4,353 matches
-
mamară. Ea a fost purificată și sintetizată ca octopeptid, format din aminoacizi levogiri. În 1904, Frederich Solz (n. 1860), biochimist german, reușește sinteza adrenalinei numită și epinefrină cu acțiune simpaticomimetică cu roluri multiple: vasoconstricție periferică și centrală, bronhodilatație, hiperglicemie, vasodilatație coronariană, creșterea tonusului cardiac, stimularea oxidărilor biologice. Izolarea în serie activă a hormonilor, continuă cu tiroxina (Kendall, 1914), insulina (Nicolae Paulescu, 1921; Banting și Mac Lead — recunoscuți, însă, și cu Premiul Nobel), hormonul de creștere (Long-Evens, 169 1922), gonadotropii (Smith și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ușor în stenoza aortică decât în insuficiența aortică). In hipoxie poate fi produs maximum 10% din necesarul de ATP. Mai mult, un aport crescut de oxigen, cerut de activitatea intensificată a miocardului, poate fi asigurat doar prin creșterea debitului arterial coronarian, prin vasodilatație la acest nivel. Mecanismul implică acțiunea relaxantă exercitată asupra mușchiului neted arterial de către adenozina produsă din ATP în cardiomiocite și eliberată de aici în interstițiu. Statusul hipoxic al miocardului nu se referă la presiunea parțială scăzută a oxigenului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative asupra perfuziei coronariene. Legea inimii Similar cu mușchiul scheletic, relația lungime forță la nivel de ventricul și cardiomiocit se bazează pe existența unei astfel de determinări la nivelul fiecărui sarcomer, ce duce la acel interval optim de lungime pentru dezvoltarea forței maxime, explicabil
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
modificările de concentrație a gazelor respiratorii și permite normalizarea presiunii arteriale și a distribuției debitului sanguin. Un reflex vagal ce produce bradicardie, hipotensiune și apnee poate fi activat în condiții patologice prin stimularea chimică a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos al arteriolelor este reflexul de axon de la nivel cutanat. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramuri colaterale speciale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cele mai importante implicații funcționale pentru NO este vasodilatația determinată de debit, unde o creștere a debitului crește forța de forfecare (stres tangențial), producând vasodilatație NO-dependentă. Reducerea producției de NO în cadrul disfuncției endoteliale poate contribui la mecanismele patogene din spasmul coronarian, hipertensiunea arterială, tromboze, inflamații. Diminuarea eliberării endoteliale de NO e corelată cu: vârsta înaintată, dislipidemiile, ateroscleroza, diabetul zaharat, obezitatea. Un mecanism implicat în multe din acțiunile menționate ale NO este creșterea nivelului de cGMP în celulele țintă, prin activarea intracelulară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
prin captarea miocardică 201de Tl, eliminarea de 133Xe, captarea de 99Tc pirofosfat stanos în regiunile ischemice. Extracția de oxigen este 70-80% în repaus, deci aportul adecvat de oxigen la creșterea necesarului este asigurată mai ales de creșterea debitului prin vasodilatație coronariană. Curba presiune-debit arată un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
7). Ulterior, mai multe colective de autori au adus dovezi în favoarea acestui concept în diverse patologii: la pacienții cu afecțiuni cardiace cronice, inclusiv insuficiență cardiacă (IC) (8,9), cu fibrilație atrială (10), în caz de moarte subită cardiacă sau boală coronariană (11), precum și în cazul pacienților cu antecedente de accident vascular cerebral (12). Mai mult, câteva meta‑analize au confirmat faptul că obezitatea asociată anumitor afecțiuni cronice ar conferi un prognostic favorabil (13). Influența statusului ponderal asupra mortalității la pacienții spitalizați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
pacienților cu antecedente de accident vascular cerebral (12). Mai mult, câteva meta‑analize au confirmat faptul că obezitatea asociată anumitor afecțiuni cronice ar conferi un prognostic favorabil (13). Influența statusului ponderal asupra mortalității la pacienții spitalizați pentru un eve - niment coronarian acut a fost studiată intens în ultimii ani, iar rezultatele sunt similare. Pacienții cu sindrom coronarian acut (SCA) și suprapondere sau obezitate de gradele 1‑2 au avut cea mai redusă rată a mortalității comparativ cu cei normoponderali, independent de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
că obezitatea asociată anumitor afecțiuni cronice ar conferi un prognostic favorabil (13). Influența statusului ponderal asupra mortalității la pacienții spitalizați pentru un eve - niment coronarian acut a fost studiată intens în ultimii ani, iar rezultatele sunt similare. Pacienții cu sindrom coronarian acut (SCA) și suprapondere sau obezitate de gradele 1‑2 au avut cea mai redusă rată a mortalității comparativ cu cei normoponderali, independent de strategia terapeutică utilizată în urgență, precum și pe o durată de 3 ani posteveniment acut (14). Analiza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
