4,693 matches
-
1986) și în Confesiune târzie (1986), încercare vădită de a aplica un clișeu de mare succes în roman, nu putea da rezultate în dramaturgie, mai puternic ancorată în efemerul receptării. O încercare inedită e Foc în Calea Văcărești (1999), o „evocare dramatică după viața și opera lui I. Peltz”, înscrisă în repertoriul Teatrului Evreiesc de Stat din București. În schimb, exploatarea cu succes a schemelor literaturii polițiste de fină analiză psihologică, condimentată de elementele unui decor futurist, în linia literaturii de
DORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
genul: „De astăzi treci la regim pe deplin vertical”. Cu toată simplitatea ei aparentă, poezia este marcată de interogațiile existenței și destinului omului, în linia lui Tudor Arghezi. Volumul de povestiri Ioana din primăvară se bizuie pe virtuțile amintirii și evocării, specifice scriitorilor din Moldova. De semnalat arta autorului de a face o mișcare de translație dinspre trecut înspre prezentul cotidian, creionând câteva portrete satirice memorabile ale activistului obtuz sau ale responsabilului de cadre bicisnic. În 1989, D. publică rezultatul unor
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
lui istorice. Înțesate de tot felul de întâmplări, ele au o desfășurare alertă, pe alocuri captivantă, mizând pe neprevăzutul suitei de aventuri, ca și pe un limbaj cu sugestii de vechime (Cetatea, 1972, Vremea lupilor, 1980, Lăpușneanu și Patrupăcate, 1984). Evocările, cu un aer de poveste (Pădurea Molohului, în care se spune că ar pândi un monstru înfiorător, se mai numește „pădurea cu povești”), așază în cadru o Moldovă pentru care slăvitul Ștefan cel Mare rămâne icoana tutelară. Supusă presiunilor turcești
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
sentiment, în 1964, iar în volum, în 1967, cu Povestiri din provincie, culegere de schițe și nuvele axate pe reconstituirea, din trăiri mai mult decât din evenimente, a lumii copilăriei, tentativă susținută de capacitatea autorului de a fixa prin precizia evocării conținutul sentimental. Tripticul nuvelelor mai ample (Grijile, Vinovatul, Legendă și mit) aduc în prim-plan figura inginerului Burghele, reluată ulterior în Catedrala (1969; Premiul CC al UTC), prezentare retrospectivă, din unghiuri multiple, de tip bildungsroman, ce implică varietatea modalităților narative
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
în grâu, / Copacii regretă mugurii țâșniți / Și în mame tresar pruncii.” Astfel, Cer înfrunzit fixează două dintre liniile axiale ale poeziei lui G.: celebrarea unei lumi mirifice și sentimentul elegiac, adesea sumbru, al timpului devastator. Glas de ceară (1972) continuă evocarea cu prohodirea tatălui dispărut (prezență tutelară și în alte cărți), a mamei, a tuturor „rădăcinilor”, într-un perpetuu balans între viața mirabilă, în armonie cu cosmosul, și amenințarea morții. În Masa de mire (1975) predomină starea de comuniune cu universul
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
iartă”, R, 1975, 5; Dan Mutașcu, „Talida”, „Pentru patrie”, 1977, 2; Alex. Ștefănescu, Duioșii periculoase, FLC, 1977, 32; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, București, 1980, 171-178; Firan, Profiluri, 386-389; Popa, Ist. lit., I, 1038; Florea Firan, Prozatorii Florian și Ion Grecea. Evocări, „Caligraf”, 2003, 24. A.Ml.
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
Premiul Național pentru proză, primit în 1926, a venit ca o recunoaștere a valorii scrierilor sale. Unele povestiri au fost traduse și au apărut în diverse publicații din Praga, Viena, Roma ș.a. Preocupările scriitorului cu privire la critica literară se ilustrează în evocarea monografică A. Vlahuță, omul și opera. O reprivire (1928), singura lucrare încheiată dintr-un proiect literar mai amplu, ce ar fi cuprins monografii despre I.L. Caragiale, B. Delavrancea și G. Coșbuc. G. a publicat și o broșură cu observații asupra
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
provocat de prozaismul vieții cotidiene, de banalitatea existenței, de absența idealurilor. Poezia se caracterizează de fapt printr-o mare diversitate de teme și modalități artistice, autorul trecând cu ușurință de la meditația asupra vieții și a morții la lirismul sensibil al evocării viețuitoarelor mărunte (Șopârla, Balada broaștei, Vrabia). Cultivă și pamfletul în versuri, cu adresă bine precizată, poezia sa socială fiind de cele mai multe ori una a invectivei, dar cuvintele triviale sunt adesea, ca și la Tudor Arghezi, înnobilate artistic. Dacă prima carte
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
honneur este un roman ilustrativ pentru toate aceste dominante amintite. Aproape la fiecare sfârșit de capitol cineva moare. Un Întreg capitol este dedicat morții: moartea tatălui naratorului, moartea lui Julien, groparul, și, apoi, cea lui Yvon, fiul său și, iar, evocarea primei morți, a tatălui naratorului, de la care ceea ce a mai rămas valoros este doar o coroană dentară utilizată, În cele din urmă, ca presse-papier: asistăm la reciclarea morților. Les Champs d’honneur se ocupă, cel puțin Într-o bună măsură
