6,705 matches
-
Marinescu (n. 2 octombrie 1940, București - d. 9 decembrie 2015) a fost un handbalist român, care a făcut parte din lotul echipei naționale de handbal a României. Gruia a fost campion mondial în 1964, în Cehoslovacia, și în 1970, în Franța, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la München, din 1972, și campion european cu Steaua, în 1968. A fost de opt ori campion al României cu Steaua, în anii 1963, 1967
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
fost un handbalist român, care a făcut parte din lotul echipei naționale de handbal a României. Gruia a fost campion mondial în 1964, în Cehoslovacia, și în 1970, în Franța, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la München, din 1972, și campion european cu Steaua, în 1968. A fost de opt ori campion al României cu Steaua, în anii 1963, 1967, 1968, 1969, 1970, 1971, 1972 și 1973. Gruia a fost unul dintre handbaliștii care nu au trecut prin filiera clasică de
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
naționale de handbal a României. Gruia a fost campion mondial în 1964, în Cehoslovacia, și în 1970, în Franța, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la München, din 1972, și campion european cu Steaua, în 1968. A fost de opt ori campion al României cu Steaua, în anii 1963, 1967, 1968, 1969, 1970, 1971, 1972 și 1973. Gruia a fost unul dintre handbaliștii care nu au trecut prin filiera clasică de selecție, juniori - tineret - seniori. A fost selecționat după ce a fost văzut
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
Până la urmă, a ales să se concentreze pe un singur sport, iar acesta a fost handbalul. În 1961 a ajuns la Steaua București, club la care avea să obțină mari performanțe. În 1963, avea să câștige primul său titlu de campion al României (era totodată primul titlu al României câștigat de Steaua, după trecerea de la handbalul în 11 la cel în 7). Avea să fie primul său titlu dintr-o serie de opt, ultimul în 1973, an în care avea să
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
să fie primul său titlu dintr-o serie de opt, ultimul în 1973, an în care avea să se și retragă din jocul de handbal de mare performanță. Cu Steaua, a mai reușit un succes extraordinar, în anul 1968: Cupa Campionilor Europeni, după finala de la Frankfurt pe Main împotriva cehoslovacilor de la Dukla Praga, meci câștigat cu scorul de 13-11 de formația militară. La finala Cupei Dunării, petrecută în 1964, la Budapesta, tot cu Dukla Praga, Gruia s-a îmbolnăvit foarte grav
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
de handbal. În 1964, avea să joace primul său mare turneu final alături de echipa națională (după ce în 1962 cucerise bronzul la Campionatele Mondiale Studențești din Suedia). La Campionatul Mondial de Handbal Masculin din Cehoslovacia, Gruia va deveni pentru prima oară campion mondial. În finală, România avea să treacă, cu scorul de 25-22, de selecționata Suediei, iar Gruia avea să marcheze un gol în finală pentru „tricolori”. Între 12 și 21 ianuarie 1967 a avut loc, în Suedia, Campionatul Mondial de Handbal
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
câștigat două medalii olimpice (argint la Montreal 1976 și bronz la Moscova 1980). A participat la trei ediții ale Campionatului Mondial (1974 - locul 1, 1978 - locul 7, 1982 - locul 5), la două ediții ale Campionatului Mondial Universitar (două titluri de campion, în 1975 și 1977). Medaliat cu argint la ediția din 1979 a SuperCupei Campionilor Olimpici și Mondiali. Participant la patru ediții ale Cupei Campionilor Europeni (1974/75 - locul 3-4, 1976/77 - locul 1, 1980/81 și 1982/83 - eliminare în
Radu Voina () [Corola-website/Science/308149_a_309478]
-
participat la trei ediții ale Campionatului Mondial (1974 - locul 1, 1978 - locul 7, 1982 - locul 5), la două ediții ale Campionatului Mondial Universitar (două titluri de campion, în 1975 și 1977). Medaliat cu argint la ediția din 1979 a SuperCupei Campionilor Olimpici și Mondiali. Participant la patru ediții ale Cupei Campionilor Europeni (1974/75 - locul 3-4, 1976/77 - locul 1, 1980/81 și 1982/83 - eliminare în optimi de finală). A participat la două ediții ale Spartachiadei militare de vară (1977
Radu Voina () [Corola-website/Science/308149_a_309478]
-
