne ca niște copii în fața clădirii roz, atât de des reprezentată în trecut și acum... atât de dărăpănată... Tot aici am aflat iluzia Cafenelei lui Mamut, unde se adunau toți cei care și-au purtat pe aceste meleaguri visurile (din păcate am aflat că locul nu corespunde, adevărata cafenea aflându-se undeva în port, unde noi nu am ajuns, dar asta nu ne-a
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de des reprezentată în trecut și acum... atât de dărăpănată... Tot aici am aflat iluzia Cafenelei lui Mamut, unde se adunau toți cei care și-au purtat pe aceste meleaguri visurile (din păcate am aflat că locul nu corespunde, adevărata cafenea aflându-se undeva în port, unde noi nu am ajuns, dar asta nu ne-a împiedicat să visăm), cișmeaua la care se adunau turcoaicele să ia apă, toate au fost mai mult intuite, ele fiind abandonate sau transformate. Apoi, chiar
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
servicii publice moderne. Îți faci cump)r)turile la supermarket, le spui prietenilor bun) dimineață la telefon, asculți la radio concertele orchestrelor simfonice. Dar, deodat), muzica se Întrerupe și se anunț) explozia unei bombe teroriste. O nou) explozie În fața unei cafenele de pe strada Jaffa: șase tineri uciși și alți treizeci și opt r)niți. Îndurerat, renunți la b)utura ta civilizat. Tulburat, pleci s)-ți servești civilizat masă În oraș. Pretutindeni explodeaz) bombe. La Londra tocmai s-a aruncat cu dinamit
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
care se deschid noaptea și cu verdele-Închis de sub becuri, multe alte familii și-au pierdut copiii. Iar pe strada Jaffa, din cauza altei bombe, șase adolescenți - doi dintre ei aflați Într-o pauz) la cursurile serale - care se opriser) la o cafenea s) m)nânce niște cornuri cu stafide tocmai au fost uciși. Dar În timpul ceremonialului domestic al farfuriilor care circul) și al paharelor care sunt umplute este greu s) te gandesti la un inamic distrug)tor. Știi doar c) un singur
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
este impresionant). Ploaia s-a oprit. Cobor din mașină lui Eban, Îi mulțumesc și Îmi iau r)mas-bun de la el. Stradă Jaffa, cu magazinele Închise la amiaz), pentru siest), este plin) de b)lți și pustie. Trec pe lang) o cafenea, În fața c)reia a explodat o bomb) acum câteva zile. A ars pan) la temelii. Un tan)r șofer de taxi ne-a spus, Alexandrei și mie, c) era pe punctul de a intra În cafenea cu unul dintre prietenii
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Trec pe lang) o cafenea, În fața c)reia a explodat o bomb) acum câteva zile. A ars pan) la temelii. Un tan)r șofer de taxi ne-a spus, Alexandrei și mie, c) era pe punctul de a intra În cafenea cu unul dintre prietenii s)i, când un alt amic al s)u l-a chemat. „Voia s)-mi spun) ceva, așa c) m-am dus la el - chiar atunci a explodat bombă, iar prietenul meu era acolo. Și-acum
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de obiecte uzate așezate pe jos - un răi al colecționarilor de nimicuri. Iar pe la colțuri, arabi cu keffiehuri pe cap, legate cu șnururi Împletite, tr)gând din narghilea. Dennis m) duce Într-un stabiliment cu jocuri de noroc, Într-o cafenea, unde oamenii trântesc pe mas) c)rți de joc mari și joac) biliard. Postavul verde este peticit cu leucoplast și nu exist) bil) alb) - treiul lovește În nou), iar cinciul În paisprezece. Juc)torii sunt tineri, bruneți, subțirei, cu o
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
patriarhilor și pelerinilor, precum și chipuri din Imperiul Otoman. În anii ’20, la Chicago Inc) se mai purtau must)ți mari, ca ale acestor soldați și oameni de stat. Le vedeai pe South Halsted Street, În apropiere de Hull House, În cafenele și magazine de dulciuri. Cei care conduceau furgoanele bogat ornate În alb și stacojiu ce transportau vafele și care-i anunțau pe copii prin sunete de goarn) purtau astfel de must)ți bogate. (Vafele, din aluat nedospit, cleioase și preș
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]