7,173 matches
-
pilotajul și delimitarea porțiunilor pe fluviu pentru executarea supravegherii polițienești 207, chestiunea punerii în aplicare a acestuia, conform "proiectului Barrère", a creat un nou impas în legiferarea cursului inferior al Dunării 208. În ciuda acestei poziții delicate în care se afla, diplomația românească a stat dârză, neclintită, rezistând curajos în fața tendințelor hegemonice ale Austro-Ungariei, sprijinită de restul Marilor Puteri și respingând categoric "proiectul Barrère" care leza suveranitatea statală a României. Conformându-se instrucțiunilor primite 209, colonelul Eustațiu Pencovici a susținut din capul
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
alcătuită exclusiv din reprezentanții statelor riverane și a cărei președinție urma a fi deținută, pe durata unei sesiuni, de către unul din cei doi reprezentanți ai CED, ales cu o majoritate de voturi. Înlăturând Austro-Ungaria de la președinția permanentă, documentul elaborat de diplomația română aducea o binemeritată și legitimă repunere în drepturi a suveranității țărilor riverane, flagrant încălcată în "planul Barrère". După cum arăta și C.I. Băicoianu în cunoscuta sa lucrare despre Dunăre, proiectul românesc exprima imperativul că "execuția regulamentelor de poliție fluvială trebuie
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
rând pentru prorogarea acestui organism internațional. În schimb, interesele coroanei britanice pe segmentul danubian cuprins între Porțile de Fier și Brăila nu erau atât de mari în comparație cu acelea ale dublei monarhii. Conștientă de sprijinul acordat de guvernul englez Comisiei Europene, diplomația vieneză, urmărind să asigure hegemonia Austro-Ungariei pe sus-numita porțiune, și-a condiționat asentimentul pentru prorogarea CED de acceptarea, din partea Londrei, a preconizatei Comisii Mixte, care ar fi asigurat Vienei controlul navigației danubiene în sectorul amintit. Or, documentul delegatului francez satisfăcea
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
inițiativă în convocarea forumului internațional au avut-o guvernele de la Paris și Londra. De altfel, la 22 iunie 1882, ministrul plenipotențiar al României la Viena, Ion Bălăceanu, l-a anunțat pe ministrul român al Afacerilor Străine, Eugeniu Stătescu, că șeful diplomației vieneze, contele Gustav Kálnoky, îl înștiințase despre o posibilă inițiativă de a convoca o comisie internațională sau o conferință a ambasadorilor Marilor Puteri, la Paris sau la Berlin, în vederea discutării și soluționării chestiunii navigației danubiene 214. Într-adevăr, inițiativa convocării
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
aprobarea regulamentului de navigație și de poliție fluvială pentru sectorul Porțile de Fier-Brăila. În această conjunctură, realizând izolarea diplomatică în care se afla și intuind că Marile Puteri în mod cert nu îi vor invita la conferință pe plenipotențiarii României, diplomația țării noastre s-a adresat Vienei. Noul ministru al Afacerilor Străine, Dimitrie A. Sturdza, printr-o scrisoare trimisă plenipotențiarului român la Viena, Petre P. Carp, a formulat o soluție de compromis, în sensul acceptării Austro-Ungariei drept președinte permanent al preconizatei
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
de așteptat, Ballplatz-ul s-a opus acestui punct de vedere, fapt semnalat cu promptitudine Londrei de către ambasadorul Marii Britanii la Viena, Sir Henry Elliot 225. De altfel, în urma unei audiențe avute la lordul Granville, Ion Ghica informa autoritățile de la București că diplomația engleză va renunța fără nici o ezitare la această inițiativă pentru a obține, în schimb, promisiunea fermă a Puterilor Centrale de a nu se opune prorogării CED226. Poziția cât se poate de clară a guvernului român cu privire la legitimitatea participării țării noastre
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
și stat semnatar al Actului Adițional la Actul Public cu privire la reglementarea regimului Dunării maritime, calități care-i reglementau și justificau participarea. Cu toate acestea, dându-și seama că obținerea agrementului puterilor occidentale se dovedea a fi un lucru extrem de anevoios, diplomația română a propus, în ultimă instanță, ca în locul preconizatei Comisii Mixte, supravegherea aplicării Regulamentului de Navigație și Poliție Fluvială în amonte de Galați, până la Turnu Severin, să revină tot Comisiei Europene 227. Între timp, au venit și răspunsurile la circulara
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
s.n.)"233. La jumătatea lunii ianuarie, 1883, ministrul român de externe, D.A. Sturdza, și-a vizitat fiul student al Berlin, prilej cu care a fost primit în audiență de cancelarul Otto von Bismarck. Potentatul german l-a sfătuit pe șeful diplomației române să încerce să ajungă la o înțelegere cu guvernul de la Viena 234. Cancelarul a ținut să sublinieze faptul că Germania sprijinea oricum și în orice situație Austro-Ungaria. Dând curs sugestiei lui Bismarck, Sturdza s-a deplasat la Viena, unde
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
