5,533 matches
-
abonaților săi, pe bază de cupoane, printre câștigători erau notate și două nume din părțile „Țării de Josʺ: A. Grigoriu str. M.Gârlea, Bârlad (cupon 5487) și V. Pârcălabu, comuna Valea Siliștei, Vaslui (cupon 7138), ziarul „Curentulʺ din 14 ianuar ie 1 931. Școala Normală din Bârlad (1900) Cu 77 de ani în urmă George Tutoveanu despre prețul pâinii „Întreaga societate românească de azi, de la primul ministru și pânʹ la cel mai din urmă (om) ar treb ui să vadă și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fi citită și astăzi de tineretul nostru, dar și al multor schițe și nuvele, printre care enumerăm: „Socoteala”, „La țară”, „Din dureri le lumii” etc. Cartea fraților Mircea și Sergiu Coloșenco face trimiteri de esență la jurnalistica locală, din care ie s în față periodicele de care s-a folosit Vlahuță - vestitul „Sămănătorul” de la Bârlad din perioada 27 septembrie 1870 - 26 mai 1874, 23 mai - 19 septembrie 1876, trecerea lui ca titlu și pro gram de activitate la „Semănătorul” de la București
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
noi tăieturi din ziare, reviste și cărți și mereu nemulțumit a tot schimbat radical ceea ce stabilise irevocabil cu o zi mai înainte.” Despre aspectul tehnic al gazetei avea preocupările sale: „Ziarul este un instrument de educație delicat, care are nevo ie de oameni destoinici și de sforțări locale. Mai întâi, el se propune ochiului și se cade să nu-l jignească prin paginații hibride și prin litere aruncate în dezordine... Zia rul dă educație literară mulțimii și prin urmare trebuie scri
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pentru ceea ce a scris despre el N.A.Bogdan în „Monografia istorică și socială”, ilustrată de N.N. Tonitza, unde ni se relatează ceva despre cei doi tutoveni - Lumânărică și Titinaș. - Vă aduceți aminte de un sărac pe care îl în tâln eați, sunt acum doi ani (1843) pe uliți, prin piață, pe la biserici, cerșind mila creștinilor și împărțind bogdaprostele în dreapta și în stânga, îi dezvăluie N.A.Bogdan întrebarea care și-o punea sie și nouă întâi pomenitul Negruzzi. Și simțind că ne interesează
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
prezent in Bazinul Zarand. A revizuit fauna cu Cryptomactra și a studiat conținutul microfaunistic din argilele de Ungheni (colecția Th. Văscăuțanu). A demonstrat, după conținutul faunistic, că „nisipurile de Văleniʺ (Platforma Moldovenească) aparțin Hersonianului și nu unui „orizontʺ de tranziț ie î ntre Basarabian și Hersonian. Dispunând de o mare experiență, a realizat o biozonare integrată pentru depozitele sarmațiene de pe Platforma Moldovenească, pe baza bivalvelor, gastropodelor, foraminiferelor și ostracodelor. De asemenea, s-a ocupat de unele aspecte principale legate de Sarmațian
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Societatea Paleontologilor din România, Socie tate a Geologică a României și Societatea Geologilor din R. Mold ova. Deși nu s-a bucurat de o evoluție didactică normală, corespunzătoare valorii activității desfășurate, s-a refugiat în muncă, contribuind la prestigiul geologiei ie șene și românești. Apelativul de „Doamnă a geologiei ieșeneʺ este meritat, deoarece ea a slujit mai bine de 50 de ani geologia ieșeană și românească, fără să-și întrerupă nici o clipă activitatea, fiind prezentă zilnic la lucru. Este un exemplu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
al Academiei Române, redată mai sus. De asemenea, lucrarea „Sarmațianul mediu și superior de pe platforma moldovenească” în care Bica Ionesi (Ceh an) este coautoare. * Profesoara emerită Bica Ionesi (născută Cehan ) la cabinetul său de lucru, unde, de la ieșirea forțată la pens ie, n-a lipsit o singură zi! Pe peretele din spate se zărește portretul so țulu i său (decedat), fost membru al Academiei Române. Istoria limbii române - aducerea acasă a lexicului înstrăinat (Publicat în revista „Elanul” nr.74/aprilie 2 008.) Interviu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
apariției, iar directorul Hamangiu se declara satisfăcut că „entuziasmul și optimismul arătat în „Cuvântul înainte” al primului număr nu fusese deloc dezmințit. Nici nu putea fi altfel. Pandectele române, repe rtoriu lunar de jurisprudență, doctrină și legislație în m ater ie de drept civil, comercial, penal, contencios administrativ, d rept public și drept internațional aveau în frunte specialiști de primă mărime internațională: director C. Hamangiu, consilier la Înalta Curte de Casație și justiție, redactor pe Al.Costin, doctor în dr ept
