7,454 matches
-
lui Toader - Preluca - Comanda de Vară - Poiana Stâneicii - Pârâul Comenzii de Vară - Pârâul Stânei - Casa de Vânătoare - Cheia - Deasupra Cheii - Stâna din Arpășel - Pârâul dela Lăcuț - Pârâul lui Gavrilă - Pârâul lui Toader - Preluca - Găvanu - Căldărușa - Ușa din Găvan, trecătoare în Capra - Pânzele - Pârâul Lupoaia - Lupoaia - Luncile Arpășelului - Pârâul Șindilelor - Pârâul Vărețelor - Pârâul Vărețu Sandului - Pârâul Popii - Pârâul Fundăturii - Pârâul dela Lazu lui Man - Fundătura - Lazul lui Man - Lazul lui Romar - Lazul lui Bucurenciu f. Pe Valea Seaca - La Căroi - Cocinile - Pârâul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai fusese de multe ori în munte iarna, după lemne pentru casă. Iar ca să admire priveliștea de sus, urcase numai acum o săptămână, chiar în ziua de crăciun, împreună cu alți flăcăi de-ai satului până sus la Iezer, dincolo de Șeaua Caprei, numai pentru a-și desfăta privirea cu priveliștea țării de dincolo și de dincoace de creastă. Mai făcuse pe călăuza și pentru alți drumeți, iar domnul Mock administratorul îi încredințase cheia cabanei pentru întreaga iarnă, imediat ce s-a așezat zăpada
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
conscriptor să ia în evidență poartă cu poartă de casă, să specifice apoi de a câta parte de sesiune dispunea (sesiunea reprezentând o gospodărie) capul familiei, și mai apoi de: boi, vaci, junci și juninci, cai și iepe, oi și capre, porci și scroafe, stupi, clăi de grâu și secară, clăi de ovăs, orz și alac, clăi de mei, clăi de cânepă, semănături de toamnă, semănături de primăvară, semănături de porumb, semănături de cânepă, pământuri arabile în ambele hotare, fânațe, fân
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu lapte și 800 de oi sterpe. Și mai dețineau trei munți la Arpaș, anume Arpașul Mare, Pleșa și Arpășel. Pentru arenda acestora, familia Teleki încasau 140 - 150 de florini în Arpașul Mare unde pășteau circa 2000 de oi și capre, 35 de florini pentru muntele Pleșa unde pășteau cam 500 de oi iar pentru muntele Arpășel pe care pășteau alte 2000 de oi, grofii mai încasau încă o arendă medie anuală de 90 de florini. Și lista averilor continuă la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de cereale. Consemnăm mai jos și animalele aflătoare în proprietatea iobagilor din Streza și Oprea, cumulat, înregistrate cu ocazia întocmirii acelui urbariu. Capete de familii 91, dețineau: 166 boi, 246 vaci, 8 viței, 102 juninci, 27 cai, 500 oi, 107 capre, 257 porci, și 26 stupi . După cum se vede nu a fost luat în discuție numărul de păsări de curte. Dar cu averile familiei nobiliare încă n-am tereminat pentru că în urbariu mai sunt amintite: - un teasc de ulei cu o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
anului și numai cu permise speciale acordate numai unor granguri din conducerea statului sau parveniților ce învârt finanțele țării și numai cu ocazia unor vânători organizate în scop de protocol cu șefi de state și cu diplomați de înalt nivel. Capra neagră (Rupi capra rupi capra), mamifer rumegător paricopitat sălbatec, adevărată podoabă a Carpaților noștri în general și a munților Făgărașului în special. Peste 80 la sută din caprele negre trăitoare în Făgărași, hălăduiesc pe crestele ce limitează comuna noastră în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu permise speciale acordate numai unor granguri din conducerea statului sau parveniților ce învârt finanțele țării și numai cu ocazia unor vânători organizate în scop de protocol cu șefi de state și cu diplomați de înalt nivel. Capra neagră (Rupi capra rupi capra), mamifer rumegător paricopitat sălbatec, adevărată podoabă a Carpaților noștri în general și a munților Făgărașului în special. Peste 80 la sută din caprele negre trăitoare în Făgărași, hălăduiesc pe crestele ce limitează comuna noastră în partea ei de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
speciale acordate numai unor granguri din conducerea statului sau parveniților ce învârt finanțele țării și numai cu ocazia unor vânători organizate în scop de protocol cu șefi de state și cu diplomați de înalt nivel. Capra neagră (Rupi capra rupi capra), mamifer rumegător paricopitat sălbatec, adevărată podoabă a Carpaților noștri în general și a munților Făgărașului în special. Peste 80 la sută din caprele negre trăitoare în Făgărași, hălăduiesc pe crestele ce limitează comuna noastră în partea ei de sud,și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de protocol cu șefi de state și cu diplomați de înalt nivel. Capra neagră (Rupi capra rupi capra), mamifer rumegător paricopitat sălbatec, adevărată podoabă a Carpaților noștri în general și a munților Făgărașului în special. Peste 80 la sută din caprele negre trăitoare în Făgărași, hălăduiesc pe crestele ce limitează comuna noastră în partea ei de sud,și în zonele stâncoase pe Bâlea, pe Vânătoarea lui Buteanu, pe Doamnei, pe Șeaua Caprei, pe Paltinul. E declarată monument al naturii. Vânarea ei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
