4,507 matches
-
al unui om singur. Dușmanii săi își vor aminti aceasta la timpul cuvenit. Ascensiunea. Prin raportare mai ales la Anglia, se construiește o politică externă care, puțin cîte puțin, devine europeană și, prin aceasta, excesivă. În ceea ce-i privește pe englezi, trebuie să păstreze supremația asupra mărilor și de asemenea o piață europeană fără de care, economic, se sufocă. În ceea ce-i privește pe francezi, trebuie ca, prin arma economică sau militară, să impună autonomia sistemului continental pe care să-l elibereze
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
II, el se sprijină pe un foarte liberal "Act adițional Constituțiilor Imperiului" și pe o clasă de notabili care nu are încredere în el. Cum aliații i-au decis pieirea, el ia deci armele și, într-un ultim duel cu englezii, pierde definitiv partida la Waterloo, la 18 iunie 1815. S-a sfîrșit. La 16 octombrie 1815, Napoleon este prizonier în Insula Sfînta Elena. El va muri aici la 5 mai 1821. Imperiul și instalarea notabililor Acestor pagini glorioase și sîngeroase
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Influența franceză în Siria și în Liban era bine stabilită. În Egipt, datoria enormă contractată de kedivul Ismail față de Franța și Anglia conduce la un sechestru politic al Angliei care devansează Franța în 1882 în reprimarea revoltei lui Arabi Pașa. Englezii ocupă Egiptul, jucînd renghiul influenței culturale și școlare a misiunilor franceze. În Africa, Franța, Anglia și Germania își împart continentul după conferința colonială de la Berlin (1884-1885). Teritoriile ocupate în Africa ecuatorială ca urmare a misiunilor de la Brazza (1875-1880), Gabonul, Congo
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
succesiv Coasta de Fildeș începînd cu 1883, Guineea în 1896 și Dahomey (anii 1890), realizînd astfel proiectele lui Faidherbe. În 1895, Africa Occidentală franceză (AOF) regrupa Senegalul, Ciadul și teritoriile din golful Guineii, mai puțin Nigeria (bucla Nigerului), ocupată de englezi. Anii 1890-1900 văd, în sfîrșit, joncțiunea marilor ansambluri africane franceze (Algeria, AOF, AEF) prin dificila explorare a Saharei franceze. Dar trupele franceze secondate de "mehariștii" indigeni, continuă să înfrunte atacurile nomazilor. Presiunea coloniștilor din Réunion obligă Franța să stabilească la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Război de succesiune în Spania 1701 "Marea iarnă" 1715 Moartea lui Ludovic al XIV-lea. Ludovic al XV-lea 1715-1723 Regența ducelui de Orléans. Sistemul lui Law 1726-1743 Cardinalul Fleury prim-ministru 1729 Johann Sebastian Bach: Patimile după Matei 1738 Englezul John Kay inventează suveica mobilă 1740 Începutul războiului pentru tronul Austriei 1742 Dupleix în India 1745 Bătălia de la Fontenoy 1748 Montesquieu: Spiritul legilor 1751 Primul volum din Enciclopedie 1756 Începutul Războiului de Șapte Ani 1759 Capitularea de la Quebec 1762 Rousseau
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vrednice să figureze într-o asemenea galerie. Aptitudinea naturală a francezilor de a surprinde pitorescul lucrurilor se vădește îndeosebi în acele picturi și gravuri ale lor, care au ca subiect vînătoarea de balene. Neavînd nici a zecea parte din experiența englezilor în acest domeniu și nici a mia parte din experiența americanilor, francezii au furnizat și unora și altora singurele imagini finite, capabile să sugereze adevăratul spirit al vînătorii de balene. în majoritatea lor, desenatorii englezi și americani de balene par
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu balene și că-și fac rezerve de ulei fin, extras din grăsimea lor. Zogranda, unul dintre medicii lor cei mai faimoși, recomandă pentru prunci grăsimea de balenă, socotind-o extrem de suculentă și nutritivă. Iar asta îmi amintește de niște englezi care, lăsați mai demult în Groenlanda din întîmplare, de către o balenieră, au trăit luni în șir din rămășițele putrezite ale unor balene abandonate pe țărm după extragerea grăsimii lor. Printre vînătorii de balene olandezi, aceste rămășițe sînt cunoscute sub denumirea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
altceva era America în 1492, dacă nu un „pește pierdut“ în care Columb a înfipt drapelul spaniol, în chip de waif pentru stăpînii săi, regele și regina? Ce altceva era Polonia pentru țar? Sau Grecia pentru turci? Ori India pentru englezi? Și ce va ajunge să fie Mexicul pentru Statele Unite? „Niște pești pierduți“... Ce altceva decît niște „pești pierduți“ sînt Drepturile Omului și libertățile din lume? Ce altceva sînt ideile și opiniile tuturor oamenilor? Ce altceva decît un „pește pierdut“ e
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
braț și un picior! Un braț care nu mai poate fi niciodată scurtat și un picior care nu mai poate niciodată s-alerge! Unde-ai văzut-o pe Balena Albă? Și cînd? E mult de-atunci? -Ă Balena Albă, răspunse englezul arătînd cu brațu-i de fildeș spre răsărit și privind cu jale în lungul lui, ca printr-un telescop - acolo am văzut Balena Albă, la Ecuator, în sezonul trecut. Ă Și ți-a smuls brațul, nu-i așa? întrebă Ahab, coborînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
privind cu jale în lungul lui, ca printr-un telescop - acolo am văzut Balena Albă, la Ecuator, în sezonul trecut. Ă Și ți-a smuls brațul, nu-i așa? întrebă Ahab, coborînd de pe cabestan pentru a se sprijini de umărul englezului. Ă Da, adică ea a fost cauza, în tot cazul. Și dumitale, tot ea ți-a smuls piciorul? Ă Povestește-mi cum s-au petrecut lucrurile, spuse Ahab, poruncitor. Ă Pentru prima oară în viața mea navigam la Ecuator, începu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ă Da, adică ea a fost cauza, în tot cazul. Și dumitale, tot ea ți-a smuls piciorul? Ă Povestește-mi cum s-au petrecut lucrurile, spuse Ahab, poruncitor. Ă Pentru prima oară în viața mea navigam la Ecuator, începu englezul. Pe vremea aceea n-aveam habar de existența Balenei Albe. Ei bine, într-o zi, am lăsat la apă ambarcațiunile pentru un cîrd de patru sau cinci balene, iar ambarcațiunea mea s-a prins de una dintre ele - era un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
era! exclamă Ahab, care-l ascultase cu răsuflarea tăiată. Ă Lîngă aripa-i dreaptă erau înfipte niște harpoane. Ă Da, da, ale mele, harpoanele mele! strigă Ahab cu exaltare în glas. Dar continuă! Ă Atunci, lasă-mă să vorbesc, spuse englezul, cu umor. Ei bine, străbunicul ăla venerabil, cu capul și cu cocoașa albe, se repezi drept în cîrd, mușcînd cu furie saula harponului meu, înfipt în balena aceea. Ă Da, da, voia desigur s-o taie, ca să slobozească balena prinsă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mori, Bunger, au să te pună în saramură, așa ar trebui, cîine ce ești, ca să te păstreze și să te arate generațiilor viitoare! Ă Ce s-a întîmplat cu Balena Albă? izbucni Ahab, care ascultase enervat discuția dintre cei doi englezi. Ă A, da, răspunse căpitanul ciung, ei bine, după ce s-a scufundat, n-am mai văzut-o un timp. De fapt, așa cum ți-am mai spus, nici nu știam care din balene îmi făcuse figura asta; abia mai tîrziu, întorcîndu-mă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un subiect care necesită o documentare istorică; iar eu, unul, nu m-am dat niciodată în lături de la o cercetare istorică, ori de cîte ori ea mi s-a părut necesară pentru elucidarea unei chestiuni legate de vînătoarea de balene. Englezii au fost precedați în vînătoarea de balene de către olandezi, zeelandezi și danezi, de la care au preluat mulți termeni, încă în uz printre vînători, precum și vechiul lor obicei de a mînca și de a bea copios. Căci, îndeobște, echipajele pe vasele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Cuprinși de panică, sclavii superstițioși din împrejurimi l-au luat drept scheletul unuia dintre îngerii izgoniți din cer. Medicii din Alabama au susținut că-i vorba de scheletul unei reptile uriașe, căreia i-au dat numele de „Basilosaurus“. Dar anatomistul englez Owen, căruia i s-au trimis peste ocean cîteva mostre din oasele monstrului, a constatat că așa-zisa reptilă nu era altceva decît o balenă - dintr-o specie dispărută ce-i drept; ceea ce ilustrează grăitor faptul, subliniat în repetate rînduri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
î1697-1764), pictor și grafician englez, celebru mai ales prin caricaturile sale politice. Oraș în statul New York din S.U.A. Oraș din Germania, pe malul Rinului. Jeremy Bentham î1748-1832), jurist și filozof englez, teoretician al utilitarismului. John Hunter î1728-1794), chirurg și anatomist englez. E vorba probabil de Ambroise-Louis Garneray î1783-1857), pictor francez, care a călătorit mult și a fost și marinar. Anton Leuwenhoeck î1632-1723), naturalist olandez. Wapping - cartier pe malul Tamisei, unde erau spînzurați corsarii. Acea zonă a oceanului, cunoscută de vînătorii de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tratat juridic al celebrului jurist englez Edward Coke î1552-1634), tratat care, în prima lui parte, face exegeza principiilor juridice stabilite de un alt legislator englez, Thomas Liltleton î1422-1481). Fratele Jonathan, porecla colectivă dată americanilor, așa cum John Bull e porecla dată englezilor. Henry de Bracton î+ 1268), autorul primului tratat de legi din Anglia, scris în latinește sub titlul De Legibus et Consuetudinibus Angliae. Cinque Ports, un grup de porturi engleze îHastings, Sandwioh, Dover, Romney și Hithe) care, în vechime, se bucurau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
că cultura europeană e creată de mai multe popoare rezultă că fiecare datorește ceva celorlalte. Popoarele germanice au împrumutat cultura romană, toate popoarele moderne n-au făcut decât să dezvolte cultura antică, Franța veacului al XVIII-lea a împrumutat de la englezi, Germania veacului al XVIII-lea, de la francezi, Franța de astăzi, în literatură, de la scandinavi și ruși, cutare școală literară dintr-o țară e fiica cutărei școli literare din alta; împrumuturi în științe etc., etc. Românii, care n-au creat aproape
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
epurărilor care afectaseră recent acest partid. Toți cei mai sus menționați au fost responsabilizați, printre altele, ca fiind "vechi spioni și agenți provocatori, care au pătruns pătruns în rândurile clasei muncitoare în rolul de agenți plătiți ai imperialiștilor americani și englezi" (Dej: 1952, 405). "Republicile populare" erau avertizate cu privire la încercările iugoslavilor de a racola nu numai dușmani externi ai socialismului, ci și interni, din rândul propriilor populații. Aceștia ar fi urmat să submineze "construirea socialismului" și să organizeze lovituri de stat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Am văzut că sunt și fotografii și de prin străinătate, inclusiv de la ultima mea vizită din Cehoslovacia și eu am întrebat pe tovarășul Stănescu și vă întreb și pe voi, pentru cine au strâns toate aceste date: pentru americani, pentru englezi, pentru sovietici? Noi nu am cerut datele acestea. Sunt aici tratate cu lux de amănunte diferite consulturi și se vede că cei care sunt puși să mă păzească trebuie să raporteze zilnic ce se întâmplă la mine acasă”. După toate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Marx-Engels-Lenin-Stalin, luptătorii comuniști vedeau întotdeauna principalul izvor al puterii lor în legătura indestructibilă a partidului cu masele populare. În timp ce vârfurile burgheziei și slugile lor pălăvrăgeau prin cafenele despre „patriotismul” lor, iar pe de altă parte vindeau bogățiile țării monopoliștilor americani, englezi, francezi sau germani - comuniștii, în fruntea maselor muncitoare, se ridicau cu curaj, sfidând teroarea burgheză, pentru a apăra patria și poporul de cotropitorii nesățioși. Cu nespusă admirație privește poporul nostru muncitor faptele de vitejie împotriva hitleriștilor, ale eroilor căzuți pentru
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
câteva lucruri. Am văzut că sunt și fotografii și de prin străinătate, inclusiv de la ultima vizită din Cehoslovacia și eu am întrebat pe tovarășul Stănescu și vă întreb și pe voi, pentru cine au strâns toate acestea, pentru americani, pentru englezi, pentru sovietici? Noi nu am cerut datele acestea. Sunt aici tratate cu lux de amănunte diferite consultări și se vede că cei care sunt puși să ne păzească, trebuie să raporteze zilnic ce se întâmplă la mine acasă. Comitetul Executiv
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
se integreze numai �ntr? o cultur? pe care o consider? atr? g?toare. Este nedrept ? i chiar periculos s? consideri c? o cultur? este superioar? alteia. Dar germanii (să? îi) din Transilvania rareori s? au integrat popoarelor din jurul lor; nici englezii nu s? au integrat mediului �nconjur? tor din coloniile lor; putem urma acest filon pe parcursul �ntregii istorii a omenirii. Acest element nu constituie o particularitate a evreilor. Dar era nevoie de evrei �n Rom�nia. C�? iva �nal? i func? ionari
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cancelar al Ciprului, care militase pentru o cruciad? �n secolul al XIV-lea. Ar fi fost un mare conduc? tor dac? s?ar fi n? scut cu trei sute de ani mai devreme. �ntre timp, Iorga a continuat s? citeasc? literatur? englez?: Bulwer? Lytton, Dickens ? i Thackeray. A citit (�n portughez?) O Parnaso Lusitano, i? a citit pe Luis Cam�es ? i pe Gîl Vicente ? i ? i?a croit cu trud? drumul spre opera original? danezonorvegian? a lui Bjornsterne Bjoernson. Se descurcă bine �n orice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Rom�niei �n fran? uze? te. Educa? i de guvernante fran? uzoaice, urmau cursurile universit?? ilor de peste hotare 13. �n ceea ce prive? te literatura rom�n? , manifestau fă?? de ea tot at�ta interes că ? i francezii fă?? de literatură algerian? sau că englezii fă?? de cea indian?. Mul? i intelectuali rom�ni �ntrebau, pe drept cuv�nt, cu ce se alegea conducerea Rom�niei din toate acestea? Despo? i orientali denatura? i posed�nd instinctul politic s? n?tos caracteristic rom�nilor, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]