6,346 matches
-
dăinuie ; hrisoavele vechi și chiar croni‑ carii și monahii ruși și greci consemnează toate acestea În letopisețele vremii. Această mănăstire a fost mai târziu extinsă și mărită cu ajutorul daniilor venite din Rusia. O dată, sfântul a acționat ca mijlocitor și În timpul dom‑ niei otomane. Un doctor de la curte avea o singură fată, care era posedată de un demon. Doctorul de la curte, un papistaș, nu știa cum ar putea remedia situația. A afirmat că ar da orice În schimbul mântuirii fetei. În această perioadă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
bazilică a S. Marcu”, dovedind cunoaștere și interes față de subiect. Desigur, acest mesaj arhitectonic era receptat diferit de fiecare, În funcție de educație și de gustul personal. Un bun exemplu pentru simțul artistic al ardelenilor de la mijlocul veacului al XIX-lea Îl oferă domul din Milano. Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" Îl remarcă În 1854, În termeni entuziaști: „Beserecă ca domul din Milan nu vede omul nici În vis. Nu te mai saturi a te uita la ea”. Aprecierea e absolut surprinzătoare pentru Bărnuțiu XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de fiecare, În funcție de educație și de gustul personal. Un bun exemplu pentru simțul artistic al ardelenilor de la mijlocul veacului al XIX-lea Îl oferă domul din Milano. Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" Îl remarcă În 1854, În termeni entuziaști: „Beserecă ca domul din Milan nu vede omul nici În vis. Nu te mai saturi a te uita la ea”. Aprecierea e absolut surprinzătoare pentru Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , fiind, de altfel, unica menționare a vreunui aspect artistic din Italia. Acaparat total de preocupările
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" se arată la fel de entuziast la Milano: „Catedrala de aici... n-are pereche În lume”. Este limpede că măreția goticului și fleșele medievale rezonau perfect cu sensibilitatea romantică a peregrinului ardelean. Spiritul cel mai critic În fața domului Îl dovedește Însă Timotei Cipariu XE "Cipariu" . Expunându-și rezervele față de stilul gotic, el afirmă că acesta „poate să placă nemților, ca oarece naționale, ci anevoie altora, de altă națiune”. Pe coordonatele teoriei herderiene a specificului național, discernământul lui Cipariu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
după cum l-am descris eu.“ Chiar dacă în acest episod planurile lui Le Vau nu au fost luate în considerare, contribuția sa la realizarea fațadelor și a structurilor interioare este majoră. Elementul de noutate adus de către arhitect constă în renunțarea la domul castelului piesa centrală prezentă în arhitectura tuturor castelelor secolului al XVII-lea. Domul reprezenta forța proprietarului castelului și cu cât era mai mare și mai bine consolidat, cu atât se subînțelegea că stăpânul castelului este mai puternic. Le Vau renunța
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nu au fost luate în considerare, contribuția sa la realizarea fațadelor și a structurilor interioare este majoră. Elementul de noutate adus de către arhitect constă în renunțarea la domul castelului piesa centrală prezentă în arhitectura tuturor castelelor secolului al XVII-lea. Domul reprezenta forța proprietarului castelului și cu cât era mai mare și mai bine consolidat, cu atât se subînțelegea că stăpânul castelului este mai puternic. Le Vau renunța la acest mod brutal, medieval, de exprimare a puterii seniorului și se axează
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
caleidoscop care ne oferă de fiecare dată o nouă față. De multe ori s-a spus că Ludovic a neglijat Parisul. Afirmație deloc adevărată: să nu uităm de frumoasele colonade de la Luvru, proiectate de către Le Vau, și de capela de la Domul Invalizilor. În plus, Ludovic a adresat o cerere extraordinară Papei de a-i permite lui Bernini să vină în Franța, pentru o scurtă perioadă de timp, cu scopul de a redecora palatul. Planurile lui Bernini au intrat în competiție cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
preferate. O victorie pentru un artist francez, o înfrângere pentru italian. însă Bernini nu a plecat acasă nerecompensat; pe perioada șederii la Paris a realizat un bust magnific al lui Ludovic al XIV-lea, pentru care a fost plătit regește. Domul Invalizilor și capela sa aurită domină și în zilele noastre orașul. Proiectat de Mansart, spitalul este un tribut plătit de rege pentru soldații răniți în războaiele pe care le ducea Franța contra marilor puteri europene. Mansart a realizat și o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sa aurită domină și în zilele noastre orașul. Proiectat de Mansart, spitalul este un tribut plătit de rege pentru soldații răniți în războaiele pe care le ducea Franța contra marilor puteri