6,563 matches
-
b) resurse turistice - componente ale mediului natural și antropic, care prin calitățile și specificul lor sunt recunoscute, înscrise și valorificate prin turism, în măsura în care nu sunt supuse unui regim de protecție integrală. ... Resursele turistice pot fi: - naturale: elemente geologice, geomorfologice, de climă, de floră și de fauna, peisaje, zăcăminte de substanțe minerale și alți factori; - antropice: monumente arheologice, situri arheologice, monumente, ansambluri memoriale, monumente tehnice și de artă, muzee, elemente de folclor și arta populară etc.; ------------ Litera b) a art. 2 a
ORDONANŢĂ nr. 58 din 21 august 1998 (*actualizată*) privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203581_a_204910]
-
Proiectul l-ar putea avea în îmbunătățirea capacității de răspuns a României la situații de urgență. Fezabilitate și sustenabilitate Proiectul vizează continuarea întăririi capacității de răspuns a Guvernului României în situații de urgență. Evenimentele recente au arătat că în România clima se schimbă, iar riscul producerii unor inundații a crescut în mod substanțial. Acesta este motivul pentru care Guvernul trebuie să acționeze imediat și să fie pregătit pentru evenimente similare care s-ar putea produce. În completarea activităților anterioare, cât și
ACORD DE COFINANŢARE din 4 aprilie 2007 între Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare privind implementarea proiectului "Întărirea capacităţii Guvernului României de a gestiona situaţiile dificile generate de dezastre naturale - Dezvoltarea capacităţii pentru situaţii de urgenţă (CDES)". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190863_a_192192]
-
Proiectul l-ar putea avea în îmbunătățirea capacității de răspuns a României la situații de urgență. Fezabilitate și sustenabilitate Proiectul vizează continuarea întăririi capacității de răspuns a Guvernului României în situații de urgență. Evenimentele recente au arătat că în România clima se schimbă, iar riscul producerii unor inundații a crescut în mod substanțial. Acesta este motivul pentru care Guvernul trebuie să acționeze imediat și să fie pregătit pentru evenimente similare care s-ar putea produce. În completarea activităților anterioare, cât și
HOTĂRÂRE nr. 873 din 1 august 2007 pentru aprobarea Acordului de cofinanţare dintre Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare privind implementarea proiectului "Întărirea capacităţii Guvernului României de a gestiona situaţiile dificile generate de dezastre naturale - Dezvoltarea capacităţii pentru situaţii de urgenţă (CDES)", semnat la Bucureşti la 4 aprilie 2007 şi la 2 mai 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190862_a_192191]
-
cu mențiunea că pădurile sunt localizate mai ales în partea nordică a județului, restul teritoriului fiind ocupat în proporție mică de vegetație forestieră. Județul este situat în exclusivitate în zona de câmpie, la limită cu silvostepa doar în extremitatea estică. Clima temperat continentală cu nuanțe excesive, cu veri călduroase și secetoase și ierni friguroase dominate de vânturi puternice are efect negativ asupra producției agricole, cel puțin în zonele unde nu funcționează sistemele de irigații. În acest context, având în vedere efectele
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
solului. Au rol în creșterea biodiversității. Sunt surse de material lemnos (într-o regiune în care pădurile sunt foarte rare sau lipsesc), produse industriale și alimentare (fructe, ciuperci, produse medicinale și apicole etc.), ameliorează condițiile de viață (purifică aerul, îndulcesc clima și înfrumusețează peisajul) și ameliorează regimul apelor. 2. Date tehnice ale studiului 2.1. Suprafața și situația juridică ale terenului, cu precizarea tipului de proprietate și a deținătorilor pentru fiecare suprafață pe care se vor amplasa perdele forestiere de protecție
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
de protecție. De asemenea, perdelele forestiere sunt surse de material lemnos (într-o regiune în care pădurile sunt foarte rare sau lipsesc), produse industriale și alimentare (fructe, ciuperci, produse medicinale și apicole etc.), ameliorează condițiile de viață (purifică aerul, îndulcesc clima și înfrumusețează peisajul) și ameliorează regimul apelor. 2. Date tehnice ale studiului 2.1. Amplasamentul și situația juridică a terenului 2.1.1. Amplasamentul Perdele forestiere de protecția câmpului ce fac obiectul prezentului studiu sunt situate pe raza județului Tulcea