munților Făgărașului în special. Peste 80 la sută din caprele negre trăitoare în Făgărași, hălăduiesc pe crestele ce limitează comuna noastră în partea ei de sud,și în zonele stâncoase pe Bâlea, pe Vânătoarea lui Buteanu, pe Doamnei, pe Șeaua Caprei, pe Paltinul. E declarată monument al naturii. Vânarea ei se face în condiții, de asemenea, cu totul speciale. Iepurele, (Lepus europaeus), mamifer rozător cu blană cenușie, brună, vânat pentru calitatea cărnii sale și pentru blana din care se confecționează haine
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se hrănește cu aproape tot ce e comestibil în zona habitatului său, ca fructe de pădure, se dă în vânt în special după zmeură, mierea din stupinele apicultorilor, păsări sălbatice, animale mici și mari, dela iepuri și vulpi până la oi, capre, țapi, vaci, cai, măgari. Vânarea lui se face tot în condiții de restricție ca și a mistrețului, căprioarei, caprei negre sau a cerbului. Blana lui de culoare brună e la mare preț, iar ursul în sine reprezintă un foarte valoros
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vânt în special după zmeură, mierea din stupinele apicultorilor, păsări sălbatice, animale mici și mari, dela iepuri și vulpi până la oi, capre, țapi, vaci, cai, măgari. Vânarea lui se face tot în condiții de restricție ca și a mistrețului, căprioarei, caprei negre sau a cerbului. Blana lui de culoare brună e la mare preț, iar ursul în sine reprezintă un foarte valoros trofeu pentru oricare vânător care se respectă. Ursul are urechile mici coada scurtă și în iernile grele, pentru cel
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
păsări de tot feliul din care o să enumerăm bună parte, din cele mai la vederea omului: - Din familia Levirostres, trăiesc pe aici: Cucul (Cuculus canorus), Pasărea de ghiață sau pescărelul vânăt (Alcedo aspida), Gaița vânătă (Merops apiaster, Coracias garrula), Mulge capre (Caprimulgus europaeus), Rânduneaua de pădure (Cypselus apus). - Din familia Pici, avem Ghionoaia neagră, Ghionoaia de munte (Picuis martius), Ghionoaia pestriță(Picus major), Ghionoaie mică, Furnicariu (Picus medius, Picus minor), Ghionopaia verde (Picus viridis) Ghionoaie de păianjâni (Picus canus Gm), Capu-ntoarce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Pe lângă ceea ce deținea C.A.P.ul, ultimul recensământ al animalelor din perioada comunistă ne arată că și în gospodăriile oamenilor din sat se mai aflau 32 vaci, 468 bivolițe, 39 cai, 5 măgari, 512 porci, peste 1550 capete ovine, 19 capre, 31 familii de albine și peste 3800 păsări de curte. A se reține însă că practic, întregul profit al acestei forme de exploatare a resurselor ceapeului reveneau sub o formă sau alta statului comunist proprietar. Tot în această perioadă a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
diverse genuri, cum ar fi naiv suprarealiste, iar în final doar 10% sunt tablouri urbane. Dacă vom intra în detaliu la diversele teme legate de arta naivă rurală, o mare parte dintre tablouri reprezintă obiceiuri de iarnă, cum ar fi: Capra, La colindat, Cu buhaiul, Cu steaua, etc. „Colindători cu Steaua”, autor: Vasile Popovici Tematica din tabloul de mai sus al lui Vasile Popovici, reprezintă obiceiul cunoscut de toată lumea, la colindat cu steaua. Este o temă foarte des abordată și
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
vreme fiecare pictor naiv are altă viziune asupra tabloului și a tematicii, astfel că aceeași temă poate fi foarte atractivă în două tablouri diferite. Am făcut și eu în decursul anilor vreo trei tablouri cu un obiceiul de iarnă numit “Capra”, unul prin 1985, al doilea prin 1998, și ultimul chiar recent, în luna decembrie a anului 2006. Pot spune cu mâna pe inimă că nu m-a deranjat faptul că am reluat această temă, deoarece cu trecerea timpului apar alte
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
