13,637 matches
-
alia, factori legați de structura unipolară a sistemului internațional și tensiunile sistemice, distribuția capabilităților, accesul la resurse, regimul nedemocratic și expansionist regional din Irak, convingerile și opiniile societății americane după 11 septembrie, tradițiile politicii externe a Statelor Unite, valorile predominante ale elitelor politice și cercurilor de influență din jurul Casei Albe, ale Departamentului de Stat și ale Departamentului Apărării și personalitățile lui George W. Bush și Saddam Hussein, ca indivizi în poziții de autoritate. În căutarea înțelegerii și explicării cu acuratețe a evenimentelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
actori ai vieții politice sunt clasele sociale și reprezentanții lor. Faptul prezintă o importanță aparte pentru domeniul relațiilor internaționale, deoarece confruntarea între clase devine mai importantă decât cea interstatală. Statele capitaliste sunt conduse, de fapt, de interesele de clasă ale elitei economice, adică de interesele burgheziei. Din perspectivă marxistă, explicația cea mai importantă pentru izbucnirea războaielor, de exemplu, este competiția economică dintre capitaliștii diferitelor state. Datorită logicii sale concurențiale, capitalismul este un sistem economic în continuă expansiune. Capitalurile vor căuta continuu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
numit „neofuncționalism”, printre ai cărui exponenți s-au numărat teoreticieni precum Stanley Hoffmann, Karl Deutsch și Ernst Haas. Neofuncționaliștii au influențat semnificativ teoretizările liberale (pluraliste) în relațiile internaționale, prin tendința lor de a „dezagrega” statul, punând în evidență importanța birocrațiilor, elitelor sau opiniei publice în analiza fenomenului politic internațional. Din nou, integrarea regională europeană a constituit un domeniu predilect de cercetare: neofuncționaliștii au pus accentul pe importanța creării de instituții supranaționale - prin opoziție cu cele interguvernamentale, care mențin guvernele naționale ca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
naționale identificate și a amenințărilor la adresa acestora (Wolfers, 1952). Dintr-o asemenea formulare reiese că problematica securității unui stat este, mai întâi de toate, o problemă de percepție. Modul în care sunt identificate de către state (de fapt, mai degrabă de către elite și decidenții politici) interesele și amenințările determină și politica statului respectiv, precum și comportamentul său în arena internațională. Latura subiectivă a abordării problematicii securității unui stat face ca modul în care un decident primește informațiile (de multe ori incomplete) le analizează
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
apropie pe adepții săi de realiști, fiindcă și balansarea se poate face în același context. Urmărirea distribuției puterii și capabilităților în sistem este însă doar un element al gândirii liberale, care, spre deosebire de realiști, insistă și asupra alegerilor făcute de indivizi / elite conducătoare din felurite state. O a doua precondiție pentru securitatea colectivă este ca aceste elite să împărtășească o viziune comună, măcar la nivel minimal, cu privire la ce înseamnă și cum pot fi menținute securitatea și stabilitatea internațională. O asemenea viziune ar
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Urmărirea distribuției puterii și capabilităților în sistem este însă doar un element al gândirii liberale, care, spre deosebire de realiști, insistă și asupra alegerilor făcute de indivizi / elite conducătoare din felurite state. O a doua precondiție pentru securitatea colectivă este ca aceste elite să împărtășească o viziune comună, măcar la nivel minimal, cu privire la ce înseamnă și cum pot fi menținute securitatea și stabilitatea internațională. O asemenea viziune ar presupune faptul că nu trebuie să existe Mari Puteri revizioniste. În perspectiva statocentrică, ordinea internațională
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care se comportă marii jucători. Pentru ca un sistem de securitate colectivă să funcționeze, este necesar ca marii participanți ai sistemului internațional să nu intenționeze schimbarea ordinii. Succesul unui sistem de securitate colectivă depinde și de modul în care se manifestă elitele din statele cu putere mare. Potrivit unei a treia precondiții, elitele în discuție trebuie să dovedească solidaritate în păstrarea securității internaționale. Viziunea comună necesară trebuie să fie tradusă în fapt, iar pentru ca eforturile să ducă la obținerea rezultatelor dorite este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să funcționeze, este necesar ca marii participanți ai sistemului internațional să nu intenționeze schimbarea ordinii. Succesul unui sistem de securitate colectivă depinde și de modul în care se manifestă elitele din statele cu putere mare. Potrivit unei a treia precondiții, elitele în discuție trebuie să dovedească solidaritate în păstrarea securității internaționale. Viziunea comună necesară trebuie să fie tradusă în fapt, iar pentru ca eforturile să ducă la obținerea rezultatelor dorite este nevoie de încredere reciprocă, de convingerea că și ceilalți fac demersurile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la nivelul sistemului internațional. „Marele Război” a reprezentat, din acest punct de vedere, sfârșitul unei epoci și limitele mecanismelor folosite până atunci pentru evitarea unei confruntări de asemenea proporții. Balanța dintre Marile Puteri părea insuficientă pentru asigurarea securității internaționale, așa încât elita politică și intelectuală a lumii s-a aplecat asupra istoriei ultimului secol și a încercat să o interpreteze potrivit ideilor vremii. Primul sistem de gestionare a securității internaționale după înfrângerea lui Napoleon s-a bazat pe „concertul de putere”, valabil
