5,558 matches
-
au trecut examenul de șef de cuib. În urmă cu câteva zile, promovase și examenul de străjer-cercetaș clasa a II-a. „În cursul examenului, Măria Sa Marele Voevod Mihai a dat dovadă nu numai că stăpânește în totul cunoștințele șefului de cuib, dar a evidențiat calități prețioase de o mare valoare pentru un conducător: prevedere, acțiune, sentimentul și conștiința răspunderii”. Comisia prezidată de maiorul adjutant T. Sidorovici a fost impresionată de seriozitatea lui Mihai. Vineri, 23 aprilie. Este sărbătoarea Sf. Gheorghe, patronul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și conștiința răspunderii”. Comisia prezidată de maiorul adjutant T. Sidorovici a fost impresionată de seriozitatea lui Mihai. Vineri, 23 aprilie. Este sărbătoarea Sf. Gheorghe, patronul Străjeriei, prilej cu care are loc ,,învestirea Măriei Sale, Marelui Voevod Mihai ca străjer șef de cuib”, precum și a colegilor de clasă, reușiți la examenul de șef de cuib. Solemnitatea a avut loc în sala de gimnastică a Școlii Palatine, în prezența Marelui Străjer, Carol al II-lea, a comandorului Fundățeanu, directorul școlii, a părintelui Nae Popescu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
impresionată de seriozitatea lui Mihai. Vineri, 23 aprilie. Este sărbătoarea Sf. Gheorghe, patronul Străjeriei, prilej cu care are loc ,,învestirea Măriei Sale, Marelui Voevod Mihai ca străjer șef de cuib”, precum și a colegilor de clasă, reușiți la examenul de șef de cuib. Solemnitatea a avut loc în sala de gimnastică a Școlii Palatine, în prezența Marelui Străjer, Carol al II-lea, a comandorului Fundățeanu, directorul școlii, a părintelui Nae Popescu, a căpitanilor Tomescu și I. Chirescu, profesori ai școlii, a maiorului Dimăncescu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
grupa lui Mihai, căruia Marele Străjer i-a acordat cravata și insigna străjerească și cercetășească. T. Sidorovici a citit ordinele de zi de acordare a stelelor de vechime, de acordare a gradului de străjer-cercetaș și a gradului de șef de cuib lui Mihai și colegilor săi. Marele Străjer a predat fiecăruia pe rând stelele de vechime și însemnul șefului de cuib, în sunetele cântecului de învestire a străjerilor și a rostit o cuvântare. Sâmbătă, 24 aprilie. Mihai ia dejunul cu tatăl
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de zi de acordare a stelelor de vechime, de acordare a gradului de străjer-cercetaș și a gradului de șef de cuib lui Mihai și colegilor săi. Marele Străjer a predat fiecăruia pe rând stelele de vechime și însemnul șefului de cuib, în sunetele cântecului de învestire a străjerilor și a rostit o cuvântare. Sâmbătă, 24 aprilie. Mihai ia dejunul cu tatăl său la Palatul Cotroceni mai des, deoarece Regina Maria se afla într-o fază de recrudescență a bolii (se pare
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și în activități de protecție a mediului, de protejare și salvare a speciilor rare, de evitare a poluării : turism ecologic, expoziții de desene, de fotografii din natură, creații literare tematice, realizarea unei colecții cu materiale din natură (ierbare, ouă, pene, cuiburi), a Colțului verde în școală, participarea la campanii de ecologizare a unor zone publice, desfășurate cu ocazia Lunii pădurii, Zilei Pământului 22 aprilie, plantarea de puieți și flori în grădina școlii Sub genericul Trăiește verde, elevii au participat și la
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
puse pânza în războiul de țesut (stative), trebuiau făcute țevi la sucală, depănat caleapurile la vârtelniță și în grajd de umplut ieslele cu fân amestecat cu paie, de tăiat sfeclă și bostani pentru scroafa cu purcei, de căutat ouăle în cuiburi... mă rog, așa e la gospodărie! Nu e toată ziua sărbătoare. Într-una din seri, văzând că nu e lucru de șagă cu scânciobul din luncă, trimite mama pe Gheorghe a ciubotarului după mine, să mă ducă repede acasă. Acesta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
