4,428 matches
-
în enciclicele Papilor Leon al XIII-lea (1880), Pius al XI-lea (1930), Paul al VI-lea (1968) și în Declarația Vaticanului cu privire la anumite întreb]ri referitoare la etică sexual] (1975): sexul este permis din punct de vedere moral doar dac] apare în cadrul instituției c]s]toriei și dac] actul nu este realizat în mod deliberat în incompatibilitate cu reproducerea. Sub acest aspect, toate activit]țile sexuale care apar în afara instituției c]s]toriei (spre exemplu, adulterul, promiscuitatea) și toate expresiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și anal, chiar și folosirea contraceptivelor) sunt stigmatizate drept „nenaturale” și, în acest fel, imorale. Diverse modific]ri pot fi f]cute asupra acestei poziții. Spre exemplu, s-ar putea obiectă c] sexul este permis din punct de vedere moral dac] apare în interiorul instituției c]s]toriei, chiar dac] este incompatibil cu reproducerea. Astfel, sexul oral și anal pot fi acceptate deoarece pl]cerea în cadrul c]s]toriei poate fi considerat] un scop legitim al sexului. 3) Critică poziției creștine De
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cerea în afara c]s]toriei? (capitolul 13, „Dreptul Natural”, demonstreaz] eroarea folosirii noțiunii de „drept natural” în acest sens). 4) Dragoste și intimitate O modalitate de dezvoltare a abord]rilor clasice este contestarea faptului c] sexul este acceptabil moral numai dac] este însoțit de dragoste și intimitate. Variații ale acestei abord]ri sunt susținute de Vincent Punzo în Reflective Naturalism [Naturalismul reflexiv] și de Roger Scruton în Sexual Deșire [Dorința sexual]]. În viziunea lui Punzo, aceast] abordare înl]tur] restricțiile ceremonialului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o poziție libertarian] câștig] sprijin deoarece este, f]r] excepție, propus] în cadrul acelor culturi care considerau dreptul contractului că necesar pentru sanctitatea libert]ții umane. Aplicând filosofia libertarian] la relațiile sexuale, apare concepția potrivit c]reia sexul este acceptabil moral dac] și numai dac] are loc în urma unui consimt]mânt reciproc, voluntar și în prealabil anunțat. În loc s] se concentreze asupra unei concepții particulare a instituției c]s]toriei sau a unei înțelegeri particulare a funcției adecvate a sexului sau a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
câștig] sprijin deoarece este, f]r] excepție, propus] în cadrul acelor culturi care considerau dreptul contractului că necesar pentru sanctitatea libert]ții umane. Aplicând filosofia libertarian] la relațiile sexuale, apare concepția potrivit c]reia sexul este acceptabil moral dac] și numai dac] are loc în urma unui consimt]mânt reciproc, voluntar și în prealabil anunțat. În loc s] se concentreze asupra unei concepții particulare a instituției c]s]toriei sau a unei înțelegeri particulare a funcției adecvate a sexului sau a unei percepții că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
presupune autovalidarea moral] a acestuia. Această înseamn] c], odată ce stim c] exist] un contract acceptat prin consimt]mânt voluntar, se ridic] urm]toarea întrebare: sunt termenii acestuia acceptabili din punct de vedere moral? Acceptarea poziției libertariene poate avea succes numai dac] interacțiunea contractual] voluntar] presupune moralitatea tuturor aspectelor implicate. Urm]toarea expunere urm]rește analiza acestei presupuneri. Rocco este fiul unui b]rbier s]rac, dar cinstit, a c]rui familie se afl] într-o situație foarte grea. Acesta încearc] printr-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lalt că pe ceva inferior a ceea ce este cu adev]rât: a-l vedea pe cel]lalt nu ca pe un scop în sine, nu ca pe un subiect egal al experienței. R]mane ins] de discutat în acest caz dac] a trata atribute importante ale personalit]ții umane că simple bunuri susceptibile de a fi tranzacționate pe piaț], reprezint] un exemplu de exploatare în acest sens larg. Aici întâlnim eroarea pe care au f]cut-o libertarienii: contractele nu sunt autovalidante
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reprezint] un exemplu de exploatare în acest sens larg. Aici întâlnim eroarea pe care au f]cut-o libertarienii: contractele nu sunt autovalidante din punct de vedere moral. În conformitate cu aceasta, o asemenea abordare susține c] sexul este imoral dac] și numai dac] implic] viclenie, inc]lcare a promisiunilor, fort] ilicit] sau exploatare. Aceast] abordare concede c] natură actelor sexuale este contractual] și implic] noțiunea de reciprocitate. Atunci când doi oameni consimt în mod voluntar s] aib] o legatur] sexual], ei creeaz] obligații reciproce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