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
propria-i viață, în paralel cu cea povestită de Alexandru Mânăstireanu, al cărui crez este: „ ....știu că cel mai prețios dar al omului este viața trăită fru mos și demn.” Mă reîntorc, deci, în timp la ziua de 12 mart ie 1 916, când autorul „...a venit pe lume, bătând la porțil e vi eții.” Tatăl său, decedat la vârsta de 94 ani (!) fusese luptător în dramaticii ani 1913 și 1916 1918. El intuise că singurul drum în viață al fiului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
facem mofturi, dar că te-ai dat cu Steaua, asta nici Mache, copil de mingi la Arena Dinamo, nu ți-o iartă. Păcat că ești om în vârstă și te ții de prostii, de... ( Ai ho, ai ho...) P.1. Ie te teeee! Da ăștia de unde I ai mai scos?! 4,5,6, 7 și cu dumneata opt, asta-I prea de tot!! P.2. Și nici centuri de siguranță n-au, cum se impune că se cere în trafic. Podoabă
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
O idee metaforică Într-un univers complet lipsit de metaforă. Iar senatorul, dac-ar fi pînă la capăt consecvent cu sine Însuși, nu s-ar mai holba la pădure Înfiorat În finalul filmului, ci ar spune ceva clasic, să zicem ie-te, dom’le, tîmpitu’, face vapoare la munte. Și-ar pleca-n trombă de jeep, de rîs tirolez. Însă e doar o părere fără importanță, ceea ce are cu adevărat greutate fiind faptul că dacă regizorul și-a propus să surprindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Moldovei domnu, și altul în Țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina. Că el își ține lucrul pre sus. Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu ține. Și cînd ieșe afar-în nărod, tot posomorît căuta, ca să-i ie oamenii de frică. Că el apucas-învățătură de la Vasilie-vodă, fiind cămăraș mare la Vasilie-vodă”. Pe nesimțite, am ajuns în fața turnului clopotniță. Pe stema Moldovei citim: „Herbul preluminatului Domn Io Duca Voievod cu mila lui Dumnezeu al Țării Moldovei 7178 luna iunie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dragule... Răspunsul tău cam seamănă cu cele auzite de mine - de adevăratealea - de la un bețiv în compania căruia am avut plăcerea să călătoresc - cu RATA - în timpuri imemoriale, de la Bârlad spre Puești... Parcă-l aud: “Sî vezi amu cum mă ie fimeia la întrebări... Da’ unde ai fost barbati de vii așa cleampă? În republică - îi răspund eu... Șî în republică se dă rachiu așa pi digeaba? Nuuu! - zic. Da’ mi-o ieșât o crâșmuliță taman când s-o cotigesc spre
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de ce. Nu pot gîndi limpede. Ea turuie Întruna despre caz: victime, suspecți, locul crimei, rapoarte, medico-legal, analize, politică, iar eu vreau să urlu: CĂCAT. MĂ DOARE-N CUR DE ASTA. MAI AM PUȚIN ȘI MOR N PULA MEA! Fiincă așa ie. Nu pot să respir În mașina asta de rahat. Cocaina aia Împuțită mă arde pe sinuși, pe bronhii. Tușesc și tremur, iar mirosul parfumului ei e insuportabil. Probabil că stă prost cu lovelele dacă se zgîrcește așa. O slujbă patetică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
lucrurile... ... nu știm Încotro mergem. Nu știm deloc. Aici e Edinburgh. E iarnă, dar e foarte cald și umed sub punga asta din plastic și nu putem respira ca lumea aici n măsa. Ne-am pierdut geanta. Și vocile lor. — Ie nevoie dio pungă pe capu pizdei ăsteia Înainte so fut, vocea lui Gorman. — Fugi daici! Iun Împuțitde tip puțoi poponar ce iești! Îi spune altul. — Namde gînd săl fut cu pula, mă duc puțoi ușchit ceiești, umpic să vedeme ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
la tine: Cii cu mutra ta Robertson? Tia respins? Respirația lui cu aburi de vin e pe fața ta. Nu ca parfumul Rhonei. Auzi cum ploaia lovește acoperișul stației de autobuz de deasupra ta. — No s-a dus, nu mai ie... terenul de golf... — Se antrenează la golf? Întreabă celălalt tip. — E pe terenul de golf... Acum tremuri. GÎndindu-te la ea. Cum tu n-ai făcut nimic. Cum totul a fost din vina lor. Ca să eviți glumele lor proaste. — Pe vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