europene. Mansart a realizat și o intrate separată în Dom, de unde Ludovic putea privi la soldații aflați în convalescență fără să fie nevoit să intre în contact cu aceștia. Planurile de urbanizare și reînnoire ale capitalei au scos Parisul din epoca medievală și l-au transportat în cea modernă. Pe lângă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de unde Ludovic putea privi la soldații aflați în convalescență fără să fie nevoit să intre în contact cu aceștia. Planurile de urbanizare și reînnoire ale capitalei au scos Parisul din epoca medievală și l-au transportat în cea modernă. Pe lângă Domul Invalizilor și îmbunătățirile aduse palatului Luvru, de noi modificări și transformări au beneficiat și grădinile Tuileries, Place des Victoires, Palatul Regal, Palatul Louis le Grand, Poarta Saint Martin, Portul Saint Denis. Desigur, locul preferat al regelui rămânea palatul Versailles. Pentru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o lungă perioadă de timp: Testul de încercuire a literei "A" Un caz interesant de neglect sau agnozie "spațială" a fost publicat de Bisiach și Luzzatti în 1978. Doi bolnavi cu sindromul neglect stâng locuiau la Milano, nu departe de Dom. Cei doi neurologi i-au rugat să-și imagineze că stau în piață cu spatele la intrarea în catedrală și să deseneze clădirile din fața lor. Desenul arată neglijarea tuturor clădirilor din partea stângă. Rugați să se așeze cu fața spre catedrală, au desenat
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de basal frontal lobe (BFL). În partea dreaptă este prezentată zona girusului angular, zona asociativă implicată în toate leziunile menționate. Autorii Bisiach și Luzzatti conchid că lumea exterioară este centrată în creier în funcție de "eu", fapt dedus din experiența "bolnavilor de la Domul din Milano". Leziunile zonelor asociative ale tuturor analizatorilor primari sunt zone responsabile de abolirea cunoașterii conștiente a spațiului sau a orientării spațiale și, după cum vom vedea în continuare, cu implicații comportamentale și de personalitate. Este evidentă legătura dintre leziunile parietale
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
relațiile exacte dintre aceste manuscrise se pot ivi probleme foarte complexe. Orice investigație trebuie să ducă la o clasificare care să poată fi prezentată olar, în formă grafică, prin construirea unui fel de arbore genealogic. *9 În deceniile din urmă, Dom Henri Quentin și W. W. Greg *10 au elaborat tehnici minuțioase de clasificare cărora le atribuie precizie științifică, în timp ce alți cercetători, cum ar fi Bedier și Shepard, *11 au susținut că nu există nici o metodă absolut obiectivă pe baza căreia
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
În consecință, este de așteptat ca actul de comunicare să nu conțină acte amenințătoare la adresa interlocutorului. Dialogul Începe cu următorul șir, neîntrerupt, de intervenții ale oamenilor adunați să-l Întâmpine pe președinte P: Viniț’ sî videț’ casa. X: Trii persoani, dom’ președinti, a scăpat di la moarti... P: Un singur băiat ...cu o barcî ... din aia pneumaticî..., și-a riscat viața ... era sî moarî. Singura persoanî cari și-a dat viața pentru toți... Și pompierii stăteau acolo ... În loc sî vinî sî
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
momentan, obiectivul său central, și să dea o replică pe măsură. Imediat Însă, după schimburile legate de râsul președintelui, acestuia i se oferă posibilitatea de a readuce dialogul pe traiectoria firească, prin intervenția lui P: Eu nu mai am nimic, dom’ președinti. Acum se putea continua, pe un ton cooperant, cu o replică având menirea să atenueze starea de spirit a interlocutorului. Aparent, reacția președintelui are acest scop, prin forma politicoasă a enunțului și prin tonul adecvat Doamnă, pot să vă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
expresia feței exprimă mirarea, surprinderea; ochii lui privesc direct În ochii dlui H, pentru a Întări dezacordul său față de conținutul enunțului președintelui). Zero eroare, deci avem..., nu, H: În sfârșit! (cu un zâmbet larg, ironic) P: În sfârșit, zero rebuturi, dom’le, acolo nici măcar să debavurăm ceva, pă la informațiile alea pă care le produce ... SRI-ul. Este perfecțiunea Întruchipată,...În viziunea H: Da P: domnului președinte, pă care tre’ să-l credem pă cuvânt, pentru că ÎÎÎ noi nu putem 326
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pahar mare de apă, se lasă 24 de ore, se filtrează și se aplică de 3-4 ori pe zi. Ei, cum vi se par aceste străvechi remedii de pe meleagurile lui Molière și ale generalului Berthelot căruia ostașii români îi spuneau „dom’general Burtălău”? Parcă nu chiar foarte diferite de cele de pe meleagurile noastre, nu? S-ar putea crede că băbuțele noastre, specializate-n tămăduiri, au făcut schimburi de experiență sub semnul francofoniei. 2 Tenul luminos și proaspăt... ..este unul din atributele
