14,043 matches
-
reprezentată din 1912 până în 1916 pe scena Teatrului Național din București) sunt scrise în colaborare cu T. Duțescu-Duțu. E posibil ca autorii să se fi inspirat din piese franțuzești. Mai izbutită, deși tezistă, cu accente moralizatoare, este Crai de ghindă („Convorbiri literare”, 1899), un fel de Dama cu camelii autohtonă, a cărei acțiune se desfășoară în mediul mahalalei. Înrudită tematic este „drama socială” Minciuni convenționale, de fapt o melodramă. Scrisă alert, nervos, piesa vădește un bun spirit de observație. O dramă
LEONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287779_a_289108]
-
Publică versuri și epigrame (neadunate în volume), cronici dramatice și plastice, interviuri cu scriitori și personalități artistice, recenzii, reportaje în „Adevărul literar și artistic”, „Presa”, „Însemnări ieșene”, „Luminătorii”, „Scânteia”, „Scânteia tineretului”, „Steaua”, „Scrisul bănățean”, „Tribuna”, „Albina”, „Flacăra Iașului”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu” ș.a. După 1990 susține rubrica intitulată „Cafeaua de dimineață” în ziarul „Monitorul” (Iași) și conduce revista ieșeană „Cuvânt și suflet”. Prima carte a lui L., Din pridvor (1962), reunește schițe și povestiri de pronunțată factură reportericească, pe
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
Paul Valéry” din Montpellier (1964-1969) și ca lector și profesor invitat la Universitatea din Toulouse (1990-1994). Debutează în 1950 la „Iașul nou”, unde mai mulți ani a fost titularul cronicii literare. A colaborat cu recenzii, articole, eseuri, studii la „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „România literară” ș.a. Activitatea lui L. este consacrată de la început lui Costache Negruzzi, fiind angajată pe două trasee ce se interferează: editarea operei și studiul monografic. Prima ediție Negruzzi, pe care o realizează în 1959, este Păcatele tinerețelor și
LEONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
adâncuri în revista ieșeană „Gândul nostru” (1922) și editorial, cu volumul de versuri Veac tânăr (1931). Colaborează la „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Pagini moldovene”, „Cuvântul liber”, „Gândirea”, „Bilete de papagal”, „Însemnări ieșene”, „Contemporanul”, „Iașul literar”, „Gazeta literară”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „România literară” ș.a. Activitatea literară îi este răsplătită prin importante premii: Premiul „Demostene Constantinidi” al Academiei Române (1935), Premiul Societății Scriitorilor Români pentru poezie (1939), Premiul de Stat pentru literatură (1954), Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1977) și Premiul Special
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
teatrelor, regizor și chiar interpret în câteva din propriile piese; ca actor, a folosit pseudonimul Sybil. În 1891 L. debutează cu o poezie în „Revista nouă” a lui B.P. Hasdeu. A colaborat la „Flacăra”, „Flamuri”, „Literatură și artă română”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Rampa”, „Scena” ș.a., semnând și Câmpeanu. În volum a debutat în 1896, cu versuri - Prima (1890-1895). Deși B.P. Hasdeu a semnat prefața cărții, dându-și girul în privința talentului tânărului poet, producția lirică a lui L., deosebit de abundentă, nu confirmă
LECCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287764_a_289093]
-
Pippidi, Z. Ornea, Nicolae Balotă, Andrei Pleșu, Ștefan Aug. Doinaș, iar B. Elvin poartă un dialog cu Mircea Iorgulescu (Exerciții de luciditate). Matei Călinescu publică un fragment dintr-un volum, proiectat să poarte titlul Pe două voci, care să cuprindă convorbiri cu Ion Vianu. Sunt inserate file de jurnal aparținând lui Eugen Jebeleanu și Marthei Bibescu. La rubrica de filosofie se remarcă studiul Europa și conflictul unor imagini de Andrei Pippidi. Se publică traduceri din Thomas Mann, Mario Vargas Llosa, Susan
LETTRE INTERNATIONALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287790_a_289119]