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
este un anotimp secetos în această regiune. În majoritatea stațiunilor cantitatea de precipitații din lunile septembrie, octombrie și noiembrie este foarte apropiată de cea din luna februarie (luna cea mai secetoasă). Indicii de ariditate scot în evidență caracterul arid al climei, în special atrag atenția că indicii de ariditate au valori mici (în unele stațiuni sub 20) din primăvară până în toamnă inclusiv (indicele de ariditate mic denotă precipitații puține, iar indicele de ariditate mare denotă precipitații abundente). Referitor la factorul eolian
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
primare în cretacic și a unei flore tropicale cu mlaștini în terțiarul inferior; o pădure subtropicală ceva mai rară și mai apropiată de cea actuală în miocen, o dezvoltare a vegetației de foioase și conifere în pleistocen; dispariția formelor de climă rece și a multor relicte pliocene ce mai persistau în enclave în holocen. În acest din urmă interval, în spațiul dobrogean pătrund elemente sudice și se conturează silvostepa. Principalele formații și asociații actuale de vegetație sunt: pădurea, silvostepa și stepa
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
în muncă și, după caz, de sporul pentru titlul științific de doctor. ... B. Pe perioada concediului de odihnă Articolul 43 (1) Personalul aflat în misiune permanentă în străinătate are dreptul la concediu anual de odihnă, precum și la concediu suplimentar pentru climă greu de suportat, în condițiile legii, care se programează la aceeași dată. ... (2) În cazul în care concediul de odihnă se efectuează în țară, indemnizația de concediu se stabilește și se plătește în lei, în conformitate cu prevederile art. 20 și 21
LEGE nr. 495 din 12 noiembrie 2004 (*actualizată*) privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193179_a_194508]
-
trimis în misiune permanentă în străinătate și membrilor săi de familie aflați în întreținere permanentă, în condițiile prezentei legi, li se asigură spațiu de locuit, precum și dotarea corespunzătoare, potrivit funcției îndeplinite, ținând seama de specificul activității și de condițiile de climă din fiecare țară, cu suportarea chiriei și a cheltuielilor de întreținere de către unitățile trimițătoare. Capitolul V Dispoziții tranzitorii și finale Articolul 60 (1) Durata misiunii permanente în străinătate, precum și încadrarea pe posturile prevăzute în structura de personal pentru fiecare misiune
LEGE nr. 495 din 12 noiembrie 2004 (*actualizată*) privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193179_a_194508]
-
în muncă și, după caz, de sporul pentru titlul științific de doctor. ... B. Pe perioada concediului de odihnă Articolul 43 (1) Personalul aflat în misiune permanentă în străinătate are dreptul la concediu anual de odihnă, precum și la concediu suplimentar pentru climă greu de suportat, în condițiile legii, care se programează la aceeași dată. ... (2) În cazul în care concediul de odihnă se efectuează în țară, indemnizația de concediu se stabilește și se plătește în lei, în conformitate cu prevederile art. 20 și 21
LEGE nr. 495 din 12 noiembrie 2004 (*actualizată*) privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193178_a_194507]
-
trimis în misiune permanentă în străinătate și membrilor săi de familie aflați în întreținere permanentă, în condițiile prezentei legi, li se asigură spațiu de locuit, precum și dotarea corespunzătoare, potrivit funcției îndeplinite, ținând seama de specificul activității și de condițiile de climă din fiecare țară, cu suportarea chiriei și a cheltuielilor de întreținere de către unitățile trimițătoare. Capitolul V Dispoziții tranzitorii și finale Articolul 60 (1) Durata misiunii permanente în străinătate, precum și încadrarea pe posturile prevăzute în structura de personal pentru fiecare misiune
LEGE nr. 495 din 12 noiembrie 2004 (*actualizată*) privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193178_a_194507]
-
în muncă și, după caz, de sporul pentru titlul științific de doctor. ... B. Pe perioada concediului de odihnă Articolul 43 (1) Personalul aflat în misiune permanentă în străinătate are dreptul la concediu anual de odihnă, precum și la concediu suplimentar pentru climă greu de suportat, în condițiile legii, care se programează la aceeași dată. ... (2) În cazul în care concediul de odihnă se efectuează în țară, indemnizația de concediu se stabilește și se plătește în lei, în conformitate cu prevederile art. 20 și 21