diplomatice chemată a da o soluție definitivă la toate chestiunile legate de navigația pe acest mare fluviu. Câteva zile ne mai separă de epoca fixată pentru deschiderea viitoarei conferințe. Chestiunea Dunării, privită din diferite unghiuri, a devenit obiectul atenției generale. Diplomații și presa o discută sub toate aspectele ei. Guvernele negociază în spiritul ajungerii dacă nu la o soluție definitivă, de natură a concilia principiile generale cu interesele grave care sunt angajate, cel puțin în ceea ce limbajul diplomatic numește un modus
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
fost în două rânduri ministrul Lucrărilor Publice, în intervalul 21 noiembrie 1896-26 martie 1897, în cabinetul prezidat de Petre S. Aurelian, apoi în perioada 14 noiembrie 1903-20 decembrie 1904, în guvernul condus de Dimitrie A. Sturdza 2. Va reveni în diplomație la 4 ianuarie 1914, în anul declanșării Primului Război Mondial, pe cea mai înaltă treaptă, aceea de Ministru al Afacerilor Străine în cabinetul prezidat de Ion I.C. Brătianu, funcție în care a rămas vreme de aproape trei ani, până la 8 decembrie 1916
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
anul declanșării Primului Război Mondial, pe cea mai înaltă treaptă, aceea de Ministru al Afacerilor Străine în cabinetul prezidat de Ion I.C. Brătianu, funcție în care a rămas vreme de aproape trei ani, până la 8 decembrie 1916. A condus cu succes destinele diplomației române atât în perioada gri, incertă, a neutralității (august 1914-august 1916), cât și în primele luni - pentru România - de război, atât de dure și de nefaste pentru țara noastră (august-decembrie 1916). Nu a părăsit viața politică la 8 decembrie 1916
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
la question du Danube présenté par Messieurs E. Porumbaru, Vintilă Brătianu, C.I. Băicoianu et N. Ștefănescu, Bucarest, f.a. În încheiere, cităm corectele aprecieri ale lui Emanoil Porumbaru, făcute de istoricul Stelian Neagoe: "Probabil că dacă ar fi rămas definitiv în diplomație, Emanoil Porumbaru ar fi repurtat mai multe succese personale. Acceptând să se pună la dispoziția unui bărbat de stat ca Ion I.C.Brătianu, s-a comportat corect și meritoriu, în umbra astrului politic. În slujba țării, a fost un om
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Bulei, Guverne și guvernanți (1866-1916), Editura Silex, București, 1994, p. 228. 3 Stelian Neagoe, Oameni politici români. Enciclopedie, Editura Machiavelli, București, 2007, p. 594. În aceeași colecție au apărut (selectiv): Cazul Wallenberg, Jacques Derogy Chestiunea Dunării, Nicolae Iorga Din istoria diplomației europene, Leonid Boicu Diplomatul, Jules Cambon Emigrația română din lumea anglo-saxonă, Valeriu Florin Dobrinescu Franța și Principatele Dunărene (1789-1815), Principele Dimitrie I. Ghika Imagini ale identității naționale. România la expozițiile universale și internaționale de la Paris, 1867-1937, Laurențiu Vlad La sfîrșit
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
interacționismului simbolic și-au găsit aplicația practică în diferite domenii cum ar fi: în management organizațional și resurse umane, prin dezbaterea privind codul vestimentar în organizații; în schimburile interculturale, prin necesitatea însușirii normelor culturale, religioase și etnice privind îmbrăcămintea; în diplomație, prin respectarea codului vestimentar cerut de anumite acțiuni protocolare. Concluzia care se desprinde din cercetările psihosociologice prezentate în capitolul al treilea constă în faptul că semnificația hainelor este referențială. Sintetizând aspectele teoretice ale parcursului de față, consider că temele aduse
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fost aceea de a se numi o comisie neutră și credibilă care să ancheteze evenimentele din 30 ianuarie 1972. Dacă John Major a fost refractar la o astfel de reanalizare a masacrului de atunci, Tony Blair a dovedit mai multă diplomație, acceptînd înființarea unei noi comisii de anchetă. 6.1. Acțiuni militare La 21 iulie 1976, ÎRA a revendicat asasinarea ambasadorului britanic la Dublin, Christopher Ewart Biggs, care era considerat ca fiind o țintă legitimă de către Statul Major al ÎRA, avînd
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
în martie 1970 despre acceași conferință europeană privind securitatea. La finalul acestei secțiuni se specifică faptul că "țările NATO au rezerve puternice față de propunerile est-europenilor în ceea ce privește organizarea unei conferințe pan-europene privind securitatea". Cel de al patrulea punct analizat de către diplomația irlandeză în interiorul acestui document se referă la relațiile diplomatice dintre Irlanda și România. Se specifică faptul că, în ciuda faptului că Irlanda recunoaște România ca fiind un stat independent și suveran, nu are stabilite nici un fel de relații diplomatice 1970 cu
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