societate capitalist], noțiunea de „consimt]mânt informat” este contaminat] de nevoia profund] de supraviețuire economic]. Relat]ri despre „înțelegeri reciproce” și „beneficiu reciproc” ar putea fi iluzii rezultate în urmă falsei conștiințe a materialismului capitalist. Sexul este acceptabil moral numai dac] p]rțile se afl] pe o poziție de egalitate, nu sunt motivate (conștient sau inconștient) de nevoi economice și nu consider] însușirile care le alc]tuiesc drept simple obiecte - toate acestea necesit] eliminarea capitalismului. 2) Critică marxismului Criticile teoriilor clasice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre acestea. Ce consider] atunci feministele ca fiind sex acceptabil din punct de vedere moral? Deși exist] doar un acord slab în cadrul abord]rilor feministe, câteva lucruri par a fi clare. Sexul este acceptabil din punct de vedere moral numai dac] rolurile tradiționale de dominație masculin] și supunere a femeii sunt absențe, dac] femeile nu sunt victimizate politic datorit] sexualit]ții lor, dac] au capacitatea și puterea de a controla accesul și de a se defini pe șine însele. Ce evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m toate fiintele umane în mod similar, în afară cazului în care exist] diferențe generale și morale relevante care justific] o diferențiere a tratamentului. Un profesor trebuie s] dea aceeași not] studenților cu performanțe egale; notele diferite sunt justificate doar dac] exist] un motiv general și relevant care s] reflecte acea diferenț]. De exemplu, este legitim s] d]m o not] mai bun] unui student care a realizat o munc] superioar]; este nelegitim s]-i d]m o not] mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
totul de acord cu sugestia lui Rachels, va trebui s] înfrunt]m câteva consecințe nedorite. Nu este just că prietenii s] nu mai fie capabili s] împ]rt]șeasc] aceeași profunzime și durat] a relațiilor pe care le au - chiar dac] este mai mult ca sigur c] va fi așa. De asemenea, ins]și posibilitatea existenței relațiilor personale este subminat]. Din acest punct de vedere, p]rinții ar trebui s] aib] grij] de copiii lor deoarece acest lucru este cerut de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de proiectele noastre personale - în special de angajamentele fâț] de prieteni și familie. F]r] aceste relații sau proiecte, consider] Williams, „nu va exista destul] substanț] sau convingere pentru a determina omul s] prețuiasc] viața” (1981, p. 18). Altfel spus, dac] dorim că viața s] își p]streze sensul, ea nu poate fi condus] de principii morale imparțiale. îi. Influență reciproc] a moralei și a relațiilor personale Se pare c] am ajuns într-un impas. Ambele viziuni au ceva atractiv. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m interesele unui necunoscut? Pe de alt] parte, dac] dezvolt]m empatia în rândul prietenilor noștri, vom fi înclinați s] o aplic]m și celorlalți. Devenim atât de viu conștienți de nevoile aproapelui încât dorim s]-l ajut]m chiar dac] este dificil s] facem acest lucru. Dar cum empatia este de cele mai multe ori nespecific], vom fi înclinați s] „simțim” durerea și a celor cunoscuți că și a celor necunoscuți. Dup] ce am simțit aceast] durere, este mult mai probabil s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
satisfacerii unor interese similare în cazul altora. De exemplu, interesul celor în vârst] de a g]și slujbe pl]tite este tratat ca fiind inferior interesului similar al persoanelor tinere și, pentru acest motiv, le este deseori refuzat] angajarea chiar dac] sunt mai bine preg]titi. Interesele persoanelor cu disabilit]ți sunt și mai des ignorate, prin inc]lc]rile celei de-a doua p]rți a principiului egalit]ții de șanse, decât sunt cele ale femeilor și membrilor minorit]ților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-o lume f]r] nedrept]ți. Discriminarea sexual] nu reprezint] unică nedreptate. O nedreptate este și aceea c], în general, copiii s]răci sunt mai prost educați decât copiii bogați. Nici în absență acelei nedrept]ți nu este clar dac] femeile din clasa de mijloc care beneficiaz] de tratament preferențial în ocuparea pozițiilor dorite sunt cele mai calificate pentru acele poziții. Consider c] scopurile tratamentului preferențial dep]șesc justific]rile bazate pe istoria să. Actualele programe de tratament preferențial cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