LEGE nr. 495 din 12 noiembrie 2004 (*actualizată*) privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193177_a_194506]
-
trimis în misiune permanentă în străinătate și membrilor săi de familie aflați în întreținere permanentă, în condițiile prezentei legi, li se asigură spațiu de locuit, precum și dotarea corespunzătoare, potrivit funcției îndeplinite, ținând seama de specificul activității și de condițiile de climă din fiecare țară, cu suportarea chiriei și a cheltuielilor de întreținere de către unitățile trimițătoare. Capitolul V Dispoziții tranzitorii și finale Articolul 60 (1) Durata misiunii permanente în străinătate, precum și încadrarea pe posturile prevăzute în structura de personal pentru fiecare misiune
LEGE nr. 495 din 12 noiembrie 2004 (*actualizată*) privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193177_a_194506]
-
argumentarea criteriilor pentru care monumentul respectiv a fost înscris în Lista patrimoniului mondial UNESCO și explicitarea semnificației valorii universale a monumentului; ... h) informații culturale, arheologice, antropologice, etnografice, istorice, de istoria a artei, arhitecturale, tehnologice, științifice; ... i) informații legate de mediu - climă, geologie, hidrologie, seismologie etc.; ... j) elemente valoroase ale peisajului natural. ... Capitolul III Evaluarea măsurilor de protecție și gestiune a monumentelor înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO Articolul 4 Evaluarea măsurilor de protecție și gestiune a monumentelor înscrise în Lista patrimoniului
PROGRAM DE PROTECŢIE ŞI GESTIUNE din 8 decembrie 2010 pentru monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228717_a_230046]
-
argumentarea criteriilor pentru care monumentul respectiv a fost înscris în Lista patrimoniului mondial UNESCO și explicitarea semnificației valorii universale a monumentului; ... h) informații culturale, arheologice, antropologice, etnografice, istorice, de istoria a artei, arhitecturale, tehnologice, științifice; ... i) informații legate de mediu - climă, geologie, hidrologie, seismologie etc.; ... j) elemente valoroase ale peisajului natural. ... Capitolul III Evaluarea măsurilor de protecție și gestiune a monumentelor înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO Articolul 4 Evaluarea măsurilor de protecție și gestiune a monumentelor înscrise în Lista patrimoniului
HOTĂRÂRE nr. 1.268 din 8 decembrie 2010 privind aprobarea Programului de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228716_a_230045]
-
CA OBIECT, FENOMEN, ACTIVITATE Procesul istoric de definire a arhitecturii. 2. SPAȚIUL EXISTENȚIAL ȘI SPAȚIUL ARHITECTURAL 2.a. Nivelurile spațiului existențial, nivelurile spațiului arhitectural și interacțiunile dintre acestea la nivel geografic, peisager, urbanistic, de obiect arhitectural. Influența elementelor de mediu: climă, apă și teren asupra spațiului arhitectural. Conformarea volumetrică, soluții constructive, materiale de construcții utilizate în arhitectura vernaculară. Conceptul de dezvoltare durabilă în arhitectură. 2.b. Date fundamentale ale spațiului arhitectural. organizare și compoziție. Elemente de morfologie în analiza spațiului arhitectural
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Până în prezent, în România, infrastructura critică, în diferite sectoare, a fost afectată, în mod special, de fenomene meteorologice extreme. Este de așteptat ca, și în viitor, schimbările climaterice să adauge presiuni noi asupra infrastructurii critice chiar și în zonele cu climă temperată cum sunt cele din Europa Centrală. O altă categorie de riscuri majore rezultă din afectarea echipamentelor din considerente de natură tehnică, pe fondul insuficienței/ineficienței operațiunilor de întreținere, reabilitare și modernizare, cât și în ceea ce privește dimensiunea cibernetică (hardware și software
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 13 iulie 2011 privind protecţia infrastructurilor critice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234215_a_235544]
-