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
această regiune a trunchiurilor nervoase importante. Pot fi superficiale când sunt secționate planurile anatomice deasupra mușchiului sternocleidomastoidian și profunde când interesează toate planurile până la os. Acestea sunt grave, deoarece pot determina secțiuni sau rupturi ale vaselor, nervilor, traheei, esofagului, faringelui, domului pleural, marilor vase limfatice. Dintre acestea cele mai grave sunt plăgile arterelor gâtului (arteră carotidă primitivă, externă și internă) care dau o mortalitate ridicată prin hemoragia externă masivă, uneori fulgerătoare, ce pot duce la tulburări cardiace, cerebrale, sincopă și moarte
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
pahar mare de apă, se lasă 24 de ore, se filtrează și se aplică de 3-4 ori pe zi. Ei, cum vi se par aceste străvechi remedii de pe meleagurile lui Molière și ale generalului Berthelot căruia ostașii români îi spuneau „dom’general Burtălău”? Parcă nu chiar foarte diferite de cele de pe meleagurile noastre, nu? S-ar putea crede că băbuțele noastre, specializate-n tămăduiri, au făcut schimburi de experiență sub semnul francofoniei. Tenul luminos și proaspăt... ..este unul din atributele frumuseții
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
cercetare, dezvoltare. Mare parte din sume (80%) vor fi investite în țările ce au contribuit iar restul se va constitui în un fond global de cercetare. Piatra de temelie pentru acest fond este această cercetare publicată în această carte închinată Domului Nostru Iisus Hristos Dumnezeu Adevărat Din Dumnezeu Adevărat și Prea Sfintei Născătoare De Dumnezeu Fecioara Maria . Toți banii și toate drepturile de autor sunt donate acestei inițiative . De acum orice ban investit în cercetare dar care din rea voință nu
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
că toți au fost elevii grecilor. De aceea, arta Egiptului a avut pentru ei o impor‑ tanță esențială. Pentru regi și supușii lor, piramidele trebuiau să joace un rol important. Regele era considerat o ființă divină coborâtă din cer ca să dom‑ nească, iar atunci când părăsea pământul trebuia să urce la ceruri. Piramidele se înălțau spre cer, ajutându‑l probabil în această ascensiune. Oricum, ele puteau să protejeze de distrugere trupul sacru al regelui deoarece egiptenii credeau că trupul trebuia să fie
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
arhitect, sculptor și pictor de frunte al palatului papal”. Printre operele arhitecturale ale lui Michelangelo se numără: capela fa‑ miliei de Medici și biblioteca Lauren‑ tină din Florența, palatul Farnese, cu‑ pola bazilicii sfântul Petru din Roma, după modelul cupolei domului din Florența realizată de arhitectul Filippo Brunelleschi și bazilica Santa Maria degli Angeli e dei Martiri din Roma, ridicată pe locul uneia dintre sălile aparținând băilor lui Dioclețian 8. Michelangelo a făcut primii pași ca arhitect la Florența. Aici, pe lângă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Antonio da Sangallo. Michelangelo reia ideea planului central propus de Bramante și îl reface într‑o formă mai clară și mai simplă. Ca o încoronare a edificiului, proiectează o cupolă maiestuoasă, inspirată de cea a lui Brune‑ lleschi realizată pentru domul din Florența, însă de dimensiuni mult mai impozante. 16 . Ibidem. 17 g. vaSari, Le vie de’ piu eccelenti pittori, scultori ed architetti, Firenze 1550. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei În imagine - Piața edificiului Campidoglio 73 Întors definitiv
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
dar totuși este prima lucrare pe care Michelangelo socotește că merită să‑și scrie numele. Pietà, supranumită da Palestrina, se presupune că ar fi fost comandată pentru bazilica Santa‑Rosalia și lucrată prin anii 1553‑1554. Cât privește Pietà din domul din Florența, ea este lucrată între anii 1550‑1553, iar Pietà Rondanini, începută în 1553, se găsește în palatul al cărui nume îl împrumută. În această Pietà, ambele trupuri par sculptate din‑ tr‑o coloană, deși contururile abia se disting
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o coloană, deși contururile abia se disting pentru că sunt eboșate 33; ea este expresia cea mai emoționantă prin simplitatea tratării dramei, prin poziția pe care o dă personajelor, prin expresia folosită în redarea suferinței celei mai profunde. În Pietà din domul din Florența, sunt reprezentate un grup de patru perso‑ naje de dimensiuni mai mari decât cele naturale. Trupul lui Isus este înfățișat legat peste piept și de subsuori și susținut între cele două femei de Iosif din Arimateea, în a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]