nu se patrulează În mod regulat, respectând un anumit orar... Fugi la Toader și spune-i să vină Încoace, ca să putem lua o hotărâre” În scurtă vreme, a sosit Toader. După ce i-am explicat totul, a hotărât... „Petrachi, noi tr ie vom trece linia de patrulare și ne vom apropia cât mai mult de șosea. Undiță și cu ceilalți doi cercetași vor rămâne aici, pentru a ne acoperi retragerea În caz de nevoie. Până ne vom Întoarce, nu slăbiți din ochi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
unde voia el și a me's și pe la locul unde a t'ăit el; și-a încăledat pe-o șea, și-am 'pus poiestea-așa!... 2 ani și 5 luni Despre timp, la doi ani și jumătate ...Eu nu v'eau să t'eacă timpul!... Știu cum să facem ca să nu mai t'eacă timpul și bunica să nu îmbăt'ânească! Cum? Să-i spui bunicii să închidă bine toate fe'est'ele și toate ușile de la casa ei, și atunci
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
și atunci timpul n-o să mai t'eacă pe la ea!... aproximativ 2 ani și 6 luni Ce făceam eu în burtică, amintiri imposibile - Ce făceai tu în burtica lui mama? - Eu făceam și jucam în butica lu' mama, pi umă eam cuminte și domeam. Pi umă a tăiat doctoru butica și eu a ieșit... - Și-acolo înăuntru cum era? Îți mai aduci aminte? - Aduc... E'a așa: întuneic și nu eia loc... Da' eu mă mișcam, mă mișcam, că voiam să
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
visai pe noi doi... eu cu mămicuța! [Mami] Și unde eram... noi doi? [Dragoș] În cer! 3 ani și 5 luni În burtică Ce făceai tu în burtica lui mami?... Eu făceam și jucam în butica lu' mama, pe umă eam cuminte și domeam... Când era butica tăiată lu mămica... nu a vut să ies... Că-mi plăcea să mă joc în apă!... Și în apă, acolo, ce făceai tu în apă, în burtică? Domeam, așa, culcat. Și fără haine. Și
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
boaște, și când ningea, ningea cu șoicei albi! Și toți copiii fugeau după șoicei, să facă bugăi de zăpadă... Dar bugăii nu stăteau la un loc și fugeau!... Fugeau în toate direcțiile... Da, și omii de zăpadă fugeau!... (De fapt, eau șoicei.) Da, și mai... Când cineva se așeza așa pe pat, patul arunca păturile de pe el și fugea!... Și iar se așeza, și iar fugea! Când voia să se așeze pe scaun, scaunul se rupea, că e'a făcut din
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
lună „până Își va retrage reclamația“. Îi spun profesoarei turnătoare că n-am altă sursă de existență decât bursa de student. Înțelege că n-a fost fairplay-istă și Îmi promite că va reveni. (marți) G. Bachelard susține, În L’eau et les rêves. Essai sur l’imagination de la matière (Librairie Jose Corti, 1942), că... l’imagination matérielle trouve dans l’eau la matière pure par excellence, la matière naturellement pure. L’eau s’offre donc comme un symbole naturel pour
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Înțelege că n-a fost fairplay-istă și Îmi promite că va reveni. (marți) G. Bachelard susține, În L’eau et les rêves. Essai sur l’imagination de la matière (Librairie Jose Corti, 1942), că... l’imagination matérielle trouve dans l’eau la matière pure par excellence, la matière naturellement pure. L’eau s’offre donc comme un symbole naturel pour pureté; elle donne des sens précis à une psychologie prolixe de la purification ș„imaginația materială află În apă materia pură prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
va reveni. (marți) G. Bachelard susține, În L’eau et les rêves. Essai sur l’imagination de la matière (Librairie Jose Corti, 1942), că... l’imagination matérielle trouve dans l’eau la matière pure par excellence, la matière naturellement pure. L’eau s’offre donc comme un symbole naturel pour pureté; elle donne des sens précis à une psychologie prolixe de la purification ș„imaginația materială află În apă materia pură prin excelență, materia În mod natural pură. Apa se oferă deci ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Se utilizează o abreviere; BE Belgia LU Luxemburg BO Bulgaria HU Ungaria CL Cehia MT Malta DK Danemarca NL Olanda DE Germania AT Austria EE Estonia PL Polonia GR Grecia PT Portugalia ES Spania RO România FR Franța ȘI Slovenia IE Irlanda SK Slovacia IT Italia FI Finlanda CY Cipru SE Suedia LV Letonia GB Regatul Unit al Mării Britanii. LT Lituania Căsuța 13. Țară de primire: statul membru în care se încheie transportul. Se vor utiliza aceleași abrevieri prevăzute la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225542_a_226871]