4,640 matches
-
treilea roman, "Adevăr" ("Vérité"), apare postum. A patra carte din serie, "Dreptate" ("Justice"), nu va apărea niciodată, lucrarea rămânând în stadiu de proiect la momentul morții scriitorului. O altă ocupație a lui Zola, aflat la asfințitul vieții, este fotografia. Este fascinat de expoziția universală din 1900, pe care o fotografiază din orice unghi și creează un impresionant reportaj fotografic. Émile Zola a luptat o singură dată pentru onoruri, și anume, s-a ambiționat să intre în Academia Franceză. Când era tânăr
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, un succes pe scena pariziană aducea instantaneu bunăstarea și celebritatea. Zola însă este atras și de efectul de "tribună" al teatrului, pe care dorește să-l folosească pentru a potența ecoul mișcării naturaliste. Zola este fascinat de teatru încă din tinerețea provensală. A avut, împreună cu prietenii săi Baille și Cézanne, încercări de a scrie piese dramatice începând cu 1855: spre exemplu, comedia "Enfoncé le pion!". "Urâta" ("La Laide") este prima sa operă teatrală. Piesa așează în
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
geopolitică a fost profund legată de numirea sa, în 1908, în cadrul Misiunii Militare a Germaniei din Japonia. Atât în călătoria sa maritimă, înspre arhipelagul nipon, cât și pe drumul terestru de întoarcere, prin Siberia, în anul 1910, Haushofer a fost fascinat de importanța strategică a spațiilor, respectiv a unor locații geografice. În 1912 și-a susținut teza de doctorat, publicată ulterior sub titlul Dai Nihon (Marea Japonie), lucrare în care, exemplificând prin cazul arhipelagului nipon,- și-a argumentat teza conform căreia
Karl Haushofer () [Corola-website/Science/299311_a_300640]
-
trei luni în Europa. Amenințat fiind însă cu tribunalul de către creditori, Dostoievski hotărăște să prelungească șederea: soții se întorc astfel peste aproape patru ani. Anna și Dostoievski se stabilesc mai întâi în Berlin, apoi se mută în Dresda. Scriitorul este fascinat de tablourile cu temă religioasă de la Gemäldegalerie Alte Meister, în special de cele care îl reprezintă pe Iisus Hristos. Accentul pus pe latura umană a Mântuitorului precum și statornicia obsedantă cu care sunt înfățișate Patimile i se par atât de diferite
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
o câștige de partea lui cu o sumă de 100 000 de ruble, însă Filippovna se arată din nou neimpresionată, aruncându-i banii în flăcări. Tentația ei inexorabilă de a se avânta cu o voluptate tragică spre abisul autodistrugerii îl fascinează pe Mîșkin. Prințul privește cu milă și înțelegere conflictele interne ale eroinei și chiar se oferă să îi devină soț. Pusă pentru prima oară în situația de a alege să i se sustragă destinului catastrofal, Nastasia Filippovna își ratează șansa
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
să-i răzbune pe frații Lebeadkin. Mai mult, într-un capitol suprimat în primele ediții ale cărții, "La Tihon", Nikolai Stavroghin îi destăinuie arhiereului Tihon că a violat o fată de 12 ani, pe Matrioșa, dar refuză să se pocăiască. Fascinat de spectrul misteriosului Stavroghin, Piotr Verhovenski încearcă în mod constant, de-a lungul romanului, să emuleze acest ideal al răului. Nu se ridică însă niciodată la statutul de geniu diabolic, ci se afundă în banalitate și grosolănie. În relație cu
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
starețul Zosima și schimnicul Ferapont, două fețe diferite ale creștinismului ortodox. Dacă Zosima reprezintă latura luminoasă a ortodoxismului, manifestată prin cunoaștere, studiul și aplicarea Evangheliei, umanism și sentimentul comunității ("соборность"), caricaturalul Ferapont scoate în evidență obscurantismul, superstiția, nevoia de a fascina masele prin miracole, mortificări, sforțări ascetice și pretenții de sanctitate. Prin Ferapont, Dostoievski vrea să atraga atenția asupra vestigiilor păgâne și a interpretărilor greșite care au rămas prezente în structura creștinismului ortodox. Multe din ideile politice ale lui Dostoievski, legate
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