nu m-a deranjat faptul că am reluat această temă, deoarece cu trecerea timpului apar alte perspective imaginative, de asemenea evoluează și tehnica personală în pictura naivă, astfel că tablourile nu seamănă decât ca temă, altfel sunt cu totul diferite. „Capra” Autor: Mihai Dascălu Multe tablouri reprezintă elemente principale din viața satului, diverse evenimente, sau pur și simplu, duminica la ieșirea din biserică, oamenii îmbrăcați cu cele mai bune haine, redate foarte detaliat. Am văzut tablouri în care oamenii dansează, formația
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
a fost el, Belerofon. Pasul său ezitant se aude În aceste statui care-i evocă drumul. TÎnăr, a combătut și a exterminat un monstru teribil. Himera; un monstru de rasă divină, rudă cu sfinxul, cu cap de leu, trup de capră și coada de șarpe, a cărui gură voma flăcări. Apoi zeii l-au părăsit și chiar l-au urmărit cu ură. Belerofon a vrut să se ridice cu calul său Înaripat și să cucerească Olimpul, dar zeii l-au prăbușit
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
O dovadă găsim și în faptul că la 19 septembrie 1783 când frații Montgolfier și-au repetat experiență la cererea regelui Ludovic al XVI-lea, ei nu au urcat în nacela, alegând drept pasageri o rată, un cocos, si o capră. Cele trei animale sunt primele vietăți care s-au înălțat în văzduh cu ajutorul unui aparat construit de om și s-a constatat că acolo sus toate au rămas în viață. „Astăzi” în epoca zborurilor cosmice, omul și-a cedat la fel de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Elenă Săhăidac Dtru. Vasile Dan Sandu N. Mihaela Sarbu V. Maria Gabriela Tălmaciu Const. Lucica Vicol M. Denis Harnagea Ț. ElenaAlina Pascaru Vict. Gabriel Ștefan Registru matricol, 230, vol.l; Costin Clit,op.cit.,p.247. XII Filologie Budan C. Simona Capră V. GianinaCorina Ciuntuc I.Daniela Darabana D. AncaNadia Dodi I.Petronela Dombrovschi Irina Maria Ghinda Ghe. lIona Adriana Goncear Dtru. Lucia Gurguță I.Adina Herghelegiu V. Ionel Iacob V. Simona Marcu M. Elenă Magdalena Matei V. Maria Magdalena Maxim N.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de chinul așteptării. Fusesem trecuți la chiaburi, dările se măriseră, iar surorile mele fuseseră date afară din internatul școlii din Tîrgu Frumos; acum stăteau în gazdă la o babă care, în nopțile mai friguroase, băga în casă și cele două capre ale ei. Mama era plecată de cîteva zile la București, iar tata umbla toată ziua pe drum, doar-doar s-o întoarce mama. Plecase într-o zi cu cer de plumb, gata să se lase pe pămînt, să-l strivească. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
meseria mea de bază e Fizica, regina tuturor științelor. Ce poftă nebună am să mă îngrop din nou între paginile cu formule, să găsesc justificarea științifică pentru atîtea fenomene cotidiene!... Cum de-am putut oare să las Fizica?!, să dau capra pe-o varză?!... Ducă-se dracului literatura!! La dracu pasiunea mea pentru pagina albă, așternută în față, în ceasurile tîrzii, de după miezul nopții!... Cafea și vodcă inima slăbită, nervii tociți... De ce să-mi transpire, noaptea, degetele pe creion, cînd pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cafeaua pe care ați vrut s-o beți, surîde Don Șef. Uite la ăsta cum conduce! se înfurie și apasă îndelung pe claxon, depășind un autobuz. Ce-i la combinat, ce s-a întîmplat? E mare, dom' Vlădeanu, mare cît capra, clatină din cap Don Șef. A căzut stația finală de filtrare a gazelor. Au explodat turnurile de purificare. Dumnezeule! Cîți morți? Nici unul, din fericire. Pe-acolo, prin jurul turnurilor, e pustiu de obicei... De ce-au explodat turnurile, care-s noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
prin cușma de blană neagră ce o poartă, de unde atârnă pe obraz două șuvițe Împletite de păr de-alungul, pe când partea dinapoi a capului e rasă, iar o mică bărbuță În vârful bărbiei le prelungește fața și le dă Înfățișarea de capră de Angora” <endnote id="(124, p. 323, și 316, p. 412)"/>. Referindu-se la evreii tradiționaliști din nordul Moldovei - de pe la jumătatea secolului al XIX-lea, după o epocă de masive imigrări din Galiția -, istoricul francez Marcel Emerit face un portret
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au fost folosite ca mărci identitare, nu numai În iconografia creștină, ci și În teatru (fie el popular sau cult, românesc sau evreiesc), atunci când actorul trebuia să Întruchipeze un evreu. În cadrul ritualurilor mascate dintre Crăciun și Anul Nou - În alaiul „Caprei”, de exemplu -, câțiva țărani „se fac jidovi” <endnote id="(32, pp. 319 și 330)"/> sau „se Îmbracă jidani” <endnote id="(200, p. 110)"/>. Francisc Nistor a publicat una dintre puținele imagini ale unei astfel de „măști de evreu” din Maramureș
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]