negrii din ghetouri nu beneficiaz] de asistent] medical] adecvat] deoarece mulți doctori decid s] nu profeseze în acele zone. S] presupunem c] medici negri vor opta s]-și practice meseria, dup] absolvire, în ghetourile negrilor. Că și în cazul precedent, dac] statul decide s] acorde greutate egal] intereselor persoanelor de culoare neagr] și alb] în primirea de asistent] medical], poate fi cu ușurinț] justificat] cererea că facult]țile de medicin] s] introduc] culoarea pielii drept criteriu pentru admitere. Criticii obiecteaz] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai sus. Singer susține c] ființele umane conștiente de sine și raționale au capacitatea de a avea o preferinț] specific] pentru existența conținu]. Uciderea celor din barcă de salvare ar intra în conflict direct cu aceast] preferinț]. Nu este clar dac] și câinii au aceast] preferinț], desi ei pot avea alte preferințe care ar presupune existența conținu] pentru a putea fi satisf]cute. Concluzia la care ar ajunge un utilitarist „luminat” ar fi similar] celei a lui Regan, desi motivele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
facem acum. Suntem foarte rar puși în situații precum cea din exemplul cu barca de salvare; deciziile noastre morale nu sunt luate de obicei în situații extreme. Nu este pur si simplu adev]rât c] voi suferi o mare tragedie dac] nu voi avea o hain] de blan]. Cel mai probabil nu vom fi niciodat] obligați s] alegem între propriul copil și câinele familiei. Cu ajutorul ipotezelor ne putem clarifica și rafina principiile și intuițiile morale, dar alegerile pe care le putem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vezi secțiunea viii). Scopul unei corporații este de fapt acela de a servi publicul, furnizând produse și servicii c]utate și de calitate și ned]unând comunit]ții și cet]țenilor ei. De exemplu, o corporație nu îndeplinește acest scop dac] polueaz] aerul sau apă, dac] îngreuneaz] traficul sau irosește resursele comunitare, dac] promoveaz] (chiar și indirect) rasismul și prejudec]țile, dac] distruge frumusețea natural] a mediului sau ameninț] bun]starea social] și financiar] a cet]țenilor. Fâț] de consumatori, corporația
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m]sur] trebuie produc]torul s] se asigure împotriva utiliz]rii ciudate sau chiar stupide a produsului? Ce restricții ar trebui impuse în cazul produc]torilor care vând și distribuie produse periculoase precum țig]ri și arme de foc - chiar dac] cererea pentru acestea este mare? Poate fi produc]torul f]cut responsabil pentru ceea ce cu sigurant] va fi un risc pentru consumator? Într-adev]r, se pune din ce in ce mai des întrebarea dac] și în ce m]sur] trebuie s] avertiz]m consumatorul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
produse periculoase precum țig]ri și arme de foc - chiar dac] cererea pentru acestea este mare? Poate fi produc]torul f]cut responsabil pentru ceea ce cu sigurant] va fi un risc pentru consumator? Într-adev]r, se pune din ce in ce mai des întrebarea dac] și în ce m]sur] trebuie s] avertiz]m consumatorul pentru a compensa tendința c]tre iresponsabilitate din partea acestuia și a corporațiilor. Inteligență și responsabilitatea consumatorului sunt, de asemenea, implicate atunci când este vorba despre publicitate, împotriva c]reia se îndreapt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu este pe deplin satisf]c]toare. Recunoașterea excepțiilor face posibil] fabricarea de scuze false pentru cei care încalc] legea în mod voluntar. Costurile (în termenii ratei criminalit]ții) accept]rii excepțiilor pot fi semnificative și poate fi destul de neclar dac] aceste costuri sunt sau nu dep]site de beneficii. În cele din urm], explicația utilitarist] permite pedepsirea care este disproporționat] cu gravitatea faptelor. Utilitariștii nu ar promova o form] de pedepsire care s] cauzeze consecințe mai rele decât consecințele nepedepsirii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noțiunea de moral] a rolurilor, cu implicația c] rolul politic genereaz] exclusiv sau predominant nevoia pentru „mâini murdare”. P]rerea mea, spus] simplu, este c] în m]sura în care exist] o disput] în ceea ce privește inc]lcarea revendic]rilor moralei (chiar dac] „reale” sau pur și simplu „obișnuite”) în fața unor necesit]ți copleșitoare, atunci aceasta este o problem] care se poate ridica în orice domeniu al vieții. Nu este o problem] doar a politicii, cu toate c] exist] niște aspecte ale acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o problem] care se poate ridica în orice domeniu al vieții. Nu este o problem] doar a politicii, cu toate c] exist] niște aspecte ale acesteia care reclam] problemă mai acut sau mai dramatic. îi. Provocarea machiavellian] Nu este clar dac] Machiavelli nu ar fi fost de acord. El scrie pentru și despre conduc]tori și consilierii lor, așa c] abordarea să este preponderent politic]; dar, cel putin câteodat], el scrie ca si cum nevoia pentru „mâini murdare” este mai degrab] o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]