-
versuri de C. Negri (Hora de la Răducăneni), Veronica Micle, Matilda Cugler-Poni, V. Alecsandri, Traian Demetrescu și I.N. Roman. Cu excepția unor nuvele ale lui N. Gane și Duiliu Zamfirescu, reluate, ca și studiul Poeți și critici al lui T. Maiorescu, din „Convorbiri literare”, proza este neglijabilă (B.N. Lupu, V. Marinescu). Un ciclu de schițe intitulat Din viața poporului evreu semnează Magnus (poate M. Gaster). Câteva traduceri din A. Achard, A. Marcade, Catulle Mendès, Em. Gaboriau și Maupassant (făcute de B.N. Lupu și
LIBERALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287796_a_289125]
-
George Acsinteanu (Așteptare, nuvelă). Apar cronici la volumele Schimbarea la față de Emil Cioran și Fortul 13 de Dragoș Protopopescu. Ion Agârbiceanu e prezent în paginile revistei cu File dintr-un carnet. Extrem de utilă este cercetarea lui Ion Banu, Ardealul și „Convorbirile literare”. Cronica teatrală e susținută de Ion Cantacuzino. Alți colaboratori: T.C. Stan, Ion Molea, Vintilă Paraschivescu, Mihail Novac, Petre Paulescu, Alexandru Al. Leontescu, Ovid. Densusianu-fiul. A.S.
LINIA DREAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287818_a_289147]
-
care primul congres de bizantinologie (București, 1924), și a participat la toate congresele internaționale de istorie și bizantinologie. După debutul din 1884 I. colaborează la o seamă de ziare și reviste românești („Lupta”, „Era nouă”, „Timpul”, „Drapelul”, „Constituționalul”, „Adevărul”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Revista nouă” ș.a.), precum și la prestigioase publicații științifice din țară și străinătate („Analele Academiei Române”, „Revue historique”, „Revue de l’Orient latin”, „Revue internationale des archives, des bibliothèques, des musées”, „Revue critique d’histoire et de littérature”, „Nuovo archivo veneto
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Revista Fundațiilor Regale” îi aduc un început de notorietate, pe care o consolidează volumele Cuvintele s-au scuturat peste file (1937) și Curcubeu peste țară (1937; Premiul Societății Scriitorilor Români). „Gândirea”, „Gând românesc”, din nou „Revista Fundațiilor Regale” și îndeosebi „Convorbiri literare” îi deschid coloanele. Mobilizat, învățătorul-poet participă la prima fază a celui de-al doilea război mondial, experiență ce transpare în plachetele Cartea stihurilor (1942) și Carte de cruciat (1943). Scrie frecvent la „Bucovina”, „Bucovina literară”, „Revista Bucovinei”, „Credința” ș.a.
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
uneori cronica literară. Apar interviuri cu Aurora Cornu (de Eugen Simion), Fănuș Neagu (de Lucian Chișu), Eugen Simion (de Andrei Grigor), Romul Munteanu (de Lucian Chișu), N. Steinhardt (de Zaharia Sângeorzan), un fragment (Ce-i lipsește literaturii române?) din volumul Convorbiri cu Petru Dumitriu de Eugen Simion. Pagini de literatură memorialistică, jurnale, confesiuni poartă semnăturile lui Petre Pandrea (Epistolar din închisoare), I.D. Sârbu și Marin Sorescu. Despre spectacole de teatru scriu Ion Cocora și Jeana Morărescu, cronica cinematografică e ținută de
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
l-a oferit D.C. Ollănescu-Ascanio, care prin prestigiul său și prin vigoarea inițiativelor a știut, în același timp, să atragă și să păstreze un mare număr de colaboratori. L. și a. r. a căutat să se definească prin opoziție cu „Convorbiri literare”, socotind că revista junimistă, depășită de mersul vieții literare, ar fi introdus o stare de neîncredere a scriitorilor față de propriile posibilități. Se considera, în consecință, că este neapărat necesară o acțiune fermă de încurajare a oricărui talent, spre îmbogățirea
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
