4,787 matches
-
expuși de a rămâne desbrăcați pe timpul care de vine din ce în ce mai rece și care s’ar repercuta direct și asupra randamentului la lucru este necesar a se inter veni pentru ca Decizia Ministerială referitoare la drepturile de uzaj al efectelor precum și ajutorul familiar să fie publicat cât mai repede și să li se și achite aceste drepturi pentru ca evreii săraci în special, să aibă posibilitatea să-și procure încălțăminte și îmbrăcăminte corespunzătoare anotimpului. Pentru reparațiuni ușoare în cadrul Detașamentului s’au luat măsuri în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
aflați în prezent sub protecția statului Chili, au calitatea de supuși străini, însă noi îi considerăm indizerabili, pentru considerațiunile de mai jos, împărțindu-i în două categorii: Prima categorie o formează cei aflați în țară de vreme îndelungată, cu legături familiare și cu drepturi de a obține naționalitatea română, cari s’au complăcut însă în situația de supuși străini, numai pentru a se sustrage obligațiunilor cetățenești și îndeosebi a satisfacerii serviciului militar. A doua categorie, a celor veniți recent sau refugiați
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
atins burta. M-a sfâșiat o durere ascuțită de am avut impresia că s-a deschis ușa iadului. — Te implor! țipă ea. Dacă nu te scoli, se sfârșește lumea. 16 La capătul lumii Venirea iernii M-am trezit printre mirosurile familiare. Era patul meu. Camera mea. Dar aveam senzația că ceva nu mai era la fel ca înainte. Ceea ce vedeam mi se părea o plăsmuire a minții mele. Petele de pe tavan, de pe tapet... Totul. Am privit pe fereastră și am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
între modul de gândire al craniilor și felul în care văd eu lucrurile. Chiar nu știu ce să zic. Oricare-ar fi cauza, privesc neputincios cum plutesc fragmentele disparate și cum se șterg apoi. Bineînțeles că ele îmi mai arată și peisaje familiare: iarba vălurindu-se în bătaia vântului, nori albi plutind pe cer, lumina soarelui reflectându-se în apa râului... Numai că asemenea priveliști nu fac decât să stârnească o tristețe și mai profundă în sufletul meu. O tristețe cumplit de ciudată. Apar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dacă-mi permiteți. Ignorați complet factorul timp, inversând ordinea lucrurilor. — Nu-i adevărat. Paradoxul e doar în capul tău, punctă Profesorul. Pe măsură ce fabrici amintiri, creezi și o lume nouă. Deci, înțeleg că mă îndepărtez treptat de lumea care-mi este familiară. — Nu știu exact și nici nu poate nimeni dovedi lucrul acesta. Am precizat că ar putea exista o asemenea posibilitate. Eu nu vorbesc de lumile paralele extreme pe care le întâlnești în literatura științifico-fantastică. Insist doar asupra faptului că aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a umanității. Obiectele bine conturate sunt dispuse după logica obișnuită. Dar tocmai această luciditate se încarcă mereu cu un fior nebănuit. Obiectualitatea relevă un spațiu domestic, candoare, intimitate, comuniune plăcută cu natura. Nu e ușor de ales între atâtea imagini familiare, cu care ne-a obișnuit expozantul în ultimii ani, un peisajsinteză, contemplat cu o ochire rapidă a succesiunii cadrelor. Deși pretențioasă, tehnica acuarelei l-a atras la fel de mult ca și uleiurile, în încercările sale de transfigurare a naturii. Un posibil
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
a umanității. Obiectele bine conturate sunt dispuse după logica obișnuită. Dar tocmai această luciditate se încarcă mereu cu un fior nebănuit. Obiectualitatea relevă un spațiu domestic, candoare, intimitate, comuniune plăcută cu natura. Nu e ușor de ales între atâtea imagini familiare, cu care ne-a obișnuit expozantul în ultimii ani, un peisajsinteză, contemplat cu o ochire rapidă a succesiunii cadrelor. Deși pretențioasă, tehnica acuarelei l-a atras la fel de mult ca și uleiurile, în încercările sale de transfigurare a naturii. Un posibil
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
cu metafora livrescă deseori căutată, artificioasă. Atitudinea constantă pare a fi aceea a unei încrederi totale în forța verbului de a face din orice imagine a lumii o celebrare patetică a ei, încât în poeme își găsesc loc expresia „frustă familiară, provincială sau argotică, și citatul prețios, enunțul grav, melancolic, desperat și chiuitura folclorică” (Cezar Ivănescu). D. cultivă, în consecință, ipostaze histrionice echivalând o criză a interiorității, configurată într-un exces retoric, dar care sublimează adesea într-un cântec ardent, patetic
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
fără măsură, în opoziție cu Gr. Alexandrescu și, mai ales, cu V. Alecsandri, contestați îndeosebi pentru neglijențe formale. Polemicile cu Titu Maiorescu vădesc un critic familiarizat cu estetica germană, dar lipsit de aptitudini speculative. Expunerea este lipsită de stil. Tonul familiar sau, dimpotrivă, pedant degenerează repede în trivialități sau injurii. Perspectiva deformată asupra scriitorilor reprezentativi domină și Istoria limbei și literaturei române (1885), care rămâne prima lucrare serioasă, informată, de acest gen, în cultura română. Ca și într-o altă încercare
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
rusești). Fabulele neîndatorate cuiva sunt puține (cinci la număr) și deloc mai reușite decât cele localizate. Greoi în primii ani, cu o exprimare zgrunțuroasă și cam în afara regulilor prozodiei, D. se impune treptat ca un fabulist agreabil, cu stilul său familiar și curgător, concis și de o atrăgătoare simplitate. SCRIERI: Fabule, I-II, Iași, 1840; ed. 2, I-II, Iași, 1842; Fabule, pref. C. Negruzzi, Iași, f.a.; Culegere de fabule, București, 1895; Fabule, pref. Emil Boldan, București, 1950; Fabule, îngr. Valeriu
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
Pentru Evanghelia greco-română imprimată de Antim Ivireanul la București în 1693, G. scrie și o „epigramă” (sub stema Basarabilor), nelipsită de militantism, și o prefață, în care lauda adusă voievodului Brâncoveanu nu e absentă, cum nu lipsesc nici alte referiri, familiare cărturarilor acelor decenii, privind valoarea cărții sau trimiterile purtătoare de noblețe la întruchipările puse în circulație de scriitorii cei vechi greci și latini. Cu un an înainte, în 1692, G. scrisese în grecește prefața la Slujbele Sfintei Paraschiva celei Nouă
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
genurilor recunoscute, a strategiilor discursive probate. Deci: Împotriva cititorului amorțit, Împotriva lumii imaginolatre și imaginofage - bidimensionalolatre și În consecință superficiale - deși textele sînt și ele, Într-un prim moment niște imagini; Împotriva clișeelor, a semnelor culturale recognoscibile de cître toți, familiare tuturor și ca urmare atît de comode. Revue de littérature générale Închide Între copertele-i mari o revoluție poetică. Putem spune că Revue de littérature générale este o crestomație - dar și un manual. Este, Într-adevăr, un concentrat literar compozit
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
literaturii minimaliste se face În universități. Desigur, asta nu echivalează cu o statuficare. Să ne gîndim la faptul că avem de-a face de fapt cu o reprezentare fenomenologică a realității: un subiect aparent „slab” circulă printr-o lume aparent familiară, aproape depopulată, fiind mereu obligat să se Întoarcă la sine, Într-un interminabil exercițiu de Îndoială epoche-ică - și nu carteziană, din moment ce nu se mai pune problema să nege o realitate care i se pare falsă, ci să se acomodeze unei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
casă, iar denumirea științifică a insectei este musca domestica. O atenție mai mare va fi acordată muștelor abia cu 132 de ani mai tîrziu, În 1989, de Jean Echenoz, În romanul său Lac. În următorii ani, musca devine o prezență familiară În ficțiunile franceze, simptomatică În același timp: pentru moartea „subiectelor mari”, pentru mizeria contemporaneității, pentru penuria de autentic. Pe de altă parte, musca redeschide un spațiu vital evacuat din literatură În anii 1950 sub acuzația de convenție burgheză, umanizează, printr-
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de șaptezeci de ani. Alături de profunda ancorare În istorie, proza lui Rouaud -și nu numai a sa, alți scriitori francezi contemporani pot fi citați alături de el - posedă o remarcabilă amplitudine scrpturală: fraze lungi, artificii tehnice, rupturi de ritm, enumerări, ton familiar, direct, Într-un cuvânt, viruozitate stilistică desăvârșită. și totuși, tocmai aceastei importanțe cardinale acordată stilului personal, efortului de a realiza cât mai multe “numere personale” care uneori confiscă narațiunea i se datorează impresia de narcisism auctorial percepută la lectură: poate
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
viziunea fenomenologică, percepția individului, puterea conștiinței sale structurează realitatea, creează axe de referință spațiale și temporale. Autorul român a deprins, în contactul cu filosofia germană, un stil de argumentare constructivistă în care indivizii sunt cei ce produc lumea integrată, structurată, familiară din fragmente schimbătoare, atomizate, discrete, cu sprijinul tehnicilor constitutive ale conștiinței (analogii, combinații). Profesorul Gusti va recepta cu sensibilitate rolul decisiv al abilităților indivizilor și al grupurilor de a produce o lume familiară, „cunoscută deja” ca tipuri culturale ale vieții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sunt cei ce produc lumea integrată, structurată, familiară din fragmente schimbătoare, atomizate, discrete, cu sprijinul tehnicilor constitutive ale conștiinței (analogii, combinații). Profesorul Gusti va recepta cu sensibilitate rolul decisiv al abilităților indivizilor și al grupurilor de a produce o lume familiară, „cunoscută deja” ca tipuri culturale ale vieții sociale. Vom recunoaște în edificiul sociologiei monografice gustiene această poziție teoretică prin câteva semne distinctive : acreditarea