Până în prezent, în România, infrastructura critică, în diferite sectoare, a fost afectată, în mod special, de fenomene meteorologice extreme. Este de așteptat ca, și în viitor, schimbările climaterice să adauge presiuni noi asupra infrastructurii critice chiar și în zonele cu climă temperată cum sunt cele din Europa Centrală. O altă categorie de riscuri majore rezultă din afectarea echipamentelor din considerente de natură tehnică, pe fondul insuficienței/ineficienței operațiunilor de întreținere, reabilitare și modernizare, cât și în ceea ce privește dimensiunea cibernetică (hardware și software
HOTĂRÂRE nr. 718 din 13 iulie 2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia infrastructurilor critice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234214_a_235543]
-
folosință 2.3.4. Studii de teren 2.3.5. Elemente generale privind cadrul natural 2.3.6. Caracterizarea cadrului natural 2.3.6.1. Geomorfologia 2.3.6.2. Geologia 2.3.6.3. Hidrologia 2.3.6.4. Clima 2.3.6.5. Raionarea climatică 2.3.6.6. Regimul termic 2.3.6.7. Precipitațiile atmosferice 2.3.6.8. Regimul eolian 2.3.6.9. Concluzii privind condițiile climatice 2.3.6.10. Condiții pedologice (soluri) 2
GHID DE FINANŢARE din 24 iunie 2010 (*actualizat*) a Programului de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233425_a_234754]
-
folosință 2.3.4. Studii de teren 2.3.5. Elemente generale privind cadrul natural 2.3.6. Caracterizarea cadrului natural 2.3.6.1. Geomorfologia 2.3.6.2. Geologia 2.3.6.3. Hidrologia 2.3.6.4. Clima 2.3.6.5. Raionarea climatică 2.3.6.6. Regimul termic 2.3.6.7. Precipitațiile atmosferice 2.3.6.8. Regimul eolian 2.3.6.9. Concluzii privind condițiile climatice 2.3.6.10. Condiții pedologice (soluri) 2
GHID DE FINANŢARE din 17 iunie 2011 a Programului de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor degradate, reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233417_a_234746]
-
sporește și cel de mentol. Pe de altă parte, solul și umiditatea din sol influențează semnificativ producția de herba la aceeași plantă; solul nisipos și mai umed este mai indicat decât cel greu și cu deficit în umiditate. Cu cât clima este pronunțat continentală, la Matricaria chamomilla predomină exemplare cu habitus necorespunzător și cu conținut mai redus în azulene. Din cele câteva exemple, reiese că factorii pedoclimatici au o influență apreciabilă asupra formării și acumulării principiilor active, precum și asupra creșterii și
ORDIN nr. 170 din 11 iulie 2011 privind aprobarea Ghidului de bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233982_a_235311]
-
Olteniei, Timișului, Moldovei și Podișul Dobrogei). În cadrul acestor zone mari există, bineînțeles, diferențieri de relief, sol, lumină, microclimat, care, la rândul lor, creează subzone cu grade diferite de favorabilitate pentru culturile de plante medicinale și aromatice. 1.3. Condițiile de climă și sol Având condiții foarte variate de climă și sol, țara noastră are o floră diversificată și bogată. Optimizarea condițiilor de creștere și dezvoltare a plantelor se realizează în funcție de cerințele biologice privind temperatura, apa, lumina și solul. Pentru a parcurge
ORDIN nr. 170 din 11 iulie 2011 privind aprobarea Ghidului de bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233982_a_235311]
-
zone mari există, bineînțeles, diferențieri de relief, sol, lumină, microclimat, care, la rândul lor, creează subzone cu grade diferite de favorabilitate pentru culturile de plante medicinale și aromatice. 1.3. Condițiile de climă și sol Având condiții foarte variate de climă și sol, țara noastră are o floră diversificată și bogată. Optimizarea condițiilor de creștere și dezvoltare a plantelor se realizează în funcție de cerințele biologice privind temperatura, apa, lumina și solul. Pentru a parcurge un ciclu de vegetație, o specie are nevoie
ORDIN nr. 170 din 11 iulie 2011 privind aprobarea Ghidului de bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233982_a_235311]
-
sporește și cel de mentol. Pe de altă parte, solul și umiditatea din sol influențează semnificativ producția de herba la aceeași plantă; solul nisipos și mai umed este mai indicat decât cel greu și cu deficit în umiditate. Cu cât clima este pronunțat continentală, la Matricaria chamomilla predomină exemplare cu habitus necorespunzător și cu conținut mai redus în azulene. Din cele câteva exemple, reiese că factorii pedoclimatici au o influență apreciabilă asupra formării și acumulării principiilor active, precum și asupra creșterii și
GHID din 11 iulie 2011 de bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233983_a_235312]