8,140 matches
-
simbolic postulează că individul și socialul se află În interdependență. Școala dramaturgică, subordonată acestei concepții, creată de E. Goffman, promovează ideea „vieții ca o scenă”. Indiferent de condiția lor socială sau fizică, oamenii se străduiesc să obțină din partea celorlalți impresiile dorite de ei. Managementul impresiilor - sintagmă lansată de E. Goffman (1959) - servește acestui scop. Analizând practicile și strategiile prin care indivizii, când sunt În locuri publice, Își promovează și protejează o imagine consonantă cu rolurile și prestigiile lor sociale. Goffman distinge
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
trei sau mai multe dintre manifestările următoare, la un moment oarecare a unei perioade de 12 luni (Șelaru, M., 1998, p. 50): Toleranța, definită prin nevoia unei cantități notabil mai crescute de substanță pentru a obține o intoxicație sau efectul dorit și efectul notabil diminuat În cazul utilizării continue a unei aceleași cantități de substanță; Sevrajul caracterizat prin sindromul de sevraj caracteristic substanței specifice și aceeași substanță sau una apropiată este luată pentru a ușura sau evita simptomele sevrajului; Substanța este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
clar. Folosind un mod narativ tipic pentru propagandă, în care sensul poveș tii nu e în poveste, ci în „mesajul” pe care îl emană, în acel „ce- a vrut să spună autorul”, care trebuie decriptat de spec tator în sensul dorit, Daneliuc a dorit probabil ca Glissando să fie interpretat atât de spectatorii din România, cât, mai ales, de juriile festivalurilor internaționale ca film anticeaușist. Dacă în România asta a reușit într- o oarecare măsură, pe plan extern Glissando nu a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
percepții asupra abilităților, talentelor și cunoștiințelor pe care le posedă. Aici pot fi integrate toata gama, de la cele mai specifice abilități până la cele mai generale competențe (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Valorile sunt definite ca și concepte sau credințe despre comportamente dorite, care transced situațiile specifice, ghidând selecția sau evaluarea unor comportamente sau situații, și sunt ordonate după importanța lor. Indivizii relevă anumite valori prin discursul pe care îl au și prin acțiunile lor (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.2
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
comportamente alternative, bazându-se pe forța motivațională a fiecărei alternative. Această forță motivațională este o combinație între așteptări (ex. probabilitatea percepută că un efort va duce la un rezultat dorit), instrumentalitate (probabilitatea ca acest rezultat să ducă la o recompensă dorită) și valență (valoarea recompensei). În cadrul conceptului de sine, indivizii susțin cognitiv preferința pentru anumite acțiuni care vor duce la acele sarcini și feedbackuri sociale care conțin percepțiile lor despre sine. Aceste valențe ale feedbackului sunt bazate pe valoarea sau valorile
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
obiecte particulare) se obiectivează. Unuia și aceluiași obiect îi pot fi atașate valori diferite, care sunt apropiate valorii obiective (din moment ce cele subiective sunt bazate pe acestea), însă doar prin bani valoarea subiectivă își găsește o formă de manifestare obiectivă. Obiectul dorit poate fi obținut printr-un schimb monetar, valoarea este determinată de dorința indiviziilor de a procura acel obiect și nu de utilitatea lui. Schimbul este esențial pentru construirea valorii banilor, deoarece schimbul permite ca lucrurile să poată fi schimbate la
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
fișe, preșcolarii având sarcina să coloreze o imagine aflată pe un anumit loc într-un șir, a doua, a patra ș.a.m.d. Un joc didactic de tipul „Al câtelea pitic a plecat?” consolidează și el numărul ordinal, în limitele dorite. 3.Introducerea numărului 0 (zero) Necesitatea acestei extensii nu este motivată numai din punct de vedere științific (zero este primul număr natural) ci și impusă de cerințe ulterioare legate de scrierea numărului 10, în care intervine cifra 0, simbol al
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
grâne, fânațe, cârciumi, rachiu și din toate celelalte” <footnote Mihai Lazăr, Contribuții la cunoașterea fiscalității în Moldova în secolul al XVIII-lea, în Suceava, Anuarul Muzeului Județean, VI-VII, 1979-1980, p.156 footnote>. Documentul de întărire nu a avut efectul dorit; călugării s-au plâns din nou stăpânirii, care trimite o comisie formată din boieri, care să judece faptele la fața locului. Cercetarea realizată la 24 iulie 1755, prin care boierii cer domnitorului Matei Ghica ca „acei vămeni care nu se
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Se face în 2 trepte (prima la +18...+20°C și apoi la +10...+14°C) (Lactobacillus acidophilus este sensibil la temperaturi scăzute). Depozitarea. Se face la temperaturi de +10...+14 °C, pentru max. 12 ore, atât pentru obținerea consistenței dorite, cât și pentru evidențierea aromei. 3.4.4. Tehnologia chefirului Produs originar din Caucaz, chefirul rezultă în urma unei duble fermentații (lactice și alcoolice), urmare a dezvoltării bacteriilor lactice (streptococi și lactobacili), drojdiilor și a bacteriilor acetice, care se reunesc în
