11,536 matches
-
importurilor anumitor țări în contextul rețelelor internaționale de producție care au condus la deplasarea structurilor economice de la asamblarea părților componente importate la producerea lor pe plan intern. Sugestiv este cazul industriei calculatoarelor electronice din Taiwan, țară care deține cel mai dezvoltat sector industrial în acest domeniu din Asia, cu excepția Japoniei. Economia Taiwanului s-a diversificat foarte puternic, depășind nivelul producerii componentelor de calculatoare electronice, într-o varietate de segmente de piață caracterizate de o creștere ridicată. Astfel, "sau îmbunătățit caracteristicile producției
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
observă cu claritate că acestea, de regulă, nu sunt implicate în stadiile care presupun o tehnologie și o prelucrare la un nivel ridicat din cadrul procesului de producție. În plus, chiar și în cazurile când baza de furnizori interni este bine dezvoltată sunt preferați, de către societățile transnaționale, tot furnizorii străini pentru realizarea celor mai importante părți ale produselor. Acest fapt are un efect economic negativ asupra țărilor respective, ducând la întârzierea dezvoltării capacității productive a furnizorilor interni. De asemenea, există și riscul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
sectoarelor pentru export având legături minime cu industria internă. Acest risc este sensibil mai ridicat acolo unde fluxurile comerciale se bazează pe un acces preferențial pe piață, proces care implică ca elementele necesare producției să fie furnizate de un partener dezvoltat. În plus, în cazul în care complementaritățile în producție dintre țările dezvoltate și cele slab dezvoltate sunt importante, o parte mai mare a producției și a exporturilor țărilor în curs de dezvoltare va depinde de deciziile și performanțele firmelor sau
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
sensibil mai ridicat acolo unde fluxurile comerciale se bazează pe un acces preferențial pe piață, proces care implică ca elementele necesare producției să fie furnizate de un partener dezvoltat. În plus, în cazul în care complementaritățile în producție dintre țările dezvoltate și cele slab dezvoltate sunt importante, o parte mai mare a producției și a exporturilor țărilor în curs de dezvoltare va depinde de deciziile și performanțele firmelor sau țărilor străine, reducând, în acest fel, autonomia politicilor de fundamentare a strategiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
unde fluxurile comerciale se bazează pe un acces preferențial pe piață, proces care implică ca elementele necesare producției să fie furnizate de un partener dezvoltat. În plus, în cazul în care complementaritățile în producție dintre țările dezvoltate și cele slab dezvoltate sunt importante, o parte mai mare a producției și a exporturilor țărilor în curs de dezvoltare va depinde de deciziile și performanțele firmelor sau țărilor străine, reducând, în acest fel, autonomia politicilor de fundamentare a strategiilor de dezvoltare a lor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
dintre acestea înregistrând doar creșteri ale exporturilor. Tabelul 2.1. Ponderea în exporturile mondiale și în valoarea adăugată a industriei manufacturiere procente Regiune / țară Ponderea în exporturile mondiale de manufacturate Ponderea în valoarea adăugată mondială 1980 1997 1980 1997 Țări dezvoltate 82,3 70,9 64,5 73,3 Țări în curs de dezvoltare 10,6 26,5 16,6 23,8 America Latină 1,5 3,5 7,1 6,7 Argentina 0,2 0,2 0,9 0,9 Brazilia
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
multe sectoare de interes pentru exportul țărilor în curs de dezvoltare, liberalizarea rapidă care a avut loc în acestea din urmă a ajutat la expansiunea comerțului cu produse manufacturate cu o prelucrare și o tehnologie avansată, sector în care țările dezvoltate dețin un avantaj competitiv incontestabil. Mobilitatea crescută a capitalului împreună cu restricțiile continue referitoare la deplasarea liberă a forței de muncă a extins aria de acțiune a rețelelor internaționale de producție, fenomen care a accelerat comerțul întrun număr de sectoare care
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
deplasarea liberă a forței de muncă a extins aria de acțiune a rețelelor internaționale de producție, fenomen care a accelerat comerțul întrun număr de sectoare care permit descompunerea și localizarea proceselor de producție în diferite țări. Politicile comerciale din țările dezvoltate au facilitat acest proces prin acordarea unui acces preferențial pe piață produselor realizate în cadrul operațiunilor de asamblare în străinătate din interiorul companiilor transnaționale la fel ca și bunurilor conținând componente originare din țările lor. În același timp, în mare măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
economiile de scară, costurile scăzute cu forța de muncă și externalitățile pozitive determină o creștere de competitivitate a prețurilor interne în raport cu cele mondiale"24. Stadiul I al strategiei de substituire a importurilor a fost și este specific țărilor foarte slab dezvoltate și în general tuturor țărilor aflate într-un stadiu incipient al procesului de industrializare. Nivelul protecției este mai redus, deoarece bunurile produse pe plan intern, care erau anterior importate (haine, încălțăminte, bunuri de uz casnic), precum și materiile prime care intră
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
urmare, în loc să realizeze îmbunătățiri în ceea ce privește raportul de schimb, aceasta a contribuit la o scădere a cotei de piață deținute de către țările în cauză, în special în cazul cerealelor, cărnii, semințelor oleaginoase și metalelor neferoase, lucru de care au profitat țările dezvoltate care dispuneau de o puternică bază de resurse naturale (SUA, Canada, Australia, etc.). Diminuarea creșterii exporturilor de produse primare și eșecul în dezvoltarea exporturilor de produse manufacturate nu a permis obținerea în cantități suficiente a valutei necesare pentru realizarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
În ultima parte a secolului al XX-lea s-a manifestat un interes deosebit pentru dezvoltarea activității pe ansamblul sectoarelor vieții economice, lucru soldat nemijlocit cu creșterea PIB corespunzător fiecărei țări. Se observă că, în urma politicilor economice promovate de țările dezvoltate, a fost atenuată evoluția ciclică a economiilor naționale, marea majoritate a lor înregistrând ritmuri medii anuale pozitive de creștere a PIB31 (tabelul 2.2). În acest context se remarcă creșterea economică susținută înregistrată în Irlanda, însoțită de sporirea de aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
acesteia un acces preferențial pe piața Vesteuropeană și avantajul unui interes special din partea investitorilor din afara UE, îndeosebi din SUA. Țările în curs de dezvoltare nu au resimțit aparent faza descendentă a ciclului economic lung postbelic, înregistrând creșteri superioare mediei țărilor dezvoltate. 32 Conform UNCTAD, World Investment Report 2002, p. 146: produsele dinamice în comerțul internațional reprezintă primele 40 de produse din cele 786 considerate în SITC, Rev. 2, care au înregistrat o pondere de minim 0,3% din exporturile mondiale și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
care au înregistrat o pondere de minim 0,3% din exporturile mondiale și în perioada 1985-2000 și-au extins cota de piață. Tabelul 2.2. Ritmul mediu anual de creștere a PIB procente Regiunea / Țara 1980-1985 1985-1990 1990-1995 1990-2000 Țări dezvoltate 2,5 3,7 1,8 2,4 Țări în curs de dezvoltare 3,0 4,5 5,3 4,8 Țări din Estul Europei 3,1 1,5 -6,7 -2,3 Canada 2,5 3,1 2,0
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de a colabora cu STN în industrii specifice. Astfel, ponderea achizițiilor de componente de la furnizorii autohtoni chinezi a crescut în perioada 1993 Tabelul 2.3. Ritmul mediu anual de creștere a exporturilor procente Regiunea / Țara 1980-1985 1985-1990 1990-1995 1995-2000 Țări dezvoltate 0,0 13,5 6,4 2,5 Țări în curs de dezvoltare -3,5 12,5 11,0 5,6 Țări din Estul Europei 2,5 0,0 6,7 4,2 Canada 6,5 8,2 8,7
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
veniturile membrilor societății. 39 WTO, World Trade Report 2003, Geneva, p. 86 Indiferent de nivelul de dezvoltare, al unei anumite țări, competitivitatea exporturilor sale este o problemă de importanță vitală. Totuși acest aspect prezintă două forme de abordare specifică: * ările dezvoltate privesc problema competitivității 40 ca pe o condiție necesară pentru menținerea unor niveluri ridicate ale venitului populației și ocupării forței de muncă; * ările în curs de dezvoltare asimilează competitivitatea ca pe un element necesar al unei dezvoltări durabile. Un nivel
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
poate reprezenta un important factor stimulativ pentru o creștere economică susținută, exemple în această direcție fiind experiențele de succes ale unor țări din diferite regiuni ale Globului, precum Malaiezia, Tailanda, Taiwan, Singapore, Coreea de Sud, Brazilia și Chile. Accesul în cadrul piețelor țărilor dezvoltate poate furniza un stimul important pentru o folosire mai bună a resurselor umane și de capital care anterior erau subutilizate. Majorarea câștigurilor valutare, rezultate prin îmbunătățirea continuă a performanțelor de export, poate de asemenea constitui o modalitate prin care o
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
mixte de comerț exterior (RIFIL, ELAROM, ROMELITE, RONIPROT, etc.) precum și o serie de agenții economice românești și birouri comerciale din străinătate. În același timp, s-au deteriorat profund și relațiile României cu principalele organisme internaționale (FMI, BIRD) precum și cu statele dezvoltate. Inexistența mecanismului concurențial de piață a determinat dispariția stimulentelor pentru ridicarea calității și ameliorarea competitivității produselor românești, întreprinderile având aprovizionarea și desfacerile asigurate, prețuri fixate, iar angajații acestora locuri de muncă garantate. Concurența s-a deplasat prin urmare doar la
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
intensifice preocupările de adâncire a participării României în cadrul circuitului economic mondial, mai ales spre sfârșitul deceniului șapte și la începutul deceniului opt3. Treptat, România a reușit să-și lărgească relațiile economice externe cu un număr în creștere de țări nesocialiste dezvoltate și în curs de dezvoltare, prin intermediul semnării unor acorduri comerciale și de plăți, de cooperare economică și tehnico-științifică. Astfel, "numărul țărilor cu care România a întreținut legături economice, comerciale și de cooperare a crescut de la 110 în anul 1970 la
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
152 în anul 1980, pentru ca în anul 1989 să scadă la 142".4 Erorile de politică externă specifice în special ultimilor ani ai perioadei comuniste au determinat o nouă izolare a României, în special în relațiile economice cu țările capitaliste dezvoltate. Astfel, ponderea deținută de țările Europei occidentale în comerțul exterior românesc s-a diminuat de la 32,7% în anul 1970 până la 19,0% în anul 1989, iar cea a SUA de la 5,7% la 3,9%. De-a lungul întregii
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
parte a schimburilor comerciale externe ale României s-a desfășurat cu țările socialiste. Procentul deținut de acestea a fost foarte ridicat în special în primii ani ai perioadei postbelice, pentru ca ulterior, pe măsură ce România și-a extins relațiile cu țările capitaliste dezvoltate și în curs de dezvoltare, în deceniile șapte și opt acesta să înregistreze o țendință continuă de scădere. Începând cu anul 1980, țările socialiste încep să-și majoreze din ce în ce mai mult ponderea deținută în totalul comerțului exterior românesc, pe fondul diminuării
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
dezvoltare, în deceniile șapte și opt acesta să înregistreze o țendință continuă de scădere. Începând cu anul 1980, țările socialiste încep să-și majoreze din ce în ce mai mult ponderea deținută în totalul comerțului exterior românesc, pe fondul diminuării celei corespunzătoare țărilor capitaliste dezvoltate (figura 3.3). Datele statistice confirmă că elementele definitorii ale dinamicii comerțului exterior în perioada analizată decurg din ponderea și rolul deținut în cadrul relațiilor economice cu țările socialiste, de către Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) înființat în ianuarie 1949, la
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a independenței țării noastre, procentul deținut de țările membre CAER în comerțul exterior românesc a înregistrat o tendință de scădere până la o valoare minimă de 34,4% atinsă în anul 1980. Datorită unor măsuri protecționiste mai restrictive adoptate de către statele dezvoltate precum și politicii aplicate de România de diminuare a fluxurilor comerciale cu țările occidentale, de-a lungul întregii perioade a anilor '80 relațiile economice cu țările blocului comunist au cunoscut o nouă expansiune (figura 3.4). 4 N. Sută, Op. Cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cu adevărat competitive pe piața mondială. În al doilea rând, din cauza politicii de substituire a importurilor promovate în acea perioadă, s-a pus un accent deosebit de scăzut pe retehnologizarea întreprinderilor industriale și pe achiziționarea utilajelor și tehnologiilor performante din țările dezvoltate. În același timp, specializarea internațională realizată pe criterii ne-economice a condus și la un nivel ridicat de dependență în ceea ce privește importurile de materii prime cât și piețele externe de desfacere a produselor românești. De asemenea, "plata în ruble transferabile, care
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
întregii perioade postbelice sub 10% din totalul exporturilor românești aferent acestei grupe. Această structură necompetitivă a grupei de produse chimice destinate exportului a determinat într-o măsură destul de importantă și obținerea unui preț mediu unitar destul de scăzut comparativ cu țările dezvoltate. Cea mai spectaculoasă creștere din grupa produselor manufacturate au înregistrat-o mărfurile industriale de larg consum, care și-au majorat 8 au deținut o pondere însemnată utilajele petroliere, vagoanele pentru calea ferată, locomotivele, autocamioanele, tractoarele, autoturismele de teren, remorcile, utilajele
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
României care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 9/13 ianuarie 1998. Datorită lipsei de competitivitate a produselor românești pe piața externă, producătorii români deținând foarte rar avantaje de cost sau calitate față de concurența exercitată în principal de țările dezvoltate (sursa de bază pentru devize convertibile), planul de export nu se realiza în majoritatea cazurilor, astfel încât devenea necesară reducerea importurilor. În acest mod, se reușea excedentarea balanței comerciale pentru achitarea datoriei externe, dar efectele negative se răsfrângeau asupra întregii economii
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]