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai mult sau mai puțin, un secol de pace în Europa și în lume, instituții dintre care cea mai caracteristică este balanța de putere. Balanța de putere fiind considerată mecanismul răspunzător pentru declanșarea primului război mondial, opțiunea politică fundamentală a elitelor epocii a fost pentru liberalism, teorie a cărei transpunere în fapt promitea să facă imposibil un conflict de amploarea celui din care lumea abia scăpase. Printre alte măsuri, statele învingătoare au hotărât crearea Societății Națiunilor, organism în al cărui document
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acțiunile lor expansioniste; statele membre, mai ales principalii garanți ai sistemului - Franța și Marea Britanie -, nu au putut/vrut să-și onoreze angajamentele. Altfel spus, precondițiile pentru succesul unui sistem de securitate colectivă - cu privire la structurarea sistemului internațional, la viziunea comună a elitelor și la solidaritatea acestora în impunerea concepției comune - au rămas neîndeplinite. După război, statele învingătoare au hotărât să acorde o nouă șansă securității colective și au creat Organizația Națiunilor Unite, folosind principiile acestei instituții. ONU a fost proiectată ca un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
societății sale prin raportare la Celălalt, putându-se astfel găsi punctele de sprijin pentru construirea unei identități comune. Studiile pe aceste teme iau în considerare modul în care sunt priviți și interpretați partenerii din comunitate atât în discursul public al elitelor, cât și de către oamenii obișnuiți. Comunitatea de securitate în raport cu celelalte instituții Dintre toate instituțiile securității internaționale, comunitatea de securitate face cel mai puțin apel la raționalitatea actorilor. În fiecare dintre cele două abordări ale acestei instituții prezentate mai sus, explicația
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Relațiile internaționale bune nu sunt suficiente pentru constituirea unei comunități de securitate. După cum s-a arătat deja, pentru existența unei asemenea instituții este nevoie ca percepțiile mutuale ale societăților să fie bune. În condițiile în care și discursul politic al elitelor încurajează asemenea percepții, popoarele pot dezvolta atitudini care să sprijine dezvoltarea unei identități comune. Dezvoltarea unui sentiment identitar între mai multe popoare este mult ușurat în cazul în care acestea participă la o cultură comună. Cazul Americii Latine poate fi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
procesul de democratizare în sine se constituie într-o cauză a războiului și nu a păcii. Printre motivele care ar explica acest fenomen ce afectează atât cazurile istorice ale Marilor Puteri, cât și cazurile contemporane s-ar număra: încercările vechilor elite de a-și menține poziția de putere; sporirea apelului ideologiilor naționaliste de care atât elitele epocii precedente, cât și noile elite sunt gate să profite; dificultatea controlării noul public abia mobilizat; pericolul instaurării unui regim autoritar populist, gata să se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
păcii. Printre motivele care ar explica acest fenomen ce afectează atât cazurile istorice ale Marilor Puteri, cât și cazurile contemporane s-ar număra: încercările vechilor elite de a-și menține poziția de putere; sporirea apelului ideologiilor naționaliste de care atât elitele epocii precedente, cât și noile elite sunt gate să profite; dificultatea controlării noul public abia mobilizat; pericolul instaurării unui regim autoritar populist, gata să se aventureze în exterior pentru a compensa/masca dificultățile interne ș.a.m.d. (Mansfield și Snyder
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acest fenomen ce afectează atât cazurile istorice ale Marilor Puteri, cât și cazurile contemporane s-ar număra: încercările vechilor elite de a-și menține poziția de putere; sporirea apelului ideologiilor naționaliste de care atât elitele epocii precedente, cât și noile elite sunt gate să profite; dificultatea controlării noul public abia mobilizat; pericolul instaurării unui regim autoritar populist, gata să se aventureze în exterior pentru a compensa/masca dificultățile interne ș.a.m.d. (Mansfield și Snyder, 1995, pp. 5-38; vezi și Ward
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Specificitatea acestei etape rezidă, de la autor la autor, fie în natura comunicațiilor facilitate tehnologic, fie în ocurența în premieră a fenomenului de occidentalizare. Un alt model explicativ transformaționalist este cel al cercurilor concentrice (de la interior spre exterior, corespunzător stratificărilor societale - elite, segmente medii și segmente marginalizate), în care gradul angrenării în dinamica globalizării descrește de la centru spre periferie. În sfârșit, și în mod firesc, dezbaterea pe marginea globalizării rămâne deschisă mai ales în aprecierile normative ale fenomenului, care diferă chiar și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