respectă tradiția de "case țărănești, bucovinene". Bătrânii spuneau pe atunci că "nu este bine ca în jurul casei să fie sticle, borcane, oale aruncate cu gura spre casă. S-ar părea că toată lumea din afară stă cu gura spre casa ta". Cuibul rândunelelor Unele vorbe din bătrâni spun că, dacă fac rândunelele cuib la casa ta, se zice că aduc noroc și să nu le strici cuibul. Numai după o primăvară, după ridicarea noii case, sub streașină și-au făcut cuibul o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu este bine ca în jurul casei să fie sticle, borcane, oale aruncate cu gura spre casă. S-ar părea că toată lumea din afară stă cu gura spre casa ta". Cuibul rândunelelor Unele vorbe din bătrâni spun că, dacă fac rândunelele cuib la casa ta, se zice că aduc noroc și să nu le strici cuibul. Numai după o primăvară, după ridicarea noii case, sub streașină și-au făcut cuibul o familie de rândunele. Era mai mare plăcerea să le vezi zburând
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
spre casă. S-ar părea că toată lumea din afară stă cu gura spre casa ta". Cuibul rândunelelor Unele vorbe din bătrâni spun că, dacă fac rândunelele cuib la casa ta, se zice că aduc noroc și să nu le strici cuibul. Numai după o primăvară, după ridicarea noii case, sub streașină și-au făcut cuibul o familie de rândunele. Era mai mare plăcerea să le vezi zburând în jurul cuibului! Au scos câțiva puișori, care toată ziua stăteau cuminți în cuib, cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ta". Cuibul rândunelelor Unele vorbe din bătrâni spun că, dacă fac rândunelele cuib la casa ta, se zice că aduc noroc și să nu le strici cuibul. Numai după o primăvară, după ridicarea noii case, sub streașină și-au făcut cuibul o familie de rândunele. Era mai mare plăcerea să le vezi zburând în jurul cuibului! Au scos câțiva puișori, care toată ziua stăteau cuminți în cuib, cu pliscurile căscate, în așteptarea mamei cu de mâncare. Pe sură, era de mai mulți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
casa ta, se zice că aduc noroc și să nu le strici cuibul. Numai după o primăvară, după ridicarea noii case, sub streașină și-au făcut cuibul o familie de rândunele. Era mai mare plăcerea să le vezi zburând în jurul cuibului! Au scos câțiva puișori, care toată ziua stăteau cuminți în cuib, cu pliscurile căscate, în așteptarea mamei cu de mâncare. Pe sură, era de mai mulți ani un cuib mare de berze. Sătenii afirmau adesea că, la noi, vine prima
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
strici cuibul. Numai după o primăvară, după ridicarea noii case, sub streașină și-au făcut cuibul o familie de rândunele. Era mai mare plăcerea să le vezi zburând în jurul cuibului! Au scos câțiva puișori, care toată ziua stăteau cuminți în cuib, cu pliscurile căscate, în așteptarea mamei cu de mâncare. Pe sură, era de mai mulți ani un cuib mare de berze. Sătenii afirmau adesea că, la noi, vine prima barză, în fiecare primăvară. Era cu perechea ei. Tata îmi atrăgea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de rândunele. Era mai mare plăcerea să le vezi zburând în jurul cuibului! Au scos câțiva puișori, care toată ziua stăteau cuminți în cuib, cu pliscurile căscate, în așteptarea mamei cu de mâncare. Pe sură, era de mai mulți ani un cuib mare de berze. Sătenii afirmau adesea că, la noi, vine prima barză, în fiecare primăvară. Era cu perechea ei. Tata îmi atrăgea mereu atenția, că, în joaca mea cu băieții de pe uliță, nu am voie să le stric în niciun
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de berze. Sătenii afirmau adesea că, la noi, vine prima barză, în fiecare primăvară. Era cu perechea ei. Tata îmi atrăgea mereu atenția, că, în joaca mea cu băieții de pe uliță, nu am voie să le stric în niciun caz cuibul, fiindcă nu este bine. Berzele îți pun foc la casă. Eu iubeam toate păsările și nu le-aș fi făcut vreun rău, chiar dacă băieții se mai jucau "de-a ochitul", aruncând cu mingi și pietre, la distanțe mari. Îi rugam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bine. Berzele îți pun foc la casă. Eu iubeam toate păsările și nu le-aș fi făcut vreun rău, chiar dacă băieții se mai jucau "de-a ochitul", aruncând cu mingi și pietre, la distanțe mari. Îi rugam mereu să ferească cuibul de pe sură. Într-o toamnă târzie, când abia începusem să merg la școală, seară de seară admiram cum rândunelele țineau lecții de zbor cu puișorii lor. Când frigul a început să se întețească și chiar un strat de brumă se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și sughițuri: Puișorii mei au plecat! I-am pierdut pentru totdeauna. Nu-i adevărat! mi-a explicat tata. Se vor întoarce sigur, la primăvară. Trebuie să avem grijă ca păsările care rămân la noi să nu le distrugă peste iarnă cuibul. Suspinând, am intrat în casă, căci se făcuse destul de răcoare. Descântecul de deochi Fiecare mamă își crede copilul rupt din soare, un Făt-Frumos (sau o Ileană Cosânzeană). Așa mă credea și pe mine mama, când eram mică (după ce-i muriseră
