4,810 matches
-
de ea, dându-i o altă identitate: Mă las răpus de taină în zodia cea clară / Când vraja se întrupă în zbor necunoscut... La nivelul expresiei, verbele la prezentul gnomic, dând aspect aforistic textului (Decapitat, sărutul e crucea mea de ceară...; Cocorii-n cerc stelar sunt umbră peste noi...), ca și prezența largă a comparației, subliniază, de asemenea, neoclasicismul sonetelor: Mirări solemne mă cuprind o vreme / Cum cercul în copac mai prinde înc-un an; Tăcerile deodată dau buzna-ntre inele / Cum
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cațără pe zare / Ca un cocor în zboru-i prea stingher... De-a lungul cărții, motivelor și laitmotivelor amintite li se adaugă altele, subordonate toate temei iubirii, fiind factori care dau unitate ansamblului: lumina, zidirea, timpul care tace în colac de ceară (Eu sunt supusul timpului, tu fugi / Și calendarul frunzei îți curge-ncet prin vine...), zăpada etc.: Secunda se mplinește mai grabnic în nisipuri, / Mai tragic în clepsidră se surpă și mă vrea... Totodată, acestora li se alătură motive care constituie
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
se-arată-n destrămare / Cum se arată-n vrajă parfumu-n trandafiri..., fiindcă femeia e, în sonetele lui Emilian Marcu, poezie și mister (Ce nopți de poezie în trupul tău ascunzi...; odor de soi) și, în consecință, trebuie ocrotită într-un regat de ceară. În acest context, e prezentă și reiterarea sacrificiului christic, dar aluziv, amplificând, de asemenea, imaginea iubirii ca sentiment nepereche, cu obârșie demiurgică: Culorile de fulgere se aprind / Curgând pe noi prin cuiele de miere...; De cât am mers cu spinii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
zidire/ Din propria-mi închipuire. // Aș fi putut, zidindu-te-n cuvinte, / Să îți dezleg și gând și oseminte // Și să te duc pe-o insulă pustie, / Zidindu-te-ntre lumânări de vie, // Și printre crini curați și albi, de ceară, / Zidindu te să te zidesc în pară. Să te zidesc aș fi putut, îmi pare, // Să te descopăr jertfă, pe altare. Cenușă caldă-n lună și-n tăcere / Te-aș fi știut a mea spre înviere. // Aș fi putut, dar
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pe acela care privește; ele îl descoperă pe cel care este privit atât lui însuși, cât și observatorului. În ritualul dragostei desfășurat în poezia lui Emilian Marcu, este reliefată, totodată, o retorică a așteptării (comoara așteptată fiind uneori pecetluită cu ceară: Mari lacăte de ceară par ultimul păcat...) și alta a intimității (Sărutul meu pe gleznă-ți tulbură imperii / Cu teama de surpare în tainicul ecou, / Tăceri imperiale la începutul serii / Vor răscoli al umbrei necunoscut halou): Privesc tăcut...; cât de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ele îl descoperă pe cel care este privit atât lui însuși, cât și observatorului. În ritualul dragostei desfășurat în poezia lui Emilian Marcu, este reliefată, totodată, o retorică a așteptării (comoara așteptată fiind uneori pecetluită cu ceară: Mari lacăte de ceară par ultimul păcat...) și alta a intimității (Sărutul meu pe gleznă-ți tulbură imperii / Cu teama de surpare în tainicul ecou, / Tăceri imperiale la începutul serii / Vor răscoli al umbrei necunoscut halou): Privesc tăcut...; cât de aproape sunt de tâmpla
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
inefabil: Sunt suspendat de clipa ce pleoapa mi-o doboară / Ca îngerul damnării sub pasu-ți de fecioară..., însă împlinirea dorită e posibilă doar în vis, fiindcă acolo înrudirea cu sacrul e mai clară: Mă împlinești ca mierea în cuibar de ceară... O ordine astrală se împletește pe parcursul versurilor cu ordinea umană, o influențează sau, paradoxal, pare a o lua drept model, când aceasta din urmă e dominată de iubire, definită în multe feluri în volumul de față: Iubirea-i floarea-n
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
irreparabile tempus: Iau foc de-atâta toamnă, de-atâta răzvrătire, / În frunzele-n cădere culorile de vis; Pe frunza toamnei bruma lucindă de mistere/ Mă mprejmuie...; Aurării de toamnă se cuibăresc sub pleoape...; E toamnă iar, se-mbracă-n fulger ceara, / Ning merele duios pe umbra noastră grea..., iar momentul din zi preferat - trimițând tot la romantism - e amurgul: Iar tu-mi vorbești de-amurguri în surpare: / Cu noi troianul unui veac intră-n chenare...; Ecourile rupte din plin amurg de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Ning merele duios pe umbra noastră grea..., iar momentul din zi preferat - trimițând tot la romantism - e amurgul: Iar tu-mi vorbești de-amurguri în surpare: / Cu noi troianul unui veac intră-n chenare...; Ecourile rupte din plin amurg de ceară... Asociată cu toamna, cu trecerea timpului, o nostalgie, mergând până la tristețe incurabilă, venind de demult, învăluie totul: Tristeți din alte veacuri m-așteaptă-n priveghere...; Nisipul mort deasupra mării / Într-o clepsidră se ntrupează. / Se-aud cum curg prin îngeri norii / Și