rată a mortalității comparativ cu cei normoponderali, independent de strategia terapeutică utilizată în urgență, precum și pe o durată de 3 ani posteveniment acut (14). Analiza efectuată pe loturi a arătat că persoanele obeze cu SCA erau mai tinere, aveau leziuni coronariene mai puțin severe și erau mai frecvent polimedicalizate pentru diverse patologii asociate (cu medicamente dovedite a avea efecte protective cardiovasculare ca inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, sartani, statine, antiagregante pla - chetare). O altă explicație a acestor rezultate se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
altă explicație a acestor rezultate se pare că rezidă în modificarea statusului neuro‑endocrin al persoanelor cu exces ponderal, în sensul protecției oferite față de riscul de malnutriție în perioada postprocedurală, cu modularea progresiei remodelării cardiace postinfarct miocardic (secundară remodelării vasculare coronariene în caz de obezitate). Un alt mecanism propus ar fi protecția oferită de obezitate față de riscul de apariție a aritmiilor ventriculare maligne în cursul SCA, dar și în perioada postprocedurală, ceea ce ar conduce la reducerea riscului de moarte subită (14
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
relația dintre IMC și mortalitate se estompează, chiar se inversează în anumite situații, sugerând existența efectului protectiv al țesutului adipos la vârstnici (18). Proiectul SCOPE (Systematic COronary Risk Evaluation) a avut drept scop principal evaluarea relației dintre IMC și riscul coronarian la ambele sexe și în diferite grupe de vârstă. În acest sens, au fost analizate 12 studii de cohortă europene, ce au inclus în total peste 205.178 de participanți, iar rezultatele obținute au arătat creșterea graduală a riscului de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
vorba de scăderea ponderală sau de creșterea ponderală, reprezintă un factor predictiv puternic pentru mortalitate (37). Numeroase studii au dovedit că persoanele vârstnice stabile din punct de vedere ponderal prezintă un risc mai mic de mortalitate (38) și de boală coronariană (39), spre deosebire de cele cu fluctuații ponderale. Mai mult decât atât, Newman și colaboratorii săi au demonstrat că și scăderea modestă în greutate la vârste înaintate se asociază cu creșterea riscului de mortalitate, indiferent de nivelul ponderal inițial (40). Cu toate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
este calcifi - carea vasculară (pe lângă glicozilarea și modificarea colagenului vascular, disfuncția endo - telială), mai ales la nivelul coronarelor, relația cu biologia plăcii aterosclerotice fiind una extrem de complexă. Cu toate acestea, există relativ puține date privitoare la relația dintre extinderea calcificărilor coronariene și gradul stenozei luminale, calcificările vasculare fiind recunoscute ca un predictor independent al evenimentelor cardiovasculare și mortalității (17). La vârstnici, date recente sugerează existența unei puternice relații inverse între cal - cificarea vasculară și gradul de mineralizare osoasă, ceea ce poate constitui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
puternice relații inverse între cal - cificarea vasculară și gradul de mineralizare osoasă, ceea ce poate constitui un „paradox al calcificării” (17). Au fost identificate numeroase proteine implicate în procesele de resorbție și formare osoasă, precum și în calcificarea vasculară. Scorul de calciu coronarian este un parametru recunoscut a fi asociat cu extinderea și severitatea leziunilor aterosclerotice coronariene, o valoare a acestuia mai mare decât media fiind considerată un puternic factor predictiv al ratei crescute de evenimente coronariene (43). Valoarea IMC, sexul masculin, dar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
constitui un „paradox al calcificării” (17). Au fost identificate numeroase proteine implicate în procesele de resorbție și formare osoasă, precum și în calcificarea vasculară. Scorul de calciu coronarian este un parametru recunoscut a fi asociat cu extinderea și severitatea leziunilor aterosclerotice coronariene, o valoare a acestuia mai mare decât media fiind considerată un puternic factor predictiv al ratei crescute de evenimente coronariene (43). Valoarea IMC, sexul masculin, dar și vârsta reprezintă principalii factori ce influențează conținutul de calciu la nivel coronarian. Deși
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
în calcificarea vasculară. Scorul de calciu coronarian este un parametru recunoscut a fi asociat cu extinderea și severitatea leziunilor aterosclerotice coronariene, o valoare a acestuia mai mare decât media fiind considerată un puternic factor predictiv al ratei crescute de evenimente coronariene (43). Valoarea IMC, sexul masculin, dar și vârsta reprezintă principalii factori ce influențează conținutul de calciu la nivel coronarian. Deși anomalia metabolică principală asociată cu riscul cardiovascular crescut este dispoziția viscerală, intraabdominală a excesului de țesut adipos, în literatură este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