cel mai bun tenor al Irlandei”. Personaj cu multiple talente, dar inconsecvent, mereu convins că este o victimă a circumstanțelor, mereu absorbit de idealuri politice, conversații interminabile și activități frivole ca băutura sau cântatul, tatăl lui James Joyce l-a fascinat mereu pe scriitor, identificându-se, conform lui Richard Ellmann, cu însăși forța vieții. Expresii ale tatălui, precum "„like a shot off a shovel”" ("„ca zvârlit de lopată”" adică "„foarte rapid”") sau "„Twixt you and me, Caddereesh”" ("„Rămâne între noi, Caddereesh
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
de Lady Gregory, dramaturgă, specialistă în folclor și o ocrotitoare zeloasă a culturii irlandeze. Tot în 1902, Joyce întâlnește alte două personalități literare importante: pe misticul George Russell și pe poetul William Butler Yeats (pe care îl vizitează la Londra). Fascinați de geniul lui Joyce, atât Lady Gregory, cât și Russell sau Yeats, încearcă să ignore comportamentul mai degrabă necioplit al acestuia și desele lui excese de aroganță. Russell spune despre Joyce că ar fi „mândru ca Lucifer”, iar un prieten
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
ceresc, ceea ce face ca această alăturare de stele sa fie vizibilă din orice punct al Terrei, fapt care a făcut din această constelație una din cele mai cunoscute constelații în toate culturile antice. Și în prezent, această constelație continuă să fascineze mulți oameni, din diverse civilizații. Cea mai strălucitoare stea a constelației este "β Ori" sau "Rigel", urmată de "α Ori" sau "Betelgeuse".În constelația Orion se regăsesc șase stele din cele mai strălucitoare cincizeci și una de stele de pe bolta
Orion (constelație) () [Corola-website/Science/298756_a_300085]
-
greco-catolice, biserici răsăritene unite cu Roma, să fie alipite bisericilor ortodoxe locale. Astfel anumite spiritualități și obiceiuri liturgice locale vor fi cunoscute de o masă mai mare de liturgiști și de un ansamblu bisericesc mai mare. Revenirea la origini a fascinat mult perioada a III-a. De aceea anumite comunități ortodoxe de rit bizantin din Occident au fost mult marcate de reforma liturgică petrecută în Biserica romană datorită sinodului al II-lea de la Vatican. Astfel multe comunități ortodoxe din Apus au
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
Heidelberg câteva comunități mai mici ale credincioșilor musulmani, budiști și Bahá'í. Cu un oraș vechi, foarte bine conservat, cu un pod vechi ("Alte Brücke") considerat unul din cele mai romantice monumente de arhitectură din Germania, cu ruinele castelului care fascinează și astăzi, Heidelbergul este una din cele mai atractive destinații turistice din Germania. Arhicunoscutele Heidelberger Druckmaschinen (HDM) (mașini de tipărit) și HeidelbergCement (ciment) sunt cele mai importante repere industriale ale orașului. Heidelberg este și un nod important al circulației feroviare
Heidelberg () [Corola-website/Science/298853_a_300182]
-
a fost tradus în limba franceză sau engleză a produs un veritabil șoc în lumea occidentală astfel încât Murasaki Shikibu a fost considerată o precursoare a literaturii feministe moderniste. Stilul narațiunii este extrem de actual, și în ciuda barierei lingvistice omul modern este fascinat de bogăția acestei intrigi, pornind de la principiul budist al reincarnării. Universul social este dublat de lumea foarte convențională de la curtea din Kyoto, epocii Heian, unde legile etichetei erau foarte constrângătoare. Rafinamentul acestei epoci nu va mai fi niciodată egalat în
Genji monogatari () [Corola-website/Science/298872_a_300201]
-
foarte cunoscut în întreaga lume, iar majoritatea cărților sale au fost traduse în limba engleză, iar unele dintre acestea au fost traduse și în limba română. Mishima a călătorit foarte mult; în 1952 a vizitat Grecia, țară de care fusese fascinat încă din copilărie. Ecouri din călătoria sa apar în , publicat în 1954, roman inspirat din legenda greacă despre Dafnis și Cloe. Mishima se folosea și de evenimente contemporane lui în romanele sale. "Templul de aur" roman publicat în 1956, este
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
-l convingă pe Terukichi despre nevinovăția lui Shinji și a lui Hatsue, dar acesta luase deja hotărârea: "Shinji este omul care o va lua de soție pe Hatsue". Ultimele pagini îi prezintă pe cei doi logodnici în turnul farului privind fascinați"“cu obrajii atât de apropiați... întunericul de nepătruns, pe care fasciculele luminoase le măturau cu regularitate" inspirând un optimism atât de rar întâlnit în opera lui Yukio Mishima. Bibliografie: Mihnea Voicu Șimăndan , „Yukio Mishima: “Tumultul valurilor””, „Studii nipone” (An I
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
diferențiază în mod clar de celelalte personaje care populează fundalul, unde siluetele sunt realizate mai puțin plastic și culorile sunt estompate. Artistul conferă tabloului trăsături specifice artei antice, revoluționând iconografia respectivei scene religioase tradiționale. Raportarea la antichitate este caracteristică Renașterii, fascinată de vechea cultură greco-romană. „Poți să citești toate tratatele despre frumusețea sublimă, și tot nu vei înțelege această noțiune. Intră însă în Capela Sixtină și rotește-ți privirea: aici vei descoperi frumusețea în esența ei pură” (E. Castelar y Ripoll
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
este primit în breaslă de pictori a orașului Antwerpen, dar - la sfatul maestrului sau - se hotărăște să plece în Italia. Rubens călătorește mai întâi la Veneția, unde descoperă pictură lui Tiziano, pentru care are o deosebită admirație. La Mantua este fascinat de decorațiile din "Cameră degli Sposi" realizate de Andrea Mantegna și de frescele executate de Giulio Româno. În Florenza execută schițe după "Bătălia de la Anghiari" a lui Leonardo da Vinci și studiază sculpturile de la mormintele familiei de Medici ale lui
Peter Paul Rubens () [Corola-website/Science/297790_a_299119]
-
o influență puternică asupra Renașterii și după). Totuși, tragediile italiene au inovat ceva contrar eticii lui Seneca: prezența sângelui și violenței pe scenă. În piesele lui Seneca, astfel de scene erau doar mimate de către personaje. Dar autorii englezi au fost fascinați de modelul italian: o comunitate remarcabilă de actori italieni s-a instalat la Londra și Giovanni Florio a adus mult din limba și cultura italiană în Anglia. De asemenea, epoca elisabetană era foarte violentă și asasinatele politice frecvente în Italia
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
său poetic, spune Anthony Burgess. S-a născut doar cu câteva săptămâni înainte de Shakespeare și l-a cunoscut probabil bine. Subiectele lui Marlowe, totuși, sunt diferite: el se concentrează mai mult pe drama morală a omului renascentist. Marlowe a fost fascinat și înspăimântat de noile frontiere deschise de știința modernă. De inspirație germană, l-a introdus pe Dr. Faust în Anglia, un om de știință și magician care e obsedat de setea de cunoaștere și de dorința de a duce puterile
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
păreau, pe măsură ce acestea se modificau, și așa mi-a luminat perfect în ultima călătorie în Sicilia, identitatea inițială din toate părțile ale plantelor, și am căutat de acum peste tot, să devin conștient”" . Vizita lui Goethe la Pompeii l-a fascinat foarte mult, mai ales Paestumul , un templu grec. La mijlocul anului 1787 s-a întors la Roma, unde reia scrierea lucrării „Torquato Tasso” și termină „Egmont”, lucrare începută în anul 1775. În acest timp Goethe era des în vizită la pictorița
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
în ziua de azi. Goethe încerca să lege poezia, științele naturale, filozofia și politică. Activități practice și întîlnirile cu alți oameni, sînt reflectate în operele sale poetice și literare. Lucrările lui poetice, se bazează întotdeauna pe întîmplări concrete. Goethe era fascinat de teoria cunoașterii a lui Kant. Teza, „noi nu putem recunoaște obiectiv, obiectele filosofiei, doar putem să ne gîndim despre cele înregistrate”, erau tocmai convingeriile lui Goethe: "Nun aber schien zum erstenmal eine Theorie mich anzulächlen" („Acuma pentru prima dată
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
trenurilor, memorând orarul sosirilor, și-și petrecea timpul admirând intrarