8,920 matches
-
citirii acestui capitol: • Înțelegerea obiectivului fundamental al managementului societăților comerciale; • Înțelegerea necesității adaptării principiilor de management financiar în funcție de obiectivul major al corporației și de condițiile economice generale; Înțelegerea întreprinderii ca un ansamblu de obiective concordante, dar și divergente între stakeholderi; Conștientizarea diferenței dintre profit și cash flow; • Înțelegerea conceptului de valoare de piață a întreprinderii și a diferenței față de prețul întreprinderii respective; • Conștientizarea problemelor de selecție adversă, hazard moral, asimetrie informațională, eficiență a pieței și a impactului acestora asupra managementului financiar
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
și de condițiile economice generale; Înțelegerea întreprinderii ca un ansamblu de obiective concordante, dar și divergente între stakeholderi; Conștientizarea diferenței dintre profit și cash flow; • Înțelegerea conceptului de valoare de piață a întreprinderii și a diferenței față de prețul întreprinderii respective; • Conștientizarea problemelor de selecție adversă, hazard moral, asimetrie informațională, eficiență a pieței și a impactului acestora asupra managementului financiar; Conștientizarea problemelor de mandat (agent); • Înțelegerea conceptului de valoare a banilor în timp; • Identificarea scopului managementului financiar al societăților comerciale. 1.1
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
diferenței dintre profit și cash flow; • Înțelegerea conceptului de valoare de piață a întreprinderii și a diferenței față de prețul întreprinderii respective; • Conștientizarea problemelor de selecție adversă, hazard moral, asimetrie informațională, eficiență a pieței și a impactului acestora asupra managementului financiar; Conștientizarea problemelor de mandat (agent); • Înțelegerea conceptului de valoare a banilor în timp; • Identificarea scopului managementului financiar al societăților comerciale. 1.1. Scopul managementului financiar După cum era de așteptat, această carte se adresează în primul rând managerilor financiari aflați deja în
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
Pentru a continua: „Mi-am abătut viața de la sensul pe care mi l-a hotărât ea. Mi-am anulat viitorul” (I, 10). Sunt cuvinte scrise încă din 1957, anul în care Cioran începe să-și scrie Caietele, dublate imediat de conștientizarea eșecului devenit sens: „Toată viața am consacrat un cult marilor tirani împotmoliți în sânge și în remușcare. M-am rătăcit în Litere din neputința de a ucide sau de a mă ucide. Această neputință, această lașitate, doar ea a făcut
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pericol; pe de altă parte, datorită acestei megalomanii, creează valori și se definește” (III, 144). Numai că, vorbind despre națiuni, Cioran pare să se refere în continuare la sine: „Vine apoi un moment când acest proces de dilatare și de conștientizare descrește, când trece din înfrângere în înfrângere, până încetează să mai creadă în sine. Atunci se umanizează, își pierde orgoliul, nu mai contează” (idem). Acesta ar fi chiar sensul istoriei: „Să permită popoarelor să-și manifeste și să-și lichideze
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
moralități și luăm parte la demolarea falselor și învechitelor echilibre, la sfîșierea ambalajului comercial al comportamentelor la toate nivelele etic, moral, intelectual -, la distrugerea trucatelor imagini despre noi înșine. Autoagresiunea este momentul în care sîntem împinși spre analiză, spre șansa conștientizării imperfecțiunii, a sentimentului de culpabilitate, a concluziei că numai norocul de a fi nedesăvîrșiți ne oferă promisiunea unei posibile deveniri. Se-nțelege, vorbim despre agresiunea care clatină pentru a stabiliza, de dezechilibrul purtător al unui alt echilibru ce va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în deplină comuniune cu viața cosmică, elementul universal fiind părtaș la trecerile și pe-trecerile lăuntrice: "Pământ negru mă hrănește, / Urâtul m-a-mbătrânit, / Că urâtul n-are leac / Decât pânză și toiag."90 Viețuirea antinomică dintre om și univers, bazată pe conștientizarea sentimentului de trecere și permanență, face posibilă continuitatea lumii pământești care se deschide ca spațiu de trecere între "aici" și "dincolo": "Eu mă duc, codru rămâne, / Plânge frunza după mine, / Că n-am făcut nici un bine. Și chiar de-am
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau "sălbatice" (de la G. B. Vico la C. Lévi-Strauss); * O expresie, fie a psihologiei primitive (de la L. Lévi-Bruhl la E. Cassirer) a "inconștientului indivizilor" (S. Freud) sau a "arhetipului umanității" (E. Jung); * Un instrument de coeziune socială, o formă de conștientizare a imaginii unei societăți despre ea însăși (G. Durkheim și Școala funcționalistă); * O formă de transmitere a unei revelații de ordin transcendental (de la teologii antici la cei moderni, de la orfici la poeții romantici ai secolului al XIX-lea, de la filosofi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acel praesentum continuum arhetipal, se poate realiza prin alternanțele operaționale continuitate / discontinuitate, naștere / moarte / renaștere care devin complementare în cadrul discursului mitic. Ruptura ritualică, având rolul unei frângeri ontologice a ordinii cosmice, presupune, de fapt, abolirea timpului și a spațiului prin conștientizarea "temporalității" și a "spațialității", ca forme de recuperare a primordialului: "spațiul în dimensiunea căruia trăiește țăranul român nu apare ca fenomen linear și continuu, nu se manifestă ca un fenomen cursiv. Dispunând de o natură concretă și eterogenă, spațiul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