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
prin ochii copilului preadolescent, e completat cu descripția competentă și savuroasă a unor rafinamente gastronomice pescărești și vânătorești. Voievozi fără morminte (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București) e un roman istoric, prezentat la apariție ca inaugurând un virtual ciclu consacrat evocării epocii lui Mihai Viteazul (chipul acestuia nu apare încă în acest prim volum). Textul e introdus prin procedeul destul de curent al „mistificării” literare convenționale: autorul ar „transcrie” doar un text „real”, și anume autobiografia-jurnal a unui anume Petru Ivonia Zugravul
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
Preamărind virtuțile moldovenilor și muntenilor, ca și isprăvile de neasemuită vitejie ale atâtor voievozi înțelepți și evlavioși, C. tinde să sădească în sufletul copiilor sentimentul iubirii de țară. Căldura și naturalețea spunerii, maniera familială colocvială sunt argumente captatorii ale acestor evocări la gura sobei. Un roman cu subiect ce se vrea pilduitor este Moțodel (1934). Reușita eroului (un orfan care ajunge negustor pricopsit și filotim) vrea să arate unde duc vrednicia și stăruința. În literatura pentru copii, C. rămâne un nume
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
Moldova lui Sadoveanu sunt astfel reinterpretate printr-un ochi vizionar expresionist și cu o elementaritate scitică. Poezia de după război evoluează în două direcții, complementare: o poezie a „desțărării” și a solitudinii, scăldată în tonuri elegiace și, pe de altă parte, evocarea țării ocupate - paradis devastat și înlăcrimat, în linia liricii lui Goga - de bolșevici și de „slugile” lor dinăuntru, „ciocoii” noi, „roșii”. Spovedania intimă este astfel mereu dublată de confesiunea comunitară. Patosul exponențial, pe teme sociale, din poezia interbelică a lui
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
nu mai este victima propriei imaginații bolnave, că nu-și inventează suferințele, ci, cu adevărat, are suficiente motive să se simtă nefericită. La un moment dat, C. abandonează proza de introspecție în favoarea construcțiilor epice în care primează observația socială sau evocarea istorică. Astfel, în Figuranții, în buna tradiție a scrierilor ardelene, autoarea urmărește destinul unor personaje de-a lungul mai multor generații, de la foștii memorandiști la urmașii lor, care au pregătit și au trăit un vis unic: Marea Unire. Odată cu Vacanța
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
și 1976, ca profesor asociat, va preda la Universitatea „San Marcos” din Lima (Perú). Scrie la „Astra”, „Ateneu”, „Cronica”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Viața românească”, „Steaua”, „Limbă și literatură”, „România literară”, „Manuscriptum”, „Revista română”, „Dacia literară” ș.a. Publică, după evocarea cetăților medievale din Dincolo de ruine, debutul său din 1959, volume de istorie și critică literară - Întoarcerea la literatură. Printre clasici (1970), Miorița (De la motiv la mit) (1999), Întoarcerea la literatură. Aplicații (2000), Pro Eminescu (2001), Printre contemporani. Oameni și cărți
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
în cărțile sale două dimensiuni fundamentale ale împlinirii omului: tradiția națională, pe de o parte, și percepția prin cultură a chintesențelor sau a generalului filosofic, pe de alta. Modele permanente sunt G. Coșbuc (a și editat, în 1966, culegerea de evocări Coșbuc văzut de contemporani), Tudor Vianu, Lucian Blaga, dar și Titu Maiorescu, E. Lovinescu, G. Ibrăileanu, Al. Dima, prezențe vii într-o panoramă a contribuțiilor românești în estetică. Aceasta e considerată filosofie aplicată la artă și literatură și, mergând pe
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
Ion Grecea, Ion Lăncrănjan, Mihail Sadoveanu (Nada florilor, fragment, 10/1955), George Bălăiță, Ștefan Bănulescu, Eugen Barbu, Eusebiu Camilar, Mircea Radu Iacoban, Aurel Mihale, Traian Coșovei, N. Țic, V. Voiculescu (Zahei orbul, fragment, 1/ 1967). Sandu Teleajen semnează fragmente din „evocarea dramatică” I.L. Caragiale (6/1962). Cu articole de critică și istorie literară sunt prezenți Al. Dima ( Problema tipicului la Ibrăileanu, 1/1955), I.D. Lăudat (Activitatea lui Ibrăileanu la presa progresistă dintre 1890-1900, 1/1955), Gavril Istrati (Două variante ale Mioriței
IASUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287490_a_288819]
-
studiul Arta națională. Colaboratorii literari ai revistei sunt Charles-Adolphe Cantacuzène, Al. Davila, Mircea Demetriade, Gh. Marinescu, Gabriel Donna, Radu D. Rosetti și D. Karr (D. Karnabatt), toți autori de versuri, G. Ranetti, care colaborează cu proză și cu o caldă evocare a lui Anton Bacalbașa. Al. Bogdan-Pitești este autor de versuri în limba franceză, I.C. Bacalbașa scrie câteva articole în chestiunea teatrului național, iar M. Demetriade - o prezentare a vieții și activității lui Friedrich Nietzsche. I. a fost editată în condiții
ILEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287513_a_288842]
-
abia în 1970 proza umoristică Locatarii din Strada Fecioarei. Recunoașterea și-o va câștiga însă datorită genului de aventuri, intrigă și spionaj, mergând pe o filieră franțuzească, de tipul romanelor de capă și spadă. Cele mai importante realizări ale scriitorului, evocări axate pe Evul Mediu românesc, centrate pe figurile lui Mircea cel Bătrân și Mihai Viteazul, dar și pe cele ale unor eroi „anonimi” exemplari, adevărate modele de curaj și înțelepciune, sunt Curierul secret (1974), Cavalerii (1975), Taina cavalerilor (1976), Cavalerii
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
Banatului din perioada postbelică, descris în impactul cu civilizația modernă. Tehnica narativă se constituie prin decuparea unor secvențe dintr-un „film” epic al cotidianului, iar reconstituirea universului vizat se face prin apelul la elemente etnografice, etnologice și lingvistice. Rememorările și evocările colorează idilic, melodramatic și poetic materia epică. Tehnica, teritoriul investigat, universul uman se păstrează și în următoarele volume de proză scurtă. În romanul Cantonul galben (1983), D. P. oferă înainte de toate o radiografie literară a vieții cotidiene a ceferiștilor din
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
popular bănățean Luță Ioviță. Un alt rapsod popular al Banatului este evocat într-o carte ulterioară, Lacrimă de taragot (Viața romanțată a lui Luca Novac) (2000). Adio în septembrie (1995) este un volum de „mărturisiri” și memorii, având în centrul evocării pe poetul Damian Ureche. Sunt incluse o seamă de poeme inedite ale poetului, documente, facsimile și imagini necunoscute din existența și opera acestuia. Apar, de asemenea, numeroase personaje ale culturii și literaturii bănățene. La Țebea cerul este tricolor (1997) are
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
volumele Scufița Roșie nu mai merge în pădure (1994), Replici din burta lupului (1997), Aruncând mănușa (1999) o parte din articolele polemice, eseurile și studiile critice publicate în această perioadă, cărora le adaugă fragmente din interviuri sau de jurnal, precum și evocări ale unor confrați ca I. Negoițescu, D. Țepeneag, Șt. Bănulescu. Eseistul, care descifrează cu luciditate motivațiile refuzului unor creatori contemporani cu mentalitate închis autohtonistă de a lua parte la aventura spirituală modernă, militează cu argumente proprii în favoarea integrării politice și
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
urmarea unui pariu literar. Blocajul sau carența afectivității, puse în seama personajului feminin, constituie tema lui de profunzime. Patetizările neconvingătoare și ifosul filosofării artificializează însă un discurs narativ de o insuficientă performanță analitică. Un dram de poezie ar fi în evocarea toamnelor bucureștene. Anotimp care împânzește un abur de melancolie și în amplul reportaj monografic București (1935). Descripția, un lucru neobișnuit la D., primește o tentă de romanțare, privirea bucureșteanului prin adopțiune îmbrățișând forfota colorată a unei urbe de o veselă
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
domiciliu forțat în Bărăgan, până în 1962. Își reia activitatea de gazetar, cu cronici teatrale îndeosebi, și semnează traduceri din limbile greacă, franceză și italiană. Debutează editorial în 1939 cu Viața de glorie și de pasiune a marii cântărețe Darclée, o evocare romanțată, în care documentația riguroasă se dizolvă în pagini literare de bună calitate. Lucrarea fusese publicată în vara aceluiași an sub formă de foileton în „România”, și la apariția în volum a fost apreciată, într-o cronică, drept „cel mai
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
Dimitrescu, Mircea Ștefănescu, Al. Kirițescu. Pagini de atente și sensibile referiri la arta actorului asigură lucrării, pe lângă o informație notabilă, calități specifice operelor literare propriu-zise. De la o zi la alta (I, 1979) este o scriere cu caracter memorialistic, în care evocarea anilor copilăriei și ai tinereții se alătură meditației asupra vieții în general, asupra profesiunii de gazetar și de critic teatral în mod deosebit; o mărturie asupra omului C., făcută „în ceasul când ce va fi prezintă mai puțin interes decât
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
A.M. Comșa. Proza revistei e reprezentată de Mihail Sadoveanu, care publică aici textele care vor fi adunate ulterior în Țara de dincolo de negură sau în Povestiri de la Bradul Strâmb, I. Al. Brătescu-Voinești, Al. Lupeanu-Melin, D. Botez ș.a. Cu mai multe evocări sunt prezenți Hugo von Rezori (Cernăuți), Sextil Pușcariu și Ion Breazu (Al.Odobescu). Se traduce din literatura lui Jack London, Rabindranath Tagore, Pierre Loti, N. Baicov, H. Rider-Haggard, Ernest Hemingway (O zi la păstrăvi), Marțial (în transpunerea lui Șt. Bezdechi
CARPAŢII-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286124_a_287453]