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
smântâna se răcește la temperatura specifică maturării fizice, moment în care se adaugă 3-6% maia și se menține un anumit timp la temperatura respectivă. Urmează încălzirea la +14...+18°C, după care smântâna se lasă la fermentare până atinge aciditatea dorită (cca. 10-12 ore); * procedeul de scurtă durată = durează cca. 30 minute și se aplică numai în perioadele de vârf de producție. 6) Baterea smântânii. Operațiunea se efectuează în instalații speciale, denumite putinee; pe timpul baterii, globulele de grăsime se unesc în
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
a brânzeturilor este dată, în principal, de factorii tehnologici implicați în procesul de fabricație și care imprimă anumite caracteristici, specifice fiecărui sortiment: * tipul de materie primă (lapte sau semifabricat); * aciditatea laptelui-materie primă și tipul de microorganisme adăugate în vederea realizării acidității dorite; * temperatura de închegare; * metoda de prelucrare a coagulului și gradul lui de mărunțire; * tratamentul aplicat coagulului după separarea zerului; * tehnica de prelucrare a coagulului înainte de introducerea în forme; * tipul de presare aplicat; * factorii fizici de microclimat asigurați pe timpul maturării; * tratamentele
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de formare: * formarea în pastă = după prelucrare, boabele de coagul se adună la un capăt al vanei, se acoperă cu o sedilă și se presează cu o placă metalică perforată, pentru scurgerea zerului. Din masa de coagul presată la grosimea dorită (cu 2-3 cm mai mare decât a produsului finit) se taie cuburi de mărime egală, care se introduc în forme; * formarea prin turnare = masa de coagul (amestecată cu zerul din vană) se introduce în forme de diferite secțiuni (pătrate, dreptunghiulare
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
cantității de stabilizatori. Efectele omogenizării depind de: * temperatura mixului = omogenizarea se realizează la temperaturi de +63...+75 °C; nivelurile termice mai reduse favorizează aglomerarea grăsimii, creșterea vâscozității și implicit, mărirea duratei de freezare; * presiunea de omogenizare = trebuie stabilită în funcție de vâscozitatea dorită, de conținutul de grăsime al mixului și de temperatura de omogenizare. Omogenizarea se poate face într-o singură treaptă (la 150 bar) sau în 2 trepte (prima la 150-200 bar și a doua la 50 bar). În practică se aplică
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
prin observare la microscop și constă în măsurarea diametrului globulelor de grăsime. 7.4.4. Răcirea și maturarea Răcirea mixului trebuie realizată la temperaturi de +3...+5°C, pentru stoparea dezvoltării microorganismelor care au supraviețuit pasteurizării și obținerii unei vâscozități dorite a mixului. Atunci când se prelucrează cantități mici de mix, răcirea se face în vane (cu pereți dubli și răcite cu apă glacială); pentru cantități mari de mix, răcirea se face în aparate cu plăci (asigură o răcire rapidă, îmbunătățind stabilitatea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
acest moment putem supune prelucrării doar această imagine decupată. A doua fază a prelucrării imaginii este binarizarea (figura 2.6) prin aplicarea funcției IMAQ Local Threshold asupra imaginii obținute în faza anterioară. Operatorul va alege de pe panoul frontal: - metoda threshold dorită: Niblack (se alege și Niblack deviation factor - determină dificultatea calculului variației) sau Background Correction; - tipul obiectului căutat: Bright Objects sau Dark Objects; - mărimea ferestrei de căutare cu valoare implicită 32X32 pixeli. Pragul local, cunoscut ca și prag local adaptiv, este
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
presiunii N2 + 3 H2 ↔ 2 NH3 4 volume 2 volume O creștere a presiunii deplasează echilibrul spre partea unde volumul (numărul de molecule) este mai mic. În reacția de mai sus, cea de sinteză a amoniacului, obținerea produsului de reacție dorit este favorizată de creșterea presiunii. 2) Variația temperaturii Viteza unei reacții chimice este influențată de temperatură. Exemplu: descompunerea carbonatului de calciu CaCO3 ↔ CaO + CO2 Q Reacția are loc cu atât mai repede cu cât temperatura este mai ridicată. Descompunerea carbonatului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în sensul formării compușilor care degajă căldură. Transformarea monoxidului de azot în dioxid de azot este o reacție exotermă și necesită răcire. Cu cât căldura degajată în reacție este îndepărtată mai repede, cu atât mai mult este favorizată formarea produsului dorit, NO2. Concluzie. Creșterea temperaturii duce la deplasarea echilibrelor în sensul reacțiilor endoterme, iar scăderea temperaturii duce la deplasarea echilibrelor în sensul favorizării reacțiilor exoterme. 