4,537 matches
-
atîta grație în mișcare, încît rivalizează cu cea din pictura practicată în modernitate, trei milenii mai tîrziu. Deși imaginea trebuia, "canonic", să imite realitatea muzicienele să fie ca atare muziciene ce încîntau petrecerea faraonică "stilizarea" era cea care singulariza arta egipteană, rămînînd de-atunci o inconfundabilă paradigmă. Policromia făcea vie scena: bărbatului frumos destinîndu-i-se brunul viril, grațioasei femei, lascivul galben. Muzicantele cu harfă concurează frapant grațiile din dancing-urile de azi. "Bacante dansînd", dintr-un Pompei care și-a conservat tragic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
orice, și descrierea iadului și a raiului este obiectul de predilecție al fanteziei populare. (Gaster 444) Codex Sturdzanus, Codicele Marțian, Mineiul pe octombrie (Râmnic 1776), Viața Sfântului Vasilie cel Nou dezvoltă imaginarul unor cronotopoi fantastici, în care tradiția pre-creștină (asiro-babiloniană, egipteană sau greacă), filtrată de atâtea alte tradiții culturale pe care le-a străbătut, se întâlnește cu eroii mai tineri ai creștinismului. Incursiunea în rai sau în iad aduce cu ea un întreg arsenal specific: starea de vis, călăuza, topografia adecvată
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
astfel Încât contactul cu familia și prietenii din vechea țară era redus la minim. Dacă vechea cultura rămânea vie pentru un timp În inimile și În obiceiurile imigranților, ea se pierdea invariabil după două-trei generații În noua țară. Astăzi, un imigrant egiptean În America poate să urmărescă programele de televiziune din țara sa douăzeci și patru de ore pe zi. Sportul, programele distractive și știrile Îl țin pe imigrant la curent cu ultimele noutăți de acasă. Internetul, liniile terestre și telefonia celulară Înlesnește comunicația
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
respectivului fenomen într-un anumit context social. Funcția ei este de a conecta variabilele cauzale abstracte (endogene) și, prin ele, variabila de explicat (efect) la contextul social concret. Teoria abstractă a stratificării sociale este, astfel,puțin operațională în explicarea societății egiptene antice sau a societății americane contemporane. Pentru a deveni cu adevărat utilă, ea trebuie completată cu teorii contextuale ale stratificării în diferite tipuri de societăți (tributală, feudală, capitalistă). Acesta este, în fapt, punctul de vedere marxist în explicarea fenomenelor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
istorică a unei comunități, modul în care ea se raportează la timp și, în mod particular, practica sa istorică specifică, trebuie să pornim de la analiza universului cultural de ansamblu al acesteia. Să reluăm un exemplu utilizat de însuși Blaga: istoriografia egipteană din mileniile IV-III. Această istoriografie (de fapt, singura istorie practicată de Egiptul acelei perioade) se rezumă la o listă lungă de nume de faraoni. În raport cu istoria modernă, o asemenea practică este extrem de rudimentară. Unii istorici au interpretat această practică drept
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o raportăm la cultura Egiptului acelei epoci, ea devine complet falsă. Pentru egiptenii acelei epoci, o asemenea istorie reprezenta o conștiință completă a trecutului. Ea spunea absolut tot ceea ce era demn de să fie consemnat și reținut din trecut. Cultura egipteană era dominată de credința că viața nu reprezintădecât o pregătire pentru moarte. Ce se întâmplă în limitele ei- fapte, evenimente - nu este deloc important. Numele însă are puterea magică de a desemna și de a ține locul sufletului. El spune
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sursele profunde ale gândirii temporalității este cea sociologică. Sociologul pornește de la analiza proceselor sociale caracteristice unei colectivități și caută să detașeze de aici consecințele asupra modalităților culturale de percepere a temporalității, de raportare la trecut, prezent și viitor. Particularitatea istoriografiei egiptene antice ar fi explicată de sociolog în termeni relativ diferiți de cei ai culturologiei. În primul rând, s-ar porni probabil de la o anumită particularitate a stratificării sociale și a sistemului politic egiptean extrem de centralizat. Aceasta poate explica de ce faraonul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
raporturile dintre generații, situate concomitent atât În cadrul familiei cât și la granița dintre viața familială și viața socială. Precizări conceptuale Ideea de generație este universală. Ordinea timpului pe generații este sistematică atât În Biblie, cât și la vechii greci și egipteni: generațiile succesive serveau drept repere ale timpului memorizat și ca legătură cu timpul mitic al fondatorilor ancestrali. În filosofia evreiască, timpul biblic, inaugurator al timpului istoric, se caracterizează prin continuitate și progres, ambele posibile datorită pactului generațiilor solidare În instituirea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