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Melancolind al sfeșnicelor rit / ne vom pudra (dansând) cu brume moi / în levantina molimă din noi / balene mor pe țărmul amorit ori: Într-o absidă urmele așteaptă / și roza sechestrată va să-și vândă / înariparea/ vergură osândă / cu lujere de ceară. Poetul mărturisește că maestrul începuturilor sale e Tudor Arghezi (N-am vopseluri pânză cuie / rădăcină spic cățuie / lumânare frânghii chei / cârji compas gherghef schintei / ața ac și cucuvaie), însă poemele lui dezvăluie, totodată, prețuirea și pentru alți mari poeți, dintre
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
toate formele ei. În această privință, Smerenie și mântuire, Umbra paradisului, Rugă albă, Marea noapte a Fecioarei sunt doar câteva titluri elocvente, dar, în conținuturi, conexiunile cu sacrul sunt mai numeroase, tămâia, smirna, mirtul, clopotnița, prohodul, litaniile, clopotul, paradisul, ruga, ceara etc. constituind o secvență a lexicului poemelor, antidot în fața efemerului, fiindcă omul a dobândit conștiința viețuirii prin pasul făcut deasupra celorlalte ființe: Noian de clopote la vămi lumină / măncercuie cu zidul ars de-o viață / ieșirea din omidă mă învață
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Mestecenii cei albi veneau în pâlcuri De lumănări cu sfeșnice de-argint; Soborul stelelor citea cu tâlcuri Adânci, în stranele de mărgărint. Și cum treceam pribegi cu toamna-n țară, Ardeau mestecenii frunzișul rar Și-l dăruiau în lacrime de ceară Topite-n pacea mare de altar; Pleșuvii munți îngenuncheau în zare Trudiți de mers ca peregrini bătrâni. Mătăniile de oi coborâtoare Se deșirau în drumul de la stâni. Bisericile vechi, purtând potcapul Monahilor pe turla lor de lemn, Blagosloveau; troițele cu
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ne-am oprit trăsura, Ne-am dus — păgâni grăbiți — spre Polovraci: De pretutindeni ne-arăta pădurea Copaci schimonosiți ca niște — draci. Cerințe: 1. Folosiți în enunțuri proprii expresiile: “chenar de aur stacojiu” “soborul stelelor” “ardeau mestecenii frunzișul rar” “lacrime de ceară” 2.Scrieți cuvinte cu sens asemănător pentru: trudiți, pribegi, pâlcuri, sobor. 3. Transcrieți versurile în care autorul personifică munții. Ajutoarele pădurii Eugen Jianu Ne-a chemat moș Vuia, pădurarul, să venim la căsuța lui din poiana cea mare. Să venim
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cenușie, urechilă. Alegeți apoi un titlu potrivit. 3.Scrieți o compunere cu început dat: „Stelele păliră, pădurea, copacii, tufele își dezbrăcară deodată (Emil Gârleanu, Fricosul) Alegeți un titlu potrivit. Fetica Tudor Arghezi Ce duh ai și ce putere. Să-mpletești ceară cu miere. De la floarea din grădină. Ostenită de albină? Tu aduni de pe meleaguri. Pentru stupi și pentru faguri. Pulberi, rouă, stropi și leacuri, Poate că de mii de veacuri. Ca din lână, ca din ace. łeși rețeaua de ghioace. De
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
în stânga gropii, cum cobori dâmbul, străjuiește crucea de curând pusă. Pe ea, patrusprezece nume scumpe: Corneliu Zelea Codreanu, Ion Caratănase, Doru Belimace... De jur împrejurul ei licăresc nenumărate lumânări. Veghea lor împrăștie creștineasca rugă pentru cei morți, înmormântați fără mărturia sfântă de ceară și lăsați acolo în hrăpărețul pământ fără nici o rugă, fără să fi îngenunchiat cineva, fără ca vreo lacrimă să fi putut ajunge să mângâie țărâna sfântă. Plânsetele de departe ale familiilor și tuturor legionarilor n-au putut jelui marginea mormântului. Doi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Pe planșeu, s-au desfăcut patrusprezece hârtii, pe care vor urma să fie puse resturile... Dar, până la urmă, n-a mai fost nevoie de ele, deoarece trupurile au putut fi scoase în întregime. S-au adus patrusprezece lumânări, mari, de ceară. Au fost aprinse de-a lungul gropii. Trupul lui Trandafir La capătul de miază-noapte al gropii, un comandant legionar a putut desface haina de pe un cadavru. E o haină bleumarin... Sub ea, un pulover bleumarin. Cine știe ale cui erau
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
