4,412 matches
-
m-am oprit să mă odihnesc la Poarta Norilor Care Se Risipesc, m-am gândit la doamna Yun și la fiica ei, prințesa Jung. Pe vremea când trăia, doamna Yun îmi interzisese să vorbesc cu fiica ei. O văzusem pe copilă numai la spectacole și la aniversări. Mi-o aminteam ca având un nas îngust, gură subțire și bărbia ușor ascuțită. Expresia ei era absentă și visătoare. M-am întrebat dacă era bine și dacă i se spusese despre moartea tatălui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
arăta ca un copil nenorocit. Însă nu era vorba doar despre faptul că avea sângele lui Hsien Feng sau că aș fi putut purta vreo vină în legătură cu soarta potrivnică a mamei ei. Îmi doream să-i dau o șansă acestei copile. Cred că trebuie să fi simțit deja că Tung Chih avea să se dovedească a fi o dezamăgire pentru mine, și voiam să cresc eu însămi un copil, ca să văd dacă aș putea să schimb ceva. Într-un fel, prințesa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
târziu, în Roma antică, poetul Quintus Horatius Flaccus (65-8 î.H.) îi prevenea pe contemporanii săi care imitau ritualurile ospitalității și toaletei perșilor în volumul de ode pe teme civice intitulat Carmina (31-20 î.H.). Persicos odi, puer, apparatus ("Urăsc, copile, pregătirile persane") era avertismentul asupra faptului că asimilarea obiceiurilor persane însemna supunerea față de popoarele care amenințau granițele Imperiului Roman (Horatius, Carmina, Liber I, XXXVII). În secolul al doilea al erei noastre, un om de bun gust, elegant era caracterizat prin intermediul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
APA. 1920 Watson și Raynor demonstrează, pe cazul unui copil numit Albert, că frica poate fi condiționată. 1922 NAMH înființează opt centre psihoeducaționale în diverse orașe. 1926 Piaget publică The Language and Thought of the Child [Limbajul și gândirea la copilă. 1928 Anna Freud publică Introduction to the Technique of Child Analysis [Introducere în tehnica analizării copiluluiă. 1930 Kanner se alătură Universității Hopkins și deschide prima clinică de psihiatrie pediatrică,Clinica Pediatrică Harriet Lane. 1932 Apare The Psychonalysis of Children [Psihanaliză
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
mai pregnant autoritatea asupra ei. Crescându-și fiica departe de lume, părinții pot să doarmă liniștiți. Ei știu ca aceasta va fi ferită de orice ispită, de orice pas greșit în măsură să compromită strategiile matrimoniale ale familiei. Conservând virtutea copilei lor, părinții conservă de asemenea continuitatea descendenței și integritatea patrimoniului lor. Câțiva ani mai târziu, într-o societate misogină, acest model le va permite și bărbaților să-ți țină mai bine sub control consoartele. Virginitatea soției le aduce liniște, le
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dacă nu are vizavi de aceasta intenții serioase de căsătorie. Ce se poate spune despre căsătorie? Odată ce se ajungea la acest stadiu, jocul social se complica și mai mult. Căci, deși trecuse demult vremea când orice ghiuj putea obliga o copilă să-i devină soață, uniunile făceau încă obiectul unor tratative susținute. Căsătoria rămânea o chestiune de familie, de bani și de prestigiu social. Revenind la Julien, se pare că acesta nu reușise să-și găsească o partidă bună frecventând saloanele
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Bârfelile se mută în scurt timp în gospodăriile din vecinătate. Catherine, copleșită dintr-odată de remușcări, se mustră cu asprime. Scriind în jurnal, se dedublează și, adoptând față de propria persoană calitatea de cenzor, își face singură morală: "Catherine [...] ești o copilă smintită și nesocotită. Înainte nu țineai seama că ești o fătucă și o făceai pe domnișoara. Acum cazi în altă primejdie. Ești o domnișoară, dar nu ții seama de asta și te porți ca o școlăriță aiurită!" Purtarea ei, crede
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
iz de pucioasă, este din acest punct de vedere exemplar. Căci tânăra femeie sosește la Paris încă din ianuarie 1925, dar nu începe să se emancipeze cu adevărat decât după crahul bursier din 1929. Pe vremea când era încă o copilă, Anaïs Nin era o ființă cu sănătatea șubredă, care emana nevinovăție și prospețime. Adolescentă, e delicată ca o filă din Cartea Sfântă. Mama sa, o dansatoare de origine franco-cubaneză, o crescuse în climatul unui catolicism strict și puritan, ținând-o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și visurile acestor cupluri care caută să se emancipeze. Chiar și cele mai libere dintre femei, ca Brigitte Bardot, sunt uneori prinse din urmă de convenții. Urmărită de amintirea terifiantă a avortului clandestin făcut la Megève pe când era doar o copilă, vedeta mărturisește în memoriile sale că gândul de a rămâne însărcinată îi crease întotdeauna o stare de panică. Dragostea fizică era pentru ea o imensă "plăcere [...], dăruirea totală de sine, [...] împărtășirea absolută a simțurilor. [...] Însă la vremea aceea, tot ce