1978 - locul 7, 1982 - locul 5), la două ediții ale Campionatului Mondial Universitar (două titluri de campion, în 1975 și 1977). Medaliat cu argint la ediția din 1979 a SuperCupei Campionilor Olimpici și Mondiali. Participant la patru ediții ale Cupei Campionilor Europeni (1974/75 - locul 3-4, 1976/77 - locul 1, 1980/81 și 1982/83 - eliminare în optimi de finală). A participat la două ediții ale Spartachiadei militare de vară (1977 și 1981 - locul 5), medaliat cu aur la Jocurile Balcanice
Radu Voina () [Corola-website/Science/308149_a_309478]
-
1976/77 - locul 1, 1980/81 și 1982/83 - eliminare în optimi de finală). A participat la două ediții ale Spartachiadei militare de vară (1977 și 1981 - locul 5), medaliat cu aur la Jocurile Balcanice din 1981. Șapte titluri de campion național (1973/74 - 1976/77, 1978/79 - 1980/81) și o Cupă a României (1980/81). Ca antrenor, a condus ca secund lotul național de seniori, cu care a câștigat medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Los Angeles 1984 și
Radu Voina () [Corola-website/Science/308149_a_309478]
-
secund lotul național de seniori, cu care a câștigat medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Los Angeles 1984 și aurul la ediția din 1983 a Jocurilor Balcanice. În calitate de antrenor principal, a condus CSA Steaua București la șapte ediții ale Cupei Campionilor Europeni (1982/83 - eliminare în optimi de finală, 1984/85 și 1985/86 - locul 3-4, 1987/88 - locul 5-8, 1988/89 - locul 2, 1989/90 - eliminare în optimi de finală, 1990/91 - locul 5-8. A câștigat argintul la ediția din
Radu Voina () [Corola-website/Science/308149_a_309478]
-
locul 3-4, 1987/88 - locul 5-8, 1988/89 - locul 2, 1989/90 - eliminare în optimi de finală, 1990/91 - locul 5-8. A câștigat argintul la ediția din 1985 (desfășurată în anul următor) a Spartachiadei Militare de vară. Opt titluri de campion național al României (1981/82 - 1984/85, 1986/87 - 1989/90) și o Cupă a României (1989/90). Dintre handbaliștii pe care i-a pregătit și în calitate de antrenor la lotul național de seniori s-au evidențiat pe plan internațional Dumitru
Radu Voina () [Corola-website/Science/308149_a_309478]
-
handbaliștii pe care i-a pregătit și în calitate de antrenor la lotul național de seniori s-au evidențiat pe plan internațional Dumitru Berbece, Marian Dumitru, Nicolae Munteanu, Vasile Stângă - medaliați cu bronz la Los Angeles 1984 și cu aur la SuperCupa Campionilor Olimpici și Mondiali din 1983, Adrian Simion - medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la Los Angeles 1984. Dintre sportivii pe care i-a pregătit la nivelul clubului s-au evidențiat pe plan internațional Dumitru Berbece, Paul Cicu, Marian Dumitru, Adrian Ghimeș
Radu Voina () [Corola-website/Science/308149_a_309478]
-
a Campionatului Mondial, Dumitru Berbece, Paul Cicu, Marian Dumitru, Adrian Ghimeș, Constantin Petre, Adrian Simion, Vasile Stângă, Tudor Vasile - medaliați cu aur și argint la Campionatele Mondiale Universitare, precum și componenții echipei medaliate cu argint la ediția 1988/89 a Cupei Campionilor Europeni. În februarie 2008 a început să comenteze la Eurosport. A fost antrenorul echipei naționale feminine de handbal a României, funcție pe care a ocupat-o din octombrie 2008. Din februarie 2009 până în mai 2010, și din nou din martie
Radu Voina () [Corola-website/Science/308149_a_309478]
-
handbal a României, funcție pe care a ocupat-o din octombrie 2008. Din februarie 2009 până în mai 2010, și din nou din martie 2011 a fost și antrenor la Oltchim Râmnicu-Vâlcea, cu care, în premieră, a ajuns în finala Ligii Campionilor. În 2009, a fost decorat cu ordinul Meritul Sportiv cl. II-a. Sala polivalentă din Sighișoara este numită in cinstea lui. Interviuri
Radu Voina () [Corola-website/Science/308149_a_309478]
-
Mihai Claudiu Covaliu (n. 5 noiembrie 1977, Brașov) este un fost scrimer român, laureat cu aur la Jocurile Olimpice din 2000 și bronz la Olimpiada din 2008 și campion mondial în 2005. În prezent este antrenor principal al CS Dinamo București și al lotului olimpic de sabie masculin al României, de asemenea este președintele Federației Române de Scrima. Primul sport practicat a fost fotbalul. S-a apucat de scrima
Mihai Covaliu () [Corola-website/Science/308161_a_309490]
-
Emilian Nuță. La Jocurile Olimpice din 2000 de la Sydney a generat o surpriză ajungând în finală, după ce l-a învins pe francezul Damien Touya, favoritul probei. Apoi a trecut de un alt francez, Mathieu Gourdain, cu scorul 15-12. A devenit primul campion olimpic la sabie din România și a urcat pe primul loc în clasamentul mondial. Pentru acest rezultat a fost numit Maestru Emerit al Sportului și a primit Ordinul național „Pentru Merit” în grad de comandor. La Jocurile Olimpice din 2004 de la