această ocazie, Domnul țării își trimite fiul, fratele și pe alți tineri din rândul fiilor de boieri, mai mari sau mai mici, toți supuși ai Porții, să studieze la Stambul. Au primit de la voievod înscrisurile oficiale parafate cu sigilii de ceară și după un ultim chef au purces la drum . Acest lucru se întâmplă periodic după bunul plac al sultanului căruia îi plăcea să fie înconjurat de tineri din țările valahe. Așa este de când a apărut lumea pe aceste meleaguri. Urmașii
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
mâzgălit cu sânge pe perete. ADIO, ARME! Capitolul 5 O doamnă indusă în eroare — Acum important este, spuse Thomas, să rămânem calmi și civilizați. Se adunaseră din nou în sufragerie și ședeau printre resturile cinei. Fețele le erau ca de ceară și răvășite. Numai Tabitha era fericită, inconștientă de ultimele evenimente șocante, în timp ce Pyles, care venise să li se alăture la masă, afișa un zâmbet pieziș, fatalist, după ce își exprimase ajutătoarea părere că „Se vor mai întâmpla lucruri înainte de a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ca să se gândească mai bine, și dă de oțetarul din curtea muzeului. Ah cât m-am săturat să mă uit la pomi și să răscolesc printre lucruri moarte, se supără cercetătoarea. Unde ești, Adame? Băiatul amestecase puțină glicerină în niște ceară de parchet. Soră-sa, cu aerul inocent al fetițelor, obținuse accesul în sala de festivități. În loc de cârpe, și-au folosit șosetele. Iar acum se ațineau împreună după canaturile ușilor și râdeau în lege, în vreme ce invitații, oaspeți oficiali și demni la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
zâmbi. O parte a feței Îi arăta mai frumos când zâmbea, așa că se-ntoarse cu partea bună spre noi. Farmecul profilului fusese accentuat prin cine știe ce Întâmplare În care nasul Îi fusese turtit și netezit, de parcă ar fi fost făcut din ceară fierbinte. Dar nasul nu părea totuși să-i fie făcut din ceară fierbinte. Dimpotrivă, părea rece și foarte solid, atât doar că era turtit. — Îți place de mine? Îl Întrebă pe Guy. — E mort după tine, răspunsei În locul lui. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
se-ntoarse cu partea bună spre noi. Farmecul profilului fusese accentuat prin cine știe ce Întâmplare În care nasul Îi fusese turtit și netezit, de parcă ar fi fost făcut din ceară fierbinte. Dar nasul nu părea totuși să-i fie făcut din ceară fierbinte. Dimpotrivă, părea rece și foarte solid, atât doar că era turtit. — Îți place de mine? Îl Întrebă pe Guy. — E mort după tine, răspunsei În locul lui. Doar că nu știe italiana. — Ich spreche deutsch, spuse ea mângâind părul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
L-au Împușcat pe la spate. Da, Înțeleg, spuse detectivul, da’ cum de-au ajuns ambele gloanțe În față? — Poate că se-nvârtea, spuse traducătorul. — Ascultă-mă, spuse detectivul fluturându-și degetul pe sub nasul lui Cayetano, care se profila galben ca ceara pe fața sa de muribund, pe care doar ochii Îi mai erau vii, ca ai unui șoim. Mă doare undeva de cine te-a Împușcat, da’ trebuie să rezolv treaba asta. Nu vrei ca cel care te-a Împușcat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
prin urmare, tribunalele și școlile erau închise, nu puteau să se înceapă sau să se desfășoare războaie etc. Era cea mai importantă sărbătoare a anului - adesea de o veselie deșănțată -, în timpul căreia oamenii își ofereau unul altuia daruri, lumânări de ceară și statuete de lut, ce făceau trimitere la vechile sacrificii umane. Scissores: luptător derivat din secutor, adversarul tipic al rețiarului. În locul marelui scut concav, scissor-ul poartă pe antebrațul stâng o plasă metalică având la capăt o semilună cu ajutorul căreia poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ăptușeală, fără nici o podoabă, fără flori și fără coroane - căci flori și cununi erau faptele bune ale mortului; iar în sicriul care se vedea de data aceasta, descoperit, după vechiul obicei al creștinilor, era o ființă slabă, uscată, galbenă ca ceara, îmbrăcată cu un suman, încinsă cu o funie, cu pic ioarele goale... Era un calic!... Vădana pioasă, care îi găsise la poarta curții sale trupul acestui calic - Lumânărică - pe care l-a îngropat cu cheltuiala sa - nu era alta decât
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
bisericile târgurilor. Îmbrăcat cu un suman, cu o cămașă de cânepă, înci ns cu o funie, cu capul gol și iarna și vara, cu picioarele desculțe, iar iarna numai în iminei, fără altă încălțăminte, cu un snop de lumânărele de ceară în mâni, mic de stat, oac heș, blând la față, cu barba mică, cu părul des, trecând pe ulițe și pe drumuri, Lumânărică, timp de 40 de ani a străbătut satele și orașele Moldovei, cântând cu duioșie: „Lumânărele, dr agel
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]