voinței sociale ca principiu catalizator, dinamic, causa causans ce conferă putere de actualizare ideilor, sentimentelor, reprezentărilor; recursul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pune mai multe probleme. Este evident că cel care a notat discursul profesorului (în chip clar o vorbire liberă, și nu un text citit), ca și persoana care a scris apoi la mașină nu erau nici profesori de sociologie, nici familiari ai limbii franceze. Astfel, au fost reținute din cele spuse doar idei în rezumat, înțelese uneori greșit sau reținute fragmentar. Profesorul începe prin a povesti o piesă de teatru la care a asistat la Paris. Din cele notate în dactilogramă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu se putea închipui...” Câteva pagini mai departe, „cariatida antică” se transformă însă într-o „Veneră împletind la colțun”. H. nu suportă „să ducă prea multă vreme, în spate, povara ucigătoare a sublimului” (Singur). Umorul răstoarnă comparația mitologică spre actualizarea familiară. Prin plăcerea de a povesti, H. se integrează seriei de prozatori moldoveni care, de la Negruzzi până la Sadoveanu, excelează ca naratori, în timp ce muntenii, mai degrabă descriptivi, atenți la detalii, par preocupați de reconstituirea exactă. Definit într-o formulă succintă, el e
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
la „Apoziția” și „Revista scriitorilor români” din München, la „Vatra” din Freiburg și la „Buna Vestire” de la Roma. Marcată de nostalgia depărtării, sensibilitatea lirică a poetei surprinde toate dorurile exilatului. Imaginația reconstituie dimensiunile spațiului originar în gesturi și atitudini altădată familiare: „Încins de focul verii / într-un ceas mic / sfârtec cămașa subțire / de borangic. / Netezesc părul / ascuns subțiori / firele una cu alta surori. / Deșir bob după bob, / e dulce savurosul rod,/ crescut pe o singură tulpină / dreaptă, susținută de / aripi de
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
depărtează de paradigma inițială prin cultivarea unei confesiuni melancolice, amplificată artistic prin detalii simbolice pregnante. Gândul la o maladie apăsătoare reclamă, în poeziile sale, o permanentă convorbire, la modul liric, cu cititorul, cu semenul aflat în suferință, într-un limbaj familiar, dar grav deopotrivă. Astfel se configurează un autentic modernist ce nu renunță definitiv la nota meditativă clasică. Folosind un instrumentar imagistic similar celui din pictura impresioniștilor, I. descinde într-o zonă de neliniște aproape firească, în care se întrevăd însă
ILIESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287516_a_288845]
-
cultură noi luptăm” (1949), iar editorial, cu volumul Povestiri, apărut în 1955. Narațiunile lui I. se grefează pe subiecte inspirate din mediul muncitoresc și din război. Volumul de debut însumează o serie de povestiri din viața tipografilor, care îi era familiară, scrise în maniera îngroșat ideologizantă a anilor ’50. Ficțiunea joacă un rol secundar, autorul pornind de la întâmplări adevărate, în jurul cărora brodează cu ușurință. Firul evenimentelor urmărește, de regulă, maturizarea unui personaj în „focul luptei de clasă”, în pofida unor grave accidente
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
fie. Structura exprimă modul de organizare a firmei: dacă este centralizată sau nu, dacă privilegiază funcționalul sau operaționalul - pe scurt, cum sunt asamblate piesele organigramei. Sistemele arată cum circulă informația În interiorul firmei (documente, reuniuni etc.). Strategia, structura și sistemele sunt familiare tuturor. Ultimele patru sunt mai informale. Savoir-faire-ul depinde de ceea ce firma și personalul său cheie fac cu adevărat bine (ceea ce Îi deosebește de concurenții săi). De exemplu, firma Procter & Gamble are calități de marketing incontestabile și un management performant, care
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
un lectorat de limbă neogreacă și o conferință de bibliologie (încredințată lui N. Georgescu-Tistu) și, cu deosebire, a știut să „proiecteze” mersul cercetărilor prin pregătirea unor specialiști cărora zonele culturale aflate în relații esențiale cu cea românească să le devină familiare. Astfel, I. C. Chițimia va fi trimis în Polonia și în Italia, Emil Turdeanu va merge la Sofia și la Paris, Dan Simonescu va studia la Atena, iar Ion C. Cazan la Praga. Numele acestor tineri, pe atunci, studioși (membri
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
state of affairs), Thorndike înțelege acea stare pe care animalele o evită și tind să o schimbe. El dă ca exemple satisfacții originare (sau instinctive): a fi împreună cu alte ființe umane, și nu singur; a fi împreună cu alte ființe umane familiare, și nu străine; a te mișca atunci când te simți viguros și odihnit; a te odihni când ești obosit; a avea „pat și acoperiș” noaptea și atunci când te odihnești etc. Exemplele de iritări și aversiuni intuitive sunt: substanțele amare în gură
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]