aterosclerotice coronariene, o valoare a acestuia mai mare decât media fiind considerată un puternic factor predictiv al ratei crescute de evenimente coronariene (43). Valoarea IMC, sexul masculin, dar și vârsta reprezintă principalii factori ce influențează conținutul de calciu la nivel coronarian. Deși anomalia metabolică principală asociată cu riscul cardiovascular crescut este dispoziția viscerală, intraabdominală a excesului de țesut adipos, în literatură este amintită și importanța țesutului adipos pericoronarian, care ar exercita un efect adițional (44). Ca urmare, pentru unii autori nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
vieții pacienților (5,6). Incidența bolilor cardiovasculare crește cu înaintarea în vârstă. În 2002 AHA atrăgea atenția asupra faptului că 50% dintre femeile cu vârsta peste 75 ani și 70 80% dintre bărbații din aceeași grupă de vârstă prezintă boală coronariană (7). În plus, la momentul actual, vârsta este considerată un factor de risc cardiovascular independent (8). Un alt aspect deosebit de important este reprezentat de costurile totale ale îngrijirilor de sănătate, atât directe, cât și indirecte, ale pacienților cu boli cardiovasculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
-și independența. În plus vor scădea și cheltuielile îngrijirilor de sănătate (14). Prevenția bolilor cardiovasculare la vârstnici include măsuri privind schimbarea stilului de viață (măsuri dietetice, renunțarea la fumat, efectuarea de exerciții fizice) și, eventual, tehnici intervenționale și chirurgicale (revascularizarea coronariană și/sau montarea unui defibrilator implantabil - ICD) și farmacoterapie (de exemplu, aspirina, betablocantele, statinele și inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei au dovedit un rol benefic în prevenție). 8.2. Factorii de risc modificabili și controlul acestora 8.2.1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
vârstnică, cu o prevalență de 70% la pacienții de peste 70 ani și de 74% la subiecții de peste 80 ani (17-19). HTA este considerată cel mai frecvent factor de risc cardiovascular modificabil care determină cel mai mare risc populațional pentru boala coronariană, cerebrovasculară și arterială periferică (BAP) la vârstnici. Astfel, peste 70% dintre vârstnicii care prezintă un IMA, AVC, disecție de aortă sau insuficiență cardiacă (IC) au în antecedente HTA (14). Deși pacienții vârstnici sunt adesea informați asupra diagnosticului de HTA, controlul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
cauză cardiovasculară. În plus, studiul a evidențiat o relație invers proporțională lineară între valorile TA și mortalitatea de cauză cardiovasculară (29) . În contextul acestor date, ghidurile actuale recomandă evitarea unei scăderi abrupte a TA diastolice la pacienții vârstnici cu afecțiuni coronariene atero - sclerotice, pentru a preveni o reducere severă a fluxului coronarian. Trebuie avute în vedere efectele secundare ale tratamentului antihipertensiv, respectiv riscul instalării hipotensiunii posturale sau postprandiale, al dezechilibrelor electrolitice și afectarea funcției renale, mult mai des întâlnite la pacien
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
lineară între valorile TA și mortalitatea de cauză cardiovasculară (29) . În contextul acestor date, ghidurile actuale recomandă evitarea unei scăderi abrupte a TA diastolice la pacienții vârstnici cu afecțiuni coronariene atero - sclerotice, pentru a preveni o reducere severă a fluxului coronarian. Trebuie avute în vedere efectele secundare ale tratamentului antihipertensiv, respectiv riscul instalării hipotensiunii posturale sau postprandiale, al dezechilibrelor electrolitice și afectarea funcției renale, mult mai des întâlnite la pacien ii vârstnici comparativ cu alte categorii de pacienți. De aceea decizia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
cu 23% la bărbați și cu 4% la femei (40). Studiul Heart Protection Study efectuat pe 20.536 de pacienți cu risc cardiovascular înalt, tratați cu simvastatin 40 mg/zi versus placebo, a arătat o reducere cu 18% a mortalității coronariene, cu 25% a evenimentelor coronariene și cu 25% a AVC-ului după 5 ani de urmărire (41). Beneficiile au fost similare indiferent de vârstă. Un alt studiu observațional de cohortă, publicat în 2010 de Gransbo și colaboratorii săi, a inclus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
cu 4% la femei (40). Studiul Heart Protection Study efectuat pe 20.536 de pacienți cu risc cardiovascular înalt, tratați cu simvastatin 40 mg/zi versus placebo, a arătat o reducere cu 18% a mortalității coronariene, cu 25% a evenimentelor coronariene și cu 25% a AVC-ului după 5 ani de urmărire (41). Beneficiile au fost similare indiferent de vârstă. Un alt studiu observațional de cohortă, publicat în 2010 de Gransbo și colaboratorii săi, a inclus 14.907 pacienți cu vârsta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]