și „scenele” din scrisorile către Alexandru Paleologu, în unele texte publicistice - preponderent de natură civic-moral-politică - din Apel către lichele (1992), în breviarul biografic dedicat lui Emil Cioran (Itinerariile unei vieți. E.M. Cioran urmat de Apocalipsa după Cioran. Trei zile de convorbiri - 1990, 1995), ca și în pateticele „exerciții de admirație” care alcătuiesc Declarație de iubire (2001), adresate lui Mihail Sebastian, Cioran, Virgil Ierunca, Monicăi Lovinescu, lui Andrei Pleșu ș.a. Mai puțin în lucrarea Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, care
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
seară (în colaborare cu Părintele Galeriu, Andrei Pleșu și Sorin Dumitrescu), București, 1991; Apel către lichele, București, 1992; Cearta cu filosofia, București, 1992; Despre limită, București, 1994; Itinerariile unei vieți. E. M. Cioran urmat de Apocalipsa după Cioran. Trei zile de convorbiri - 1990, București, 1995; Declarație de iubire, București, 2001; Ușa interzisă, București, 2002. Ediții: Epistolar, București, 1987; Constantin Noica, Jurnal de idei, București, 1990 (în colaborare cu Thomas Kleininger, Andrei Pleșu și Sorin Vieru), Introducere la bunătatea timpului nostru, București, 1992
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
G. Kligman (1998) în realizarea unei foarte complexe și moderne monografii despre un sat maramureșean. De altfel, cercetarea de teren (field research), finalizată în notițe de teren (field notes), bazată în principal pe observație, dar cuprinzând inevitabil și interviuri și convorbiri (provocate sau spontane), practicată mai cu seamă în antropologia culturală, iar în sociologie, în cea rurală, au în familie și rudenie puncte investigaționale centrale nu doar ca interes în sine, în calitate de elemente fundamentale ale vieții sociale, ci și ca realități
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
reper și context) și soldată cu frecvențe și corelații statistice, și analiza calitativă. Aceasta din urmă înseamnă în principal că (Iluț, 1997): a) pe de o parte, s-a lărgit aria a ceea ce înseamnă document, examinându-se minuțios, spre exemplu, convorbirile telefonice, corespondența pe Internet, discursurile (retoricile) politicienilor despre „valorile familiei”, „viitorul tineretului” etc. și; b) pe de altă parte, se merge pe o interpretare mai nuanțată (comprehensiv-hermeneutică) a înțelesului pe care îl conține documentul, uneori greu de sesizat la prima
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ale intervievatorului cu viitorii participanți, în timpul cărora li se anunță tema interviului, data și ora ținerii lui, durata (optimă este de 30 minute-2 ore), precum și faptul că opinia personală a fiecăruia este indispensabilă. Se indică (Mucchielli, 1968), de asemenea, și convorbiri nedirijate (libere) asupra subiectului ce se va discuta. Scopul acestor convorbiri este triplu: de a induce o relație personală de încredere și stimă față de intervievator; de a „debloca” persoana intervievată și de a facilita exprimarea opiniilor sale în cursul reuniunii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
interviului, data și ora ținerii lui, durata (optimă este de 30 minute-2 ore), precum și faptul că opinia personală a fiecăruia este indispensabilă. Se indică (Mucchielli, 1968), de asemenea, și convorbiri nedirijate (libere) asupra subiectului ce se va discuta. Scopul acestor convorbiri este triplu: de a induce o relație personală de încredere și stimă față de intervievator; de a „debloca” persoana intervievată și de a facilita exprimarea opiniilor sale în cursul reuniunii ce va avea loc, deoarece ea se va afla atât într-
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