parte corespund cerințelor UE în acest domeniu. Astfel de reforme administrative privesc, printre altele, privatizarea și reducerea intervenției guvernamentale pe piață, minimizarea costurilor guvernamentale și sporirea eficacității executivului prin dezvoltarea unor tehnici menite să îmbunătățească managementul financiar în sectorul public, conștientizarea de către agențiile guvernamentale a statutului de „furnizori de servicii” pe piață în care consumatorii au mai multe alternative 3, dar și deconcentrarea 4 serviciilor și descentralizarea 5 procesului de decizie 6. În modelul „german” de administrație 1, relația dintre administrația
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
1960, dar și după 1960) și ajung rar la o poezie de idei. Considerată în ansamblu, generația perioadei 1960-75 se "detașează de Labiș", poezia înseamnă o deschidere spre latura dramatică a existenței, spre poezia oratorică și civică, și procesul de conștientizare înseamnă, așa cum spune Petru Poantă, "întoarcerea la surse și extinderea registrului liric". Dacă în prima perioadă poezia se caracterizează prin epic, consecință a schimbărilor istorice, expresie a contestării uneori violente, tipică romanticilor, în a doua perioadă poezia se liricizează. Asistăm
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
foaie o idee pentru fiecare din următoarele teme: ce am crezut despre mască ce am aflat despre mască ce aș mai vrea să știu. Reflecția didactică Aceasta ultimă oră oferă elevilor un prilej de autoanaliză în raport cu problema discutată și de conștientizare a rolului pe care masca îl are în viața individului. Ea oferă soluții de moment, nu de durată, pentru că, în cele din urmă, orice mască "cade". ANEXE I. Primul fragment ales urmărește reacția unor personaje din comunitate la venirea noului
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
angajamente economico-financiare, dar și de altă natură, de politică internă și externă sau militare. Hunt (1987) și Lianu (2004) menționează că „gratuitatea” are pentru receptor costuri implicite, care nu pot fi ignorate. De asemenea, este considerată foarte importantă identificarea și conștientizarea acestor costuri „ascunse”, care pot fi factori determinanți pentru acțiunea practică în vederea creșterii eficienței cu care sunt folosite ajutoarele nerambursabile. Evoluția asistenței nerambursabile a cunoscut de asemenea o schimbare semnificativă. Inițial aceasta a fost gândită la nivelul imperiilor, țărilor colonialiste
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
ce depășea condiția de unicitate. Acordarea e motivată de Robert W. Corrigan prin "realizările remarcabile din cursul vizitelor precedente, printre care producțiile deosebite Richard al III-lea și Unchiul Vanea, precum și participări la mese rotunde, prelegeri, o activitate generală de conștientizare cu privire la teatrul românesc." Acordarea unei burse în acea perioada nu se întâmpla însă la fel de facil precum după 1990, fiind nevoie de o presiune susținută și constantă din partea autorităților americane. Directoarea Institutului Internațional de Teatru, Martha W. Coigney, trebuie să intervină
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
omogen de o autenticitate robustă, impunând un joc interpretativ, laconic și substanțial. Un spectacol de idei importante și de frumusețe modernă cuceritoare. (Valentin Silvestru) [...] DA sau NU. O piesă intens conflictuală. Un conflict intens contemporan. O contemporaneitate intens conștientă. O conștientizare intens constructivă. O constructivitate intens revoluționară. [...] Pentru Alexa Visarion, regizorul care a meditat special asupra locului, rostului și puterii ședinței în viața omului societății secolului XX [...] o asemenea piesă tocmai despre o ședință furtunoasă, nu putea să însemne decât perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
viață, o perspectivă particulară asupra chestiunii politice? Omul fiind în plus o ființă vie ce gîndește, ce are conștiința propriei existențe, de ce n-ar fi biologul util acțiunii politice, mai ales dacă este orientat profesional spre studiul mecanismelor cerebrale ale conștientizării?" Comparînd organizările biologice și structurile sociale, Laborit explică faptul că "societățile, ca toate structurile vii, au tendința de a menține starea în care se găsesc, de a-și menține existența supunînd individul prejudecăților, preceptelor, le-gilor, valorilor proprii". Evocă apoi problema
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