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
picioare subțiri, adăpostind sub aripa dreaptă o fetiță neagră ce-i cuprinde pieptul. Creatura e întruparea fantasmei recurente a monstrului cărnos, vorace, animalic, transpusă, în Abisul în personajul Raoul Meridian. În The Guest Room/ Camera de oaspeți (1950-1952) alte două copile se lasă bântuite de o fantasmă nocturnă - un intrus scund și puternic, ascuns sub o glugă de călău, le tulbură dormitorul cast. Din nou, un văl învolburat spre înalt semnalează amenințarea și frica, răsfrânte în zidul întunecat, din care răsare
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
domniei lui Septimius Severus. Episodul citat (HE, VI, 5, 1-7) se desfășoară la Alexandria între anii 202-203. Fragmentul asociază istoria soldatului Basilide și condamnarea la moarte a Potamienei, datorită credinței sale creștine. Soldatul Basilide a fost numit pentru a însoți copila spre locul martiriului. Încurajat fiind de ea să persevereze în credință, în scurt timp a refuzat să mai presteze jurământul declarându-se creștin: pedeapsa capitală ce a urmat a fost rezultatul neîmplinirii unui act idolatric străin punerii în discuție accepțiunii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
are persoana În cauză. Μ Poetul, ca și filosoful, spiritualizează materia, dar o face În ritmuri lirice. Μ Fiecare vârstă a omului Își are reușitele și amărăciunile ei. Este cunoscută, În acest sens, remarca făcută unui copil de către un bătrân: „Copile, tu cu fiecare zi care trece Înveți câte ceva, pe când eu, cu fiecare zi care trece, uit câte ceva”. Μ Nu toate actele de autoblamare pot fi privite ca atitudini regresive. Cele care sunt moderate și efectuate cu realism pot reprezenta condiții
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
un mormânt.// Coboară un înger în el și mă caută,/ Nu mă găsește și crede că am înviat,/ Doamne, cât de naivi sunt și îngerii ăștia,/ Care, de atâta vreme nu au aflat// Că nu învie morții, e în zadar, copile,/ Oricâtă speranță, oricâtă îndoială, oricât/ Ar plânge mironosițele în acest cimitir,/ În care mi s-a făcut urât// Să tot ascult plânsul lor care nu se mai termină,/ Să tot încerc să ies din acest noroi,/ Sătot dau la o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
la țară, departe de lume și chiar și de cea mai elementară educație. Un demn predecesor al lui Rousseau, în plus cu o tentă de nebunie amintind de Frankenstein! El crede că va evita astfel orice tentație și singurătatea impusă copilei îi dă un sentiment de siguranță. Deoarece se teme de ce e mai rău, Arnolphe adoptă un demers rațional și se bizuie pe un plan teoretic. În acest proiect pe termen lung, supravegherea deține un loc privilegiat. Ca și la Calderón
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
credințe, ei sunt gata să se sacrifice plătind prețul eliberării. Bernarda Alba știe acest lucru și, de aceea - García Lorca ne-o sugerează -, ea sfârșește prin a ucide nu pe iubitul care s-a infiltrat în fortăreața ei, ci pe copila ei cea mai mică și cea mai revoltată, care, în cele din urmă, se spânzură. Bernarda Alba știe că, dacă nu o face, puterea ei se năruie, iar mama-tiran acceptă să suporte consecințele faptei sale. Stalin nu și-a sacrificat
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
un genunchi,/ Apoi pe celălalt, pe o copită./ Și dintr-odată lumea din haos se închega/ Și-și părăsea pământul întâia lui clipită". Ciclul " Sentimentul mării" cuprinde o suită de poeme care evocă simbolic îndepărtarea de copilărie: Îmi pare rău, copile, că trebuie să pleci/ așa curând din gesturile mele."/ Contactul cu marea dezvăluie altfel lumea, și versurile populare în contextul cărora poetul dă sens meditației ne amintesc de Eminescu: "Mare neagră, mare albastră/ Ce frămânți gândirea noastră/ Noapte, de când te-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
m-așteptam! Ce Dumnezeu! Ești femei în toată firea, nu mai ești copil. Atâta neglijență nu se pomenește nici în romane, nici într-o piesă de teatru. Zoe: Judecă-mă, Fănică, judecă-mă... (plânge.) Da, așa e... am fost o copilă... am făcut o nerozie fără seamăn; dar acuma trebuie îndreptată. Fănică, dacă mă iubești, dacă ai ținut tu la minemăcar un moment în viața ta, scapă mă... scapă-mă de rușine! Tu ești bărbat, nu ți pasă! Pentru tine, afișarea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