119-60; Niehr, 2002, pp. 99-115) este coerentă cu această organizare urbană și se potrivește perfect cu contextul religios politeist al regatelor siro-palestiniene ale timpului (Xella, 2007). În religiozitatea acestor vechi locuitori ai Palestinei se observă, de asemenea, o relevantă influență egipteană, cu siguranță, datorată faptului că teritoriul Palestinei a rămas sub dominația egipteană pentru circa trei secole. Mărturiile religioase din această perioadă nu ne permit să scoatem în evidență niciun element specific al viitoarei religii lui Iuda. Izvoarele scrise provenite din
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
se potrivește perfect cu contextul religios politeist al regatelor siro-palestiniene ale timpului (Xella, 2007). În religiozitatea acestor vechi locuitori ai Palestinei se observă, de asemenea, o relevantă influență egipteană, cu siguranță, datorată faptului că teritoriul Palestinei a rămas sub dominația egipteană pentru circa trei secole. Mărturiile religioase din această perioadă nu ne permit să scoatem în evidență niciun element specific al viitoarei religii lui Iuda. Izvoarele scrise provenite din regatele stat ale Palestinei - Ascalon, Meghiddo, Lachiș și Ierusalim (Liverani, 1998) -confirmă
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
lor doar începând cu Moise (Ex 3,13-15; 6,2-8); problemele asupra istoricității narațiunilor Exodului ne recomandă să nu atribuim relevanță istorică fragmentelor biblice în chestiune, pentru că ele răspund în principal unor interese teologice. Bazându-se pe mărturia unor texte egiptene din secolele al XIV-lea - al XIII-lea î.C. care atestă prezența unui toponim „Yahu” printre nomazii Șasu, locuitori ai regiunii de la sud de Edom (cf. Blenkinsopp, 2008), unii autori au susținut că cultul lui Yhwh provine din tradiții
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
pentru că mai multe zeițe purtau acest titlu, este vorba indubitabil de o divinitate astrală. Cea mai potrivită candidată la această identificare este zeița asiriană Iștar, frecvent omagiată cu titlul de „regina cerului și a stelelor”; există însă și unele texte egiptene conform cărora calificativul „regina cerului” este atribuit zeiței Anat, Astarte și Cudșu. Alți autori au identificat-o cu zeița Așera, considerând că aceasta ar fi o „interpretare” iudaică a zeiței asiriene Iștar. Chestiunea identității acestei zeițe nu pare să aibă
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
decorat, de formă strâmtă și alungită, cu băncuțe de depozitare pe toate laturile excluzând intrarea. În acest loc, ce nu permitea șederea îndelungată a persoanelor, au fost găsite diferite vase de argilă mari (pithoi) decorate cu figuri antropomorfe, zeul apotropaic egiptean Bes, inscripționate cu epigrafe care menționează diferite divinități (unele dintre ele au fost citate la Cap. 3). Analiza datelor arheologice, epigrafice și iconografice a făcut posibilă interpretarea polifuncțională a sitului: pe de o parte, oprirea pentru odihnă de-a lungul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ți se vor întâmpla în aceeași zi; vor cădea asupra ta cu putere mare în ciuda tuturor vrăjitoriilor tale și multelor tale descântece”). Printre sutele de amulete găsite, le putem aminti aici pe cele cu chipul lui Sachmet „cel puternic”, divinitate egipteană reprezentată printr-o femeie cu cap de leu, cu calități apotropaice împotriva forțelor rele și a bolilor (cf. Fig. 10); sau figurinele numite „ochiul-Ugiat”, adică ochiul „vindecător” care cerea purtătorului să protejeze ochiul divin. La sfârșitul acestui paragraf, este util
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
teqûmâ) care trebuia să le protejeze de la avort pe femeile însărcinate (cf. Levy, 1876, vol. I, p.12). Un alt semn al unei practici religioase orientate spre căutarea protecției împotriva avortului și a pericolului de a contacta boli, sunt talismanele egiptene care o reprezintă pe zeița Isis așezată, sprijinind pe copilul sugar Horus, găsite în diferite locuri din Palestina datând din a doua jumătate a mileniului al II-lea î.C. până în prima jumătate a mileniului I î.C. (Herrmann, 1994
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
a ridicat-o Bar-Hadad, fiul lui [...], fiul lui [Hez]ion, regele Aramului, pentru Domnul său (zeul) Melqart căruia i-a făcut vot și care i-a ascultat glasul” (KAI 201). O altă importantă descoperire votivă este situla inscripționată, de proveniență egipteană, găsită pe muntele Mișpe Yammim, la Nord de lacul Tiberiada, databilă din epoca persană (Frankel, Ventura, 1998). Această mărturie, deși se află în afara limitelor cronologice și etnice ale acestei cărți, este foarte interesantă pentru că ne oferă o dovadă că, deja
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în afara limitelor cronologice și etnice ale acestei cărți, este foarte interesantă pentru că ne oferă o dovadă că, deja din epoca persană, religia ebraică avea strânse legături cu contextul religios în mijlocul căruia se afla. Această situlă de bronz, decorată cu motive egiptene, între care imaginea unuia care oferă un dar în fața unei mese și a câtorva divinități, este utilizată ca dar votiv de un credincios în limba feniciană. Inscripția, databilă în jurul anului 500 î.C., afirmă: „(darul) lui Akbor, fiul lui Bodeshum