o nouă familie. Mi s-a întîmplat o dată să spun cu mîndrie unor colegi economiști "ortodocși" că ei credeau că ne trec pe linie moartă cînd, de fapt, în ciuda poziției lor dominante, ei erau marginalizații istoriei. Încă gîndesc așa. Această conștientizare a însemnat pentru mine o mare consolare personală. Căci singurătatea nu e o poziție foarte confortabilă. Am avut de ales. Era vorba de a ști dacă vom publica o revistă. Am fost întotdeauna împotrivă. Credeam că era foarte important să
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
relații strînse cu politicienii. În ultimul rînd, va fi tratat impactul acestui grup prin cărțile și revistele publicate și centrele create: impact asupra schimbărilor de "mentalitate", difuzarea (sau popularizarea) noilor concepții sau descoperiri științifice, asupra opțiunilor de orientare științifică, asupra conștientizării de către politicieni a importanței tehnologiilor de comunicare ca mize internaționale. CESTA, centru creat la inițiativa lui Jacques Attali, poate ilustra influența pe care au avut-o întîlnirile Grupului ce-lor Zece asupra politicului, dar nu a fost reținut decît ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
vechilor tentații reducționiste, ci pentru a introduce continuitatea într-un loc unde a existat prea multă discontinuitate...)". Jack Baillet prezenta după aceea proiectul Grupului celor Zece de a lega știința și politica, introducînd metoda experimentală, dar și exercițiul bănuielii și "conștientizarea multiplelor determinisme ce îl guvernează pe om la triplul nivel al speciei, societății și individului", obiectivul nefiind "nici de a propune o politică a științei, nici de a crea o știință a politicii. Și, cum nu mai poate fi vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
lor, oamenii de știință nu vor să se ocupe de politică. Ei se tem ca mijloacele și scopurile politicienilor să nu invadeze terenul științei. Totuși, "anii '30 vor avea drept consecință, pentru mulți savanți pe care politica îi lăsa indiferenți, conștientizarea, uneori un angajament sau chiar un jurămînt de credință"151. Criza economică și conștientizarea implicațiilor sociale ale activității lor profesionale îi fac pe savanți să se implice mai mult în viață socială. Războiul din Spania, München, persecuția evreilor provoacă angajarea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ca mijloacele și scopurile politicienilor să nu invadeze terenul științei. Totuși, "anii '30 vor avea drept consecință, pentru mulți savanți pe care politica îi lăsa indiferenți, conștientizarea, uneori un angajament sau chiar un jurămînt de credință"151. Criza economică și conștientizarea implicațiilor sociale ale activității lor profesionale îi fac pe savanți să se implice mai mult în viață socială. Războiul din Spania, München, persecuția evreilor provoacă angajarea unor oameni de știință în bătălia politică. Atracția comunismului și umbra fascismului conduc la
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
îl face să afirme că știința este supusă greșelii și că nu e deținătoarea unui adevăr transcendental. Ce evoluție de la dezbaterile Grupului celor Zece! Roadele discuțiilor, schimburilor și reflecțiilor multiple văd lumina zilei, și entuziasmului din anii '70 îi urmează conștientizarea riscurilor aplicațiilor științei și o reflecție asupra problemei ale-gerii. În prezent, "tot ce e posibil nu e necesar" pentru Jacques Robin, care preconizează căutarea unei etici a responsabilității. În 1994, analizează produsul mobilizării științei în timpul Primului și mai ales al
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
nucleare), Princeton University Press, New Jersey, 1962. 169 Jacques Robin, Changer d'ère, Seuil, 1989. 170 Georges Waysand, Sziland et Majorana (Sziland și Majorana), în Les pouvoirs de la science: un siècle de prise de conscience (Forța științei: un secol de conștientizare), Vrin, 1987. 171 Gilbert Hottois, Technoscience: entre la puissance nihiliste et la nouvelle conscience (de l') éthique (Tehno-știința: între puterea nihilistă și noua conștiință a eticii, in Les pouvoirs de la science: un siècle de prise de conscience (Forța științei: un
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
171 Gilbert Hottois, Technoscience: entre la puissance nihiliste et la nouvelle conscience (de l') éthique (Tehno-știința: între puterea nihilistă și noua conștiință a eticii, in Les pouvoirs de la science: un siècle de prise de conscience (Forța științei: un secol de conștientizare), Vrin, 1987. 172 Jacques Robin, Quand le travail quitte la société post-industrielle (Cînd munca abandonează societatea post-industrială), GRIT, septembrie 1994. 173 Jacques Robin, Heidelberg: le débat sur la place de la science (Heidelberg: dezbaterea despre locul științei), Transversales Science/Culture, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Science/Culture, nr. 16, iulie-august 1992. 174 Idem. 175 Evry Schatzman, La vitrine confuse et la réalité du pouvoir (Vitrina încețoșată și realitatea puterii), în Les pouvoirs de la science: un siècle de prise de conscience (Forța științei: un secol de conștientizare), Vrin, 1987. 176 Jean-Jacques Salomon, Science et politique (Știință și politică), op. cit. 177 André Canivez, Encylopœdia Universalis, 1990. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------10 BRIGITTE CHAMAK 1 GRUPUL CELOR ZECE
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]