văz, fiecare mișcare ce se face în jurul meu, îmi zdrobește toată puterea... Fănică, ai milă de mine, o zi încă de astfel de chinuri și nu mai pot trăi... înnebunesc... (își ia capul în mâini și plânge.) Tipătescu: Nu fi copilă, Zoe... Zoe... Zoe: (plânsă) Tu nu înțelegi, tu nu simți! Peste câteva minute se sfârșește alegerea și se proclamă deputat al vostru Dandanache; sunt sigură... sigură... că în același moment, mișelul, care s-a ascuns și ne pândește din întuneric
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Spre deosebire Însă de Mefistofel, personificarea pulsiunilor tenebroase ale inconștientului, Margareta este simbolul virtuților morale ale frumosului și binelui, al purității și perfecțiunii, pe care Faust le vede În felul următor (J. W. Goethe, Faust IĂ: „Frumoasă-i, Doamne! ce copilă! N-am mai văzut asemenea făptură. Are virtuți desigur, fără număr Roșeața buzelor și a obrazului lumină Să nu le uiți o veșnicie! Și cum privirea și-o Înclină Ce cald prin inimă te ia”. Margareta și Mefistofel sunt personaje
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
faptului că sună plăcut, „cochetă” e un cuvînt otrăvit. La auzul lui, aproape oricine se gîndește, mai întîi, la capcanele frivolității și abia după aceea la grație. Eminescu ne-a avertizat: „Cînd, cochetă, de-al tău umăr ți se razimă copila,/ Dac-ai inimă și minte, te gîndește la Dalila”.2) De altfel, mai tîrziu „cochetă și frivolă”, devin de nedespărțit. însă conform mentalității timpului, tot ce e cochet aparține orașului, civilizației: „Dați-mi, dați-mi strada-ngustă/ Unde gustă/ Omul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Mircea Demetriade, D. Th. Neculuță și Radu D. Rosetti, unul dintre poeții care îndrăznesc să scrie despre prostituate. în „De iarnă”, ele sînt ultimele figuri din cortegiul celor afectați de rigorile anotimpului: „în ecouri bocitoare/ Vine iarna, vine acuși -/ Plîng copile pe la uși/ Din harmonii cerșitoare.// Plîng fecioare din clavire/ Prin palate boierești -/ Plîng harmonii la ferești/ Milogiri de cimitire.// Răzvrătiții dau ca orbii/ Și flămîndu-i ucigaș -/ De la sate la oraș/ Au trimis țăranii, - corbii.// Prin orașele avute/ Histerii de muritori
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
35. Apoi reeditează ficțiunea lui Cezar Petrescu cu Ileana din codrii Baisei 56, apoi uitînd de Ileana de la Baisa afirmă că în cimitirul de la Ipotești "se mai află și moș Miron Prisacaru și, poate, cea dintîi iubire a poetului, suava copilă din Ipotești, sau, probabil, Ileana, fiica morarului din Cucorăni, fulgerată de moarte în pragul adoles cenței"57, "despre care îmi vorbise odată, cu vagi amintiri, moș Ion Rotariu, țăran ipoteștean, venind din anii poetului"58. Insist a nu se trece
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
bisericoase, ca să se ceară la mănăstire tocmai cînd erau în plină tinerețe? Oare plecarea lor la mănăstire s-a datorat propriei lor voințe? Mai de crezut sunt versurile culese de Eminescu, la mănăstirea Agafton, unde el a văzut "cîrduri de copile tîrîndu-și papucii blestemîndu-și părinții: N-ar avea loc pe pămînt,/ Cine ne-o călugărit!/ Aibă viața racului/ Și pîinea săracului,/ Că n-am fost de călugărie,/ Ci am fost de căsătorie!80". Oare cei doi feciori ai lui Iurașcu erau
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Cernăuți în 1864 și 1865. Numai în vara 1863, în vacanța de Paști putea să fie". Apoi a făcut cîteva presupuneri, care nu se pot crede. "După toate probabilitățile, moartea fetei va fi adus-o tifosul sau holera" și "stingerea copilei nu putea să vină înaintea sfîrșitului de toamnă al anului 1864, deoarece proaspătul copist li se arată colegilor în bună dispoziție și deosebit de sîr guincios. Mai de crezut e că faptul se întîmplă cu puțin înainte de precipitata demisie pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de la Ipotești era o fată de țăran, trăită în plină natură. Cum a cunoscut-o, ne-o va spune însuși poetul, ceva mai tîrziu, la persoana a treia: "A ierburilor spice stau sure-verzi în soare Crescute ajung la brîul unei copile. Lin Prin iarba mare trece, și-aminte luătoare Plivește flori de aur și fire de pelin. Cunună-și împletește și-o 'ncaieră sălbatec În pletele înflate, în păru-i încîlcit Și ochi-i rîd în capu-i, și fața-i
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]