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
întreprindă un fel de călătorie în lumea de dincolo și că existența sa, într-o oarecare măsură, trebuia să dureze încă mult timp în lumea morților. În mormintele iudaice au fost găsite multe amulete, atât locale, cât și de proveniență egipteană; e vorba de scarabei sau obiecte cu această formă, dar și obiecte denumite ochiul lui Horus sau figurine apotropaice ale diferitelor divinități, între care se întâlnesc frecvent amulete care îl reprezintă pe zeul/demonul egiptean Bes, în întregime sau doar
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
locale, cât și de proveniență egipteană; e vorba de scarabei sau obiecte cu această formă, dar și obiecte denumite ochiul lui Horus sau figurine apotropaice ale diferitelor divinități, între care se întâlnesc frecvent amulete care îl reprezintă pe zeul/demonul egiptean Bes, în întregime sau doar capul; de asemenea, pe tot teritoriul Palestinei din perioada Bronzului Târziu până în epoca elenistă (Herrmann, 1994, pp. 316-391; cf. Fig. 14) au fost găsite sigilii cu imaginea sa. Zeul/demonul egiptean Bes, înfățișat ca un
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
reprezintă pe zeul/demonul egiptean Bes, în întregime sau doar capul; de asemenea, pe tot teritoriul Palestinei din perioada Bronzului Târziu până în epoca elenistă (Herrmann, 1994, pp. 316-391; cf. Fig. 14) au fost găsite sigilii cu imaginea sa. Zeul/demonul egiptean Bes, înfățișat ca un pitic cu barbă, deformat, cu trăsături animale, era un personaj apotropaic destul de răspândit în religiozitatea populară și avea rolul de a alunga spiritele rele, în special în perioada de sarcină și naștere. În multe morminte de pe
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
la sud de Carmel, zona Akko la nord de Carmel și Galileea nordică, trecuseră sub controlul cetăților feniciene. Această situație politică a dus la o puternică influență în aceste regiuni a culturii religioase feniciene împreună cu caracteristicile sale anexe grecești și egiptene pe care le-a dobândit prin intermediul relațiilor comerciale. În concluzie, în ciuda datelor restrânse pe care le avem la dispoziție despre religia pe care au practicat-o evreii în epoca neobabiloniană, este foarte plauzibil ca experiența religioasă a comunității ebraice să
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
identitate națională prin intermediul unei re-instituiri religioase rigoriste, tinzând să anuleze orice posibil element de contaminare de sorginte babiloniană sau de orice altă natură. Primul tip de religiozitate, non-monoteist, deschis la influențele exterioare, este cel care a fost exportat în diaspora egipteană și care se va găsi apoi atestat ulterior în colonia iudaică din Elefantina (cf. Dion, 2002; Contini, 2009), în timp ce „modelul babilonian”, mai rigorist, tipic teologiei sacerdotale, este cel care va fi readus în Iudeea după întoarcerea din exil și care
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
limitată pentru că, privind bine, pentru ambele teologii rămâne neschimbată necesitatea ca toți oamenii să accepte unica și adevărată religie și cultul unicului și adevăratului zeu: Yhwh. Din punct de vedere arheologic, în timpul primei epoci persane continuă influența culturii feniciene și egiptene și începe totodată cel al culturii grecești. Mai ales în Galileea, drept consecință a dezvoltării economice a cetăților de pe coasta feniciană meridională precum Dor, Akko, Iaffa, Sidon, se observă puternice influențe culturale feniciene (Niehr, 2008), prin utilizarea monedelor bătute în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
votive, o relevanță particulară o are o situlă din bronz, produsă în serie, în Egipt, dar destinată să fie personalizată printr-o inscripție ce trebuia realizată ulterior într-un registru lăsat liber în acest scop. Această situlă, cu scene religioase egiptene, a fost personalizată cu o inscripție feniciană care afirmă: „(dar) pe care Akbor, fiul lui Bodeshum, l-a făcut lui Astarte pentru că ea i-a ascultat glasul (său)” (cf. Fig. 13). Toate datate citate mai sus ne permit să confirmăm
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
afirmația că cei trei piloni ai Europei sunt cele trei religii monoteiste deci creștinismul, iudaismul și islamul atunci actualele frontiere sudice și estice ale Europei nu fac altceva decât să amputeze, în cele din urmă, identitatea europeană. Fără aportul sirian, egiptean, ebraic, persan, musulman, Europa ar fi arătat cu totul altfel azi, adică ar fi fost incomparabil mai săracă din toate punctele de vedere, începând cu cel spiritual. Merită adăugat faptul că cel mai dezvoltat oraș al Europei, pentru o perioadă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]