lire și nu exporta nimic, în schimb în 1970 Irlanda importă bunuri în valoare de 485 000 de lire și începuse să exporte bunuri în valoare de doar 30 000 de lire. În întreaga perioadă 1964-1970 șoldul, analizat scrupulos de diplomația irlandeză, a fost net favorabil României. Dar ce-i interesa pe irlandezi atat de mult din România lui Ceaușescu? Clorura, uleiurile vegetale și grăsimile. Românii cumpărau în schimb lapte praf și lină. Se menționează faptul că "în ultimii ani autoritățile
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
naționalităților conlocuitoare sau care învață în școli și licee cu predare în limbi străine (Anexa 3) studenților, veniți la studiu în România studenților care urmează cursuri de limbă și civilizație română în universități străine diferitelor categorii socio-profesionale de adulți interesați (diplomație, bursieri etc.) (vezi Anexa 4). Fiecare din aceste categorii de educați beneficiază de un curriculum specific. Vorbind de linii de evoluție ale didacticii limbii române, evident trebuie avute în vedere toate aceste curricula, însă, interesul nostru este limitat de tema
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
membrii personalului școlii și ai comisiei școlare. - Face dovadă de disponibilitate și asigură susținerea elevilor și persoanelor care au nevoie de ajutor. - Poate să se adapteze la dinamica particulară a unui grup respectând punctele de vedere divergente. - Face dovadă de diplomație în situații delicate: evită reacțiile excesive, abordează persoanele în cauză pentru a căuta o soluție. - Asociază părinții la parcursul școlar al copilului lor. 2. Colaborează a planificarea și execuția sarcinilor colective. - Contribuie la atingerea obiectivelor școlii (proiect educativ). - Respectă și
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
ansamblu, Canberra este fără Îndoială cel mai puțin tipic și cel mai puțin democratic oraș din Australia. Alcoolul și călătoriile În automobil spre Sydney Într-o viteză nebună sunt pentru mulți singurele mijloace de a scăpa de plictiseală”410. Pentru diplomații de carieră staționarea În noua capitală „calmă, liniștită și tăcută ca un mormânt” părea un calvar, greu de suportat: „Uneori am Într-adevăr sentimentul că sunt Îngropat de viu. Singurele ființe omenești pe care le vezi când circuli cu mașina
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Studii Internaționale, anul XXIV, 3-4 (107- 108), București, Ed.Academiei Române, 1990, p.7; 2 Aurica Simion, Dictatul de la Viena, București, Ed.Albatros, 1996, p. 360; - 12 toate mijloacele, interesele sale în spațiul românesc, față de orice nou avans sovietic 1. Șeful diplomației sovietice, în timpul vizitei sale la Berlin petrecută între 12-13 noiembrie 1940, în cadrul convorbirilor cu Fuhrerul, a cerut renunțarea la garanția germano-italiană, ceea ce, evident, Hitler a refuzat. În convorbirea sa cu Antonescu din 22 noiembrie 1940, Hitler s-a referit la
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Sensul ei fusese, de altfel, explicat și de Hitler însuși, unui grup de atașați militari ai Reich-ului, convocați la Berlin. Germania era hotărâtă să-și apere, prin toate mijloacele, interesele sale în spațiul românesc, față de orice nou avans sovietic. Șeful diplomației sovietice, în timpul vizitei sale la Berlin petrecută între 12-13 noiembrie 1940, în cadrul convorbirilor cu Fuhrerul, a cerut renunțarea la garanția germano-italiană, ceea ce, evident, Hitler a refuzat. În convorbirea sa cu Antonescu din 22 noiembrie 1940, Hitler s-a referit la
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
distrugă imaginea de sine a adversarului; Îi repugnă lipsa de echilibru a lui Cațavencu, admonestându-l familiar pentru că nu Ține la propria demnitate („Scoală-te, ești bărbat, nu Ți-e rușine! (cu ton aspru) Scoală-te!”). Zoe are mai multă diplomație decât s-ar putea crede, dovadă și faptul că transmite informația tatonând reacția lui Cațavencu și-i dozează sarcinile pe care trebuie să și le asume acesta În cadrul manifestației publice. Atitudinea ei nu e a unei stăpâne ce gustă din
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
alaltăieri În scrisoare: vezi, tânăr tânăr, dar copt, serios băiat! zice: «Tatițo, unde nu e moral, acolo e corupție...»”) și devenit parte a filozofiei lui de viață: „Într-o soțietate fără moral și fără prințip... trebuie să ai și puțintică diplomație!”; „Într-o soțietate fără moral și fără prințip, nu merge s-o iei cu iuțeală, trebuie să ai (cu finețe) puțintică răbdare...”. Iar Trahanache permanentizează exercițiul răbdării de ceva vreme, amorul dintre Fănică și Zoe nu-i lezează nici ambițul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
reală, iar mărturisirea lui imprimă relației cu Tipătescu structura unui ménage à trois, a unui aranjament domestic tihnit. Nu poate fi atât de inaderent la realitate, la realitatea relației amoroase a soției cu tânărul prefect, un bărbat ce conduce cu diplomație campania de anihilare a adversarului. Cele două polițe falsificate sunt găsite prompt și ele devin, prin extensiune, argumentul forte că și scrisorica de amor aflată În posesia lui Cațavencu e tot plastografie. Fănică ia decizii În familie, e mai preocupat
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]