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
după ușă și-am privit atente: Cloșca a coborât de pe cuibar și s-a repezit întâi la apă. Doamne, ce însetată mai era! Probabil, pe cuibar îi era foarte cald. Apoi a ciugulit puțin și repede s-a suit pe cuib. Se mai vedeau încă vreo trei puișori. Când tata a venit de la serviciu, i-am povestit ce-am descoperit. După ce s-a făcut c-a meditat de ajuns mi-a spus foarte serios: Cloșca asta cu tot cu puișori va fi a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pământul reavăn, ne-am împletit câte o coroniță și îndată ne-am jucat "de-a zeii". Cine era ca noi! Prin răchite și arini zeci de glasuri ne țineau de urât. Erau mierlele și ciocârliile grăbite în a-și făuri cuiburile. Pe prund, vrăbiuțele zburdalnice țopăiau vesele în căutarea musculițelor proaspăt ieșite dintre crăpăturile soaței copacilor, sau dintre pietre. Vietăți minuscule mișunau prin iarbă și prin apa limpede ca cristalul, căutându-și de-ale gurii. Pești lucitori săgetau apa Sucevei, ce
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am intrat Înăuntru, ce să văd? Coliba era aproape În Întregime dărâmată și intra apă În ea prin toate părțile, numai un colț era puțin mai uscat, unde avea niște paturi zdrențuite. Locul unde stătea semăna mai mult cu un cuib de vulturi iar nu cu o chilie de pustnic. Atunci l-am Întrebat pe bătrân. Cum poți să stai aici? Toată chilia este spartă și intră Înăuntru ploile și vânturile. Bre, eu stau În celalalt colț, mi-a răspuns arătându
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
vulturi iar nu cu o chilie de pustnic. Atunci l-am Întrebat pe bătrân. Cum poți să stai aici? Toată chilia este spartă și intră Înăuntru ploile și vânturile. Bre, eu stau În celalalt colț, mi-a răspuns arătându-mi cuibul său. Din pricina multei umezeli a chiliei, a vârstei sale Înaintate, precum și a obișnuinței lui de a mânca tot felul de buruieni pe care le găsea primprejur, sărmanul bătrânel avea probleme de sănătate. Cu toate acestea, atletul lui Hristos, Trifon, Întru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
aibă o atât de mare râvnă și să trăiască În atâta sărăcie cu noblețe duhovnicească. Peste puțin timp am aflat că Bătrânul Trifon adormise. Am mers Îndată la coliba lui și l-am văzut acoperit acolo, În colțul lui, În cuibul lui, nu cu păturile lui zdrențuite, ci cu puțin pământ, cu care se acoperă și mai marii lumii, cei care mai Înainte se acopereau cu pături de mătase și de catifea. Bătrânul Trifon a plecat la cealaltă viață de Schimbarea la Față
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
mea nepoată. Să ne rugăm Domnului ca Împreună, cu puteri sporite, să o putem elibera și pe Adelheid din robia acestor ticăloși. și cred că nimic nu ar putea bucura-o mai mult decât ca tu să o scoți din cuibul acesta de vipere. Bodo se Înroși până În vârful urechilor și Încercă să spună ceva, dar Conrad continuă: — Prietene, ai auzit desigur despre pierderea grea pe care am suferit-o cu toții. Dumnezeu mi-e martor că mă voi strădui să domnesc
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
din nou o zi grea, epuizantă. Dar acum, dacă te uitai cu atenție la fața mamei, vedeai o imperceptibilă stare de mulțumire, de satisfacție. Da, mama era într-adevăr obosită, dar era mulțumită și bucuroasă că seara se întorcea la cuibul ei sărăcăcios, cu sacoșa cu pâine și mâncare pentru copilași. Da. Era bucuroasă. Copiii erau sănătoși, cuminți și ascultători. Aveau ce mânca. Era liniște și pace. Spre dimineață, în zori, zâmbetul mamei s-a metamorfozat brusc în groază, iar copiii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
crivețe cumplite. Nu existau alternative. Trebuia să supraviețuim. Era un aspect edificator al luptei pentru existență și, în același timp, al selecției naturale: cei puternici supraviețuiesc și merg mai departe, pe câtă vreme cei slabi dispar. Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi. Fiul Omului însă n-are unde să-și plece capul. (Matei 8:20) Nici noi nu aveam unde să ne punem capul. Ce era de făcut? Ce? Cui să ne adresăm? Cui să-i cerem ajutor? Lui Dumnezeu?? Nu, Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]