Mihai Covaliu () [Corola-website/Science/308161_a_309490]
-
maghiarul Zsolt Nemcsik, care avea să câștige medalia de argint în cele din urmă. A încheiat concursul pe locul 7. La Campionatul Mondial din 2005 de la Leipzig a ajuns ușor până în finală, unde a trecut cu scorul 15-12 de triplul campion olimpic, rusul Stanislav Pozdniakov. A fost remarcat pentru „entuziasmul, formă fizică, tehnica virtuoză, stilul său simplu”. I-a dedicat victoria fiului său Vlad, născut cu o zi înainte de plecarea la Leipzig. La Jocurile Olimpice din 2008 de la Beijing a ajuns în
Mihai Covaliu () [Corola-website/Science/308161_a_309490]
-
clasat și pe locul 4 cu echipa la Campionatul Mondial din 1993 de la Essen. În anul 1996 a decis să pună punct carierei ca sportiv și a devenit antrenor la Clubul Sportiv BNR (fost Progresul), unde a pregătit, printre altele, campionul olimpic Mihai Covaliu. În anul 2002, după desființarea clubului său, a transferat cu Covaliu la CS Dinamo București, unde secția de scrimă a fost recent reînființată. A antrenat lotul național masculin până în 2007, apoi i-a predat ștafeta lui Covaliu
Alexandru Chiculiță () [Corola-website/Science/308160_a_309489]
-
1977, când patru cluburi au încercat să-l aducă în curtea lor pe cel care deja impresiona la lotul de juniori al României. Până la urmă, a ajuns la Steaua București, club la care va cunoaște marea performanță: de zece ori campion al României, de patru ori Cupa, ajungând și la echipa națională de handbal a României. Alături de „tricolori”, Vasile Stîngă reușește mari reușite : va câștiga de două ori Campionatele Mondiale Universitare (în 1981 și 1985), va cuceri de două ori bronzul
Vasile Stângă () [Corola-website/Science/308153_a_309482]
-
încântat de înfrângerea rușilor din ultimul act, l-a recompensat pe Vasile Stîngă cu 12.000 de lei. În anul 1988, avea să fie numit maestru emerit al sportului, iar un an mai târziu ajungea cu Steaua în finala Cupei Campionilor Europeni la handbal masculin, pierdută la Minsk, scor 37-23, după ce sovieticii de la SKA fuseseră învinși la București la doar 6 goluri, scor 30-24. În returul din URSS, doar Vasile Stîngă și Marian Dumitru, marcatori a 18 goluri împreună, au jucat
Vasile Stângă () [Corola-website/Science/308153_a_309482]
-
să fie coleg cu un alt român, Maricel Voinea. Alături de această echipă, Vasile Stîngă își trecea un nou titlu în palmares, Cupa Spaniei. În finală, adversara a fost FC Barcelona, o echipă mult mai puternică decât Avidesa, fiind câștigătoarea Cupei Campionilor Europeni. După un meci dramatic, cu două reprize de prelungiri, scorul părea să rămână egal, însă cu câteva secunde înainte de ultimul fluier, Vasile Stîngă a fost faultat în semicerc, nimeni nu a avut curajul să bată acel șapte metri. A
Vasile Stângă () [Corola-website/Science/308153_a_309482]
-
Ioan Pop (n. 24 octombrie 1954, Cluj-Napoca) este un scrimer olimpic român specializat pe sabie, dublu laureat cu bronz la Montreal 1976 și Los Angeles 1984 iar dublu campion mondial în 1974 și în 1977. Este și conducător sportiv. S-a apucat de scrima la vârsta de 11 ani la CSM Cluj cu antrenorii Bela Gurath și Adalbert Pellegrini. Doi ani mai târziu, a câștigat primul titlu național la
Ioan Pop (Sportiv) () [Corola-website/Science/308159_a_309488]
-
retras din competiție, fiindcă nu a putut sa-se califice la ediția olimpica de la Atena. Fiul ei cel mare, Matyas, născut în 1991, este și el un scrimer. El fac parte din lotul Germaniei de sabie, cu care a devenit campion mondial în 2014. Ea a renunțat la cariera de antrenor după nașterea celui de-al doilea fiul, Marc. În anul 2013 a fost numită în Hall of Fame-ul Federației Internaționale de Scrimă.
Reka Szabo () [Corola-website/Science/308164_a_309493]
-
special de antrenorul Ștefan Haukler. În 1981 a obținut medalia de argint la Campionatul Mondial pentru juniori de la Lausanne. Două ani mai târziu a cucerit medalia de argint pe echipe la Universiada din 1983 de la Edmonton și la Cupă a Campionilor Europeni. A luat parte la proba pe echipe Jocurile Olimpice din 1984 de la Los Angeles. România a trecut succesiv de Statele Unite și de Franța, dar nu s-a putut impune în finală cu Germania de Vest și s-a mulțumit cu
Monica Weber () [Corola-website/Science/308163_a_309492]