public în sarcina corporațiilor transnaționale și a instituțiilor financiare internaționale care au un singur obiectiv al activității lor: obținerea profitului pe termen scurt. Acest transfer de putere a dus la concentrarea unei masive puteri economice și politice în mâinile unei elite formate din puține persoane care devin din ce în ce mai avare. Marile CTN controlează și administrează bani, tehnologie și piețele lumii, acționând numai pe baza profitului, fără a ține seama de considerente umane, naționale sau locale. Mecanismul propagandei controlate de mass-media, aservită marilor
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
pentru transportul petrolului (7% din petrolul lumii), gaze naturale (700 km), gazoducte submarine, instalații pentru stocarea gazelor, rețele terminale pentru gaze lichefiate. Pe plan cultural, a fost creată și extinsă mișcarea Gulan care oferă educație de calitate și formează viitoarea elită din administrația publică și din business, atât în Turcia, cât și din alte 110 țări musulmane sau nemulsumane. Această rețea internațională este formată din mii de școli, universități, asociații și fundații finanțate de oameni de afaceri turci, al căror buget
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în sensul că orice, rău sau bine, se pot întâmpla. Aproape înseamnă siguranța, existența unei comunități cu toate avantajele acesteia: familie, prieteni și cunoscuți, limbă vorbită, coeziune socială.<footnote Ibidem. footnote> O categorie de persoane, și anume oamenii de afaceri, elita intelectuală sau profesională, oamenii bogați etc. folosesc din plin liberalizarea pieței muncii, fiind favorizați de infrastructura de transport și comunicare, de mobilitatea fluxului de capital, deoarece pentru această categorie de oameni distanțele geografice și-au pierdut semnificația. Se poate spune
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de dolari în Canada, 593 de dolari în Brazilia.<footnote www.hotnews.ro, accesat la 28 iunie 2011. footnote> Alte propuneri ale unor personalități: Sorin Moisa (Comisa pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă - Parlamentul României): „Migrația este o pierdere la nivelul elitelor, cât și la nivelul unui electorat care ar fi putut fi o bază pentru schimbare”; Sorin Docaru (ambasadorul României la NATO): „Să pregătim condițiile pentru reîntoarcerea emigranților, inclusiv tinerii care au urmat forme de învățământ superior”; Ovidiu Dragnea (Ambasadorul României
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
la anumit programe de studiu. Piața academică globală devine mai competitivă ca oricând. Țări precum China, Coreea de Sud sau Arabia Saudită au făcut o prioritate în crearea unor universități Worldclass. China cheltuiește miliarde de euro pentru îmbunătățirea calității instituțiilor de cercetare de elită, în timp ce regele saudit Abdulah a dirijat zece miliarde de dolari pentru noua Universitate pentru Știință și Tehnologie, care-i poartă numele. Pe această piață, SUA își păstrează atuurile: școli și universități de elită, două treimi din cele mai citate articole
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
pentru îmbunătățirea calității instituțiilor de cercetare de elită, în timp ce regele saudit Abdulah a dirijat zece miliarde de dolari pentru noua Universitate pentru Știință și Tehnologie, care-i poartă numele. Pe această piață, SUA își păstrează atuurile: școli și universități de elită, două treimi din cele mai citate articole din domeniul științei și tehnologiei sunt scrise în SUA, iar șapte din zece laureați ai Premiului Nobel sunt angajați ai universităților americane. SUA cheltuiesc 2,9% din PIB pentru educația postliceală, adică de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
s Cunoștințe politice Informare politică Discuții politice Interesul declarat pentru politică Resurse: gen, vârstă, venit, educație, bunuri Eficacitate politică Încredere în actori Cetățeni resurse interese preferințe identificări credințe Motivație individuală Mobilizare strategică Context social cultural politic Costuri Beneficii Participare politică Elite guvern partide politicieni grupuri de interese familie, prieteni, etc. EMBED MSGraph.Chart.8 \s Protest Potențial EMBED MSGraph.Chart.8 \s Protest Efectiv EMBED MSGraph.Chart.8 \s ALTUL / MIXT UDMR EMBED MSGraph.Chart.8 \s PRM PSD DA EMBED
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fin de siècle, „idealiștii” și-au luat revanșa asupra celor al căror țel e „reușita în viață”, adică prosperitatea materială. Revanșă de altminteri tot „ideală”, constând în sentimentul, mai mult, ori mai puțin manifest, al superiorității și apartenenței la o elită, la o, „aristocrație a spiritului”. Sincer vorbind, această elită nu-mi inspiră nici simpatie, nici admirație. Vreau să spun că nu mi le inspiră ca tagmă, adică, mai bine zis, nu cred în realitatea unei atari aristocrații. Nu cred, cu toate că
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]