3) Variația concentrației reactanților Dacă se mărește concentrația uneia dintre substanțele participante la reacție, atunci echilibrul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de la un amestec de compoziție x1 va fi considerată cu trei talere teoretice. Pentru calculul înălțimii coloanelor de rectificare trebuie cunoscut numărul talerelor teoretice = numărul de echilibre lichid - vapori ce trebuie realizate succesiv pentru a separa componentele până la o puritate dorită. Acest număr se poate obține din diagrama x - y. Presupunem că soluția inițială are concentrația x1 și vrem să obținem compoziția distilatului (vaporii răciți) yn. Numărul talerelor teoretice = numărul palierelor orizontale = 3 Practic, numărul de talere va trebui să fie
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
y. Presupunem că soluția inițială are concentrația x1 și vrem să obținem compoziția distilatului (vaporii răciți) yn. Numărul talerelor teoretice = numărul palierelor orizontale = 3 Practic, numărul de talere va trebui să fie mai mare de trei pentru a realiza separarea dorită, deoarece în coloană se realizează doar un coeficient din numărul de echilibre necesare, eficiența procedeului variind cu presiunea, cu compoziția și cu viteza de deplasare a vaporilor. Rectificarea este o metodă deosebit de importantă în industria produselor petroliere, în industria alimentară
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de solut și un al doilea tip, acestea fiind legate covalent de faza staționară. Când un amestec este trecut prin coloană, doar un tip de molecule de solut reacționează cu moleculele legate și formează legături la rășină. Moleculele de solut dorite sunt dislocate apoi de moleculele legate variind pH-ul sau tăria ionică a solventului. 88 7.1. Cromatografia de lichide pe coloană Cromatografia de lichide este primul procedeu cromatografic aplicat. În cadrul acestei cromatografii, faza mobilă se poate deplasa prin coloana
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și un lăcaș conic, sau pe lovirea substanței în morile cu bile. 124 Dispersarea substanței solide poate avea loc în procedeu uscat, în vederea obținerii pulberilor sau în procedeu umed, cu flux de solvent, când se formează în mori direct solurile dorite. 2 Mori coloidale 2.2.2.2. Metoda ultrasunetelor Dacă o substanță solidă se introduce într-un câmp de ultrasunete, în urma trepidațiilor produse de acestea, ea se fragmentează. Prin această metodă s-au obținut, sub formă de particule de rază
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
volumul înscris pe pipetă, și pipete gradate cu care se pot măsura și volume mai mici decât cel înscris. Pentru a măsura cu pipeta un anumit volum, se introduce vârful pipetei în lichid și se aspiră până când lichidul depășește gradația dorită. Se astupă pipeta cu degetul arătător, se scoate din lichid și se lasă să curgă lichidul până când limita inferioară a meniscului lichidului atinge gradația. La golire, lichidul se lasă să curgă liber, atingând vârful pipetei de peretele vasului în care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în funcție de numărul probelor de analizat, cu o marjă de siguranță în vederea repetării analizei; se calculează corect masa substanței solide necesare (sau a volumului, pentru substanțele lichide concentrate, luând în considerare densitatea acestora), cu ajutorul masei molare și a formulelor corespunzătoare concentrației dorite; 185 se cântărește la balanța analitică substanța dorită, pe o sticlă de ceas pentru substanțele solide sau într-un pahar pentru cele lichide, efectuând o cântărire cu patru zecimale; se trece substanța cântărită cantitativ (integral) de pe sticla de ceas sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de siguranță în vederea repetării analizei; se calculează corect masa substanței solide necesare (sau a volumului, pentru substanțele lichide concentrate, luând în considerare densitatea acestora), cu ajutorul masei molare și a formulelor corespunzătoare concentrației dorite; 185 se cântărește la balanța analitică substanța dorită, pe o sticlă de ceas pentru substanțele solide sau într-un pahar pentru cele lichide, efectuând o cântărire cu patru zecimale; se trece substanța cântărită cantitativ (integral) de pe sticla de ceas sau din pahar în balonul cotat ales pentru prepararea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și examinare au rolul de a solicita detalieri, aprofundări ale răspunsului și sînt un semn al atenției intervievatorului, indicînd în manieră implicită tipul de informație care interesează. Întrebările subsecvente, de continuare au rolul întrebărilor de relansare, încercînd să obțină profunzimea dorită a răspunsurilor și continuarea dialogului. De obicei, întrebările principale sînt coerent elaborate în acest moment de proiectare a ghidului de interviu, în timp ce formularea întrebărilor de relansare ține de contextul dialogului intervievator intervievat, de spontaneitatea și experiența celui care conduce interviul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]