deoarece ea se va afla atât într-o situație de siguranță (și-a formulat deja opiniile), cât și în una de un oarecare stres (prezența celui care l-a ascultat o dată îl „obligă” oarecum să-și repete părerile); în intervalul convorbirilor individuale-reuniune, participantul reflectă asupra temei și își clarifică mai bine punctele de vedere. Experiența arată că acest gen de convorbiri nu afectează spontaneitatea, bogăția și suplețea discuțiilor în grup, dinamica proprie reuniunilor implicând o situație inedită, cu efecte sinergice animatoare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de un oarecare stres (prezența celui care l-a ascultat o dată îl „obligă” oarecum să-și repete părerile); în intervalul convorbirilor individuale-reuniune, participantul reflectă asupra temei și își clarifică mai bine punctele de vedere. Experiența arată că acest gen de convorbiri nu afectează spontaneitatea, bogăția și suplețea discuțiilor în grup, dinamica proprie reuniunilor implicând o situație inedită, cu efecte sinergice animatoare. Într-o formulă mult mai tehnică și mai avansată, interviul de grup este utilizat ca instrument în terapia familială, în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o grilă de adjective. Urmărind relevarea temelor dominante ale vieții și biografiei de student și haloul afectiv al unor termeni asociați acestor teme, A. Neculau (1985) a combinat în aceeași cercetare mai multe metode, după următorul algoritm: selectarea temelor prin convorbiri de grup, întocmirea de liste de cuvinte cu valori socioafective ridicate prin analiza de conținut, tratarea acestor cuvinte cu diferențiatorul semantic. Asemănător, se poate imagina construirea unor strategii metodologice pentru investigarea unor teme dominante ale familiilor, cum ar fi relația
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
documentate istoric ar fi astfel de producții, ele nu au caracter științific și niciodată nu putem ști cu certitudine ce e adevăr și ce e ficțiune din ele. Ceea ce nu-i oprește pe oameni ca în discuțiile cotidiene, în demolarea convorbirilor familiale să invoce personaje și episoade din romane și filme ca argumente cu mare greutate. • Cazul instrumental presupune alegerea prealabilă a unei unități sociale tipice pentru un proces sau fenomen. Studierea cazului respectiv este un instrument în slujba verificării și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familia, efectuată în 1984-1985 (Iluț, Cordoș, 1986), ne-a interesat și percepția cuplurilor conjugale referitoare la sursele satisfacției și insatisfactiei maritale. Pe baza aprecierii unor itemi, cum ar fi „consumul de alcool”, „înțelegerea cu socrii”, „distribuirea sarcinilor gospodărești”, și din convorbirile de tip nedirijat avute cu subiecții și cu unii experți în problemele familiei rezultă că motivele tensiunilor grave și apoi ale disocierii (de fapt sau de drept) a familiei sunt foarte strâns legate între ele, formând un gen de sindrom
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
poezii populare a lui V. Alecsandri, alături de cel al lui Traian Demetrescu, Folclorul și Alecsandri, îl acuză pe poet de a fi falsificat materialul popular prin intervenții personale. La moartea lui Mihai Eminescu, în semn de omagiu, se retipărește, după „Convorbiri literare”, nuvela Sărmanul Dionis. Notele bibliografice și cronica teatrală sunt redactate de Grigore D. Pencioiu și de Traian Demetrescu. Revista publică și studii de economie politică, sociologie, educație (Gr. D. Pencioiu, Capitalul și K. Marx, Tr. Demetrescu, Un cuvânt pentru
REVISTA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289244_a_290573]
-
Dan ș.a. Lui Mihail Dragomirescu îi aparține studiul în șase părți Curente mai noi în literatura română (1-2/1930), privitor la cele mai importante paradigme literare cu impact asupra scrisului românesc al veacului: sămănătorismul, poporanismul, naționalismul etic (Simion Mehedinți și „Convorbirile literare”) și estetismul (Al. Macedonski, continuat de Ovid Densusianu și „Vieața nouă”). Constantin Micu și C. Maican sunt autorii articolului De la dada la suprarealism, iar George Ciorănescu realizează studii monografice despre St. O. Iosif și Duiliu Zamfirescu. Publică traduceri Horia
REVISTA LITERARA A LICEULUI „SF. SAVA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289225_a_290554]