5,779 matches
-
mai mici de 13 vor fi victimele unei sinucideri economice. Chiar și în ziua de astăzi, când vederea celor din generația noastră începe să slăbească, folosirea literelor de dimensiune 9 este deja o tendință autodistructivă. Dar ați observat care este dilema aici? Cu cât cumpărătorul are studii mai înalte (și deci câștigă mai bine), cu atât mai mult ia decizii bazate pe ceea ce găsește scris pe etichete, cutii și borcane. De fapt, comerțul cu amănuntul depinde acum de cuvântul scris mai
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
199,9 RON 25 200 RON 30 Colecția ESEURI DE IERI SI DE AZI • Al. Zub, Istoriografia română la vîrsta sintezei: A. D. Xenopol • Al. Zub, Mihail Kogălniceanu: un arhitect al României moderne • Al. Zub, Orizont închis • Al. Zub, Vasile Pîrvan. Dilemele unui istoric • Alexandra Hasan, Fals tratat de jurnalism • Alexandru Călinescu, Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii • Andrei-Iustin Hossu, Existențialismul francez • Demetrio Marin, Eminescu și cultura indiană • Henri Bergson, Cele două surse ale moralei și religiei • Henri Bergson, Eseu asupra datelor
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
puțină lumină asupra Plopilor fără soț. Asta nu înseamnă însă că nu trebuie să-i iubim la fel de mult ca și până acum. Aștept cu nerăbdare un semn de la tine. VI Îmi scrii, dragul meu, că te afli într-o oarecare dilemă privind următorul popas în mirificul peisaj din jurul Iașilor. De astă dată ai încredere în mine, că am să te conduc prin locuri nespus de frumoase. Cred că ai să observi îndată că atunci când pentru noi orice distanță era tangibilă nu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
august 1672 spune că Gheorghe Duca voievod a dăruit Mănăstirii Clatia din Codrul Iașilor, zidită de Păun vameșul, o bucată de loc domnesc din codru și alta dintre Valea lui Pătrașco și Tomești, indicând și hotarul acestora. Ei, acum vine dilema. La 2 august 1685, Constantin Cantemir voievod a întărit Mănăstirii Sf. Ioan Zlataust stăpânirea asupra moșiei Prisăci: „Adec(ă) domniia mea m-am milostivit de am dat șam întăritu la sv(â)nta măn(ă)stire la S(ven)ti
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
NEUROCHIRURGIA DISCIPLINĂ DE ÎNVĂTĂMÂNT Notă ÎI . ÎNVĂȚĂMÂNTUL POSTUNIVERSITAR IEȘEAN Profesor dr. NICOLAI IANOVICI Profesor Dr. MIHAI RUSU Asist. dr. CORNELIU BĂLAN Clinică I Neurochirurgie Iași Neurochirurgia Iași, 2006 , 8, 1, 1 ESTE NEUROCHIRURGIA 0 DISCIPLINĂ MICĂ? DISCIPLINE MARI Șl MICI. DILEME ALE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI UNIVERSITAR Activitatea științifică. În cadrul secției noastre s-au concretizat numeroase teze de doctorat sub conducerea Prof.dr.Rusu M. și a Prof.dr.N.Ianovici. Activitatea publicistica a fost concretizata prin apariția Revistei Neurochirurgia Iași coordonată de Prof.Dr.N.Ianovici dar la
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
apărarea Carpaților, datorită evenimentelor din Dobrogea. Dacă comandamentul român ar fi avut capacitatea necesară conducerii unor operații militare pe două fronturi, ofensiva inamicului în Dobrogea, nu ar fi avut niciun efect. Înfrângerea din Dobrogea a pus comandamentul român în față dilemei: menținerea sau schimbarea Planului general de campanie? I.I.C.Brătianu a cerut regelui Ferdinand I să convoace un Consiliu de război pentru rezolvarea acestei probleme. Astfel, pe 2/15 septembrie 1916, la Periș (sediul Marelui Cartier General), au fost chemați toți
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
nu superficial, nu searbăd) trecerea de la chietudinea neangajată, de la banalitatea răului, de la îndârjita, culpabila nepăsare, la momentul de inevitabilă criză, acel când până și omul cel mai necomplexat și mai lipsit de îndoieli se trezește, brusc, ferecat în strânsura unei dileme acute"25, aprecieri făcute în studiul Omul fără complexe, dar și aprecierile pe care le face la adresa povestirilor Anei Blandiana: În povestirile Anei Blandiana apar foarte mulți îngeri; totuși literatura ei nu-i angelică. Folosește numeroase elemente specifice scrierilor SF
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
o certă valoare documentară, mai vizibilă și mai ascuțită, după cât mi se pare, decât aceea a prozei contemporane. Superior a fost, de altfel, și impactul lor asupra publicului, căruia îi ofereau posibilitatea de a regăsi în spațiul ficțiunii propriile sale dileme, simpatii și aversiuni. Jucând la București, în 1851, o piesă intitulată Tuzu calicul, Matei Millo aducea în scenă „un respectabil boier cu barbă albă și cu giubeaua de samur, care a făcut să râză numerosul public cât poți să socotești
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
comportă avantajul că oferă posibilități de acțiune cu puțină cheltuială, ea nu sensibilizează în mod deosebit Europa de Vest. Mai mult, arzătoarea afacere care o mobilizează de la 1830 la 1870, aceea a așteptatei unificări politice a Germaniei și a Italiei generează o dilemă insolubilă atît pentru naționalitățile catolice cît și pen-tru guvernele acestora. Pe de-o parte, unificarea completă a Italiei implică dispariția posesiunilor teritoriale ale Papei și ale statelor pontificale. Pe de altă parte, unificarea Germaniei ridică două probleme, ambele religioase: mai
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
situația în așa manieră încît să satisfacă cele două imperative contrarii: să răspundă așteptărilor autonomiste, demonstrînd astfel autenticitatea democratică a monarhiei, fără ca acest răspuns să se transforme în casus belli în ochii sectoarelor conservatoare și ai militarilor. Ca să rezolve acestă dilemă, regele și Adolfo Suarez se vor strădui să dedramatizeze revendicările basce și catalane, bana-lizîndu-le în cadrul unei regionalizări extinse la nivelul a cinci-zeci de provincii spaniole. Astfel, ceea ce ar fi putut trece drept o recunoaștere a vocației separatiste cu totul particulară
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
din anii ciumei: 1987-1989. Încercări de sociologie spontană, Editura Polirom, Iași, 1995, pp. 168-171. Antonesei Liviu, "Semnificația unor documente", în Timpul, Iași, 6, iunie 2003. Dana Bălan, "Ultimul deceniu al comunismului, un dosar cultural, Iașiul anilor '80", I, II, III, în Dilema Veche, 2007 http://dilemaveche.ro/sectiune/caleidoscopie/ articol/ultimul-deceniu-al-comunismului-un-dosar-cultural-iii Bauer Markus, "Unter Druck und nach Diktat. In den Fängen der Securitate - der Germanist Andrei Corbea-Hoișie rechtfertigt sich", în Neuer Züricher Zeitung, 30.9.2008 http://www.nzz.ch/aktuell/feuilleton
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
va pedepsi viața", fraza celebră atribuită lui Mihail Gorbaciov, rostită se pare la 6 octombrie 1989, la Berlin, și care ar fi dat semnalul deschiderii zidului Berlinului. 2 ACNSAS, Fond F, dosar nr. 70543. 3 În Ziarul de Iași (2004), Dilema (2007), Neue Zürcher Zeitung (2008). 4 Cristina Petrescu (2006) și Sergiu Ghica (2013). 5 Luca Pițu, Documentele antume ale "grupului de la Iași", Editura Opera Magna, Iasi, 2012 ("ediția a treia: revăzută, adăugită și înzestrată cu ilustrațiuni"). În 2003, revista Timpul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
septembrie 2013) D'Angelo, Frank J. - The Rhetoric of Ekphrasis, în JAC. A Journal of Rhetoric, Culture & Politics, vol. 18.3, http://www.jaconlinejournal.com/archives/vol18.3/dangelo-rhetoric.pdf (data consultării: 12 aprilie 2014) Funieru, Alexandru, "Generația războiului" și dilemele tranzitivității (I), în Agero, revista pe internet a Asociației Germano-Române, http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Generatia%20razboiului%20si%20dilemele%20tranzitivitatii%20de%20Alexandru%20Funieru.htm (data consultării : 22 aprilie 2014) Mitchell, W. J. T. - Ekphrasis and the Other in Picture
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
afirmare suportă vicisitudinile istoriei. De aici până la ideea provizoratului estetic, a talentului încremenit în proiect, a unei traiectorii literare subminate de însăși (sic) condițiile în care-și face apariția, nu mai este decât un pas.", Alexandru Funieru, ""Generația războiului" și dilemele tranzitivității (I)", în Agero, revista pe internet a Asociației Germano-Române. 41 "Nici cercetătorii postdecembriști, puși pe sinteze și monografii, nu au acordat importanță adevărului estetic al momentului, în unele cazuri pur și simplu existenței acestei literaturi, preferând fie s-o
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a preleva biopsii și nu în ultimul rând necesitatea îndepărtării substanței de contrast înaintea continuării investigațiilor. Chiar în cazul identificării unei leziuni, aceasta trebuie confirmată prin biopsie. Pe de altă parte, o clismă baritată normală la un bolnav asimptomatic creează dileme care necesită de cele mai multe ori colonoscopie pentru rezolvare. Examenul radiologic este însă foarte util pentru investigarea colonului supraiacent unei stenoze, porțiune neabordabilă cu colonoscopul. Colonoscopia (fig. 19, 20) cu utilizarea unui instrument de 60-180 cm este standardul pentru examinarea colonului
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
axate pe obținerea puterii și dominației prin expansiune (realism ofensiv) sau preocupate de asigurarea propriei securități (realism defensiv). Totodată, tendințele expansioniste ale unor state pot fi moderate doar de puteri opozante, ceea ce duce la tensionarea relațiilor dintre state și la dilema securității, conform căreia, maximizarea securității poate determina creșterea instabilității în sistem, pe măsură ce adversarul adoptă măsuri similare ca răspuns. Prin urmare, securitatea este un joc de sumă zero. Dilema securității se referă la un paradox al puterii și este înrudită cu
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de puteri opozante, ceea ce duce la tensionarea relațiilor dintre state și la dilema securității, conform căreia, maximizarea securității poate determina creșterea instabilității în sistem, pe măsură ce adversarul adoptă măsuri similare ca răspuns. Prin urmare, securitatea este un joc de sumă zero. Dilema securității se referă la un paradox al puterii și este înrudită cu dilema prizonierului. Pe măsură ce puterea cuiva crește, securitatea celorlalți scade, împingându-i la violență pentru a se apăra 21. În teoria realistă a relațiilor dintre state, orice schimbare a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
securității, conform căreia, maximizarea securității poate determina creșterea instabilității în sistem, pe măsură ce adversarul adoptă măsuri similare ca răspuns. Prin urmare, securitatea este un joc de sumă zero. Dilema securității se referă la un paradox al puterii și este înrudită cu dilema prizonierului. Pe măsură ce puterea cuiva crește, securitatea celorlalți scade, împingându-i la violență pentru a se apăra 21. În teoria realistă a relațiilor dintre state, orice schimbare a sistemului internațional este privită din perspectiva schimbării echilibrului (balanței) de putere. În viziunea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
anumită capacitate militară ofensivă, care le face să fie periculoase unele pentru celelalte, ceea ce le stimulează să se comporte ofensiv unele față de celelalte. Se conturează, astfel, trei modele generale de comportament: teama, autoajutorarea și maximizarea puterii. În condițiile anarhiei și dilemei securității, marile puteri caută să maximizeze puterea relativă în raport cu competitorii, având ca obiectiv principal fundamental hegemonia. Marile puteri se comportă agresiv nu pentru că o doresc sau pentru că au o tendință interioară spre dominare, ci deoarece trebuie să caute mai multă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Actorul rațional se poate gândi coerent la decizii și poate alege simplificări realizate de realiști, care nu sunt unanim acceptate, dar sunt considerate utile în explicarea, până la un punct, a acțiunilor actorilor 35. Realiștii recunosc că se creează, deseori, o dilemă a securității conceptul introdus de John Hertz -, o situație în care acțiunile statelor menite să le asigure securitatea tind să amenințe securitatea altor state, cauză principală a cursei înarmărilor. În perioada Războiului Rece, dezvoltarea unei tehnologii militare avansate de către una
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
jocurile de sumă nulă în care câștigul unui jucător este, prin definiție, egal cu pierderea celuilalt jucător și jocul cu sumă nenulă în care ambii pot câștiga sau pierde. Pentru a înțelege cursa înarmării, cel mai studiat a fost jocul dilema prizonierului care se referă la doi deținuți suspectați de o infracțiune majoră, despre care anchetatorul nu are dovezi decât pentru o condamnare ușoară, cu excepția cazului în care unul dintre ei ar trăda. Anchetatorul promite că cel ce va trăda va
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
diplomația și negocierea în cadrul organizațiilor, mai raționale, decât întrebuințarea forței militare e mai costisitoare. Sâmburele de adevăr liberal cu privire la rolul naturii umane în relațiile internaționale îl constituie credința în perfectibilitatea naturii umane ca urmare a capacității intelectuale 39. Neoliberalii folosesc dilema prizonierului cu referire la cooperare, care poate îmbunătăți rezultatul obținut de fiecare jucător 40. De cele mai multe ori, liberalismul este în opoziție cu teoria realistă a relațiilor internaționale, existând, însă și puncte de convergență, cum este, de pildă, cazul neoconservatorismului, care
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ar acorda atenție 84. Neoliberalul Joseph Nye (membru în administrația Clinton), susținătorul ideii de soft-power, recunoaște că, deși lumea a fost martora unor importante schimbări în raporturile de forțe, politica internațională rămâne un domeniu de autoajutorare în care statele înfruntă dilema securității, iar, în condițiile în care forța joacă un rol considerabil într-o lume anarhică de state, armele nucleare constituie forma finală de autoajutorare 85. Astfel că, spune Nye, nu asistăm la un sfârșit al istoriei, ci la întoarcerea istoriei
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
slabe și state puternice, deosebește între apărare și securitatea, aceasta din urmă incluzând și alte dimensiuni (economică, culturală, socială), de aici și tensiunea generată de lupta pentru apărare și lupta actorilor pentru securitate. Interacțiunea dintre aceste tipuri de conflict generează dilema de putere-securitate. Lupta pentru putere subliniază tensiunea continuă dintre statele motivate de păstrarea statu-quoului și cele orientate către schimbare. Lupta pentru securitate subliniază apariția tensiunilor chiar în condițiile în care toți actorii doresc păstrarea statu-quoului.113 În mare parte, ideile
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
să ofere consultanță în afara cadrului ONU, precum și cultivarea unor dialoguri la nivel înalt, însă informale, între Statele Unite, Triada Europeană, China, Japonia, Rusia și, posibil, India puterile lumii vitale pentru stabilitatea geopolitică globală; * colaborarea bilaterală SUA-Rusia în ceea ce privește problemele strategice extinse și dilemele geopolitice europene, care să vizeze: reducerea proliferării nucleare și soluționarea problemelor regionale (Iranul); Însă, condiția ca Rusia să fie un participant activ în comunitatea euroatlantică este ca statele din imediata sa vecinătate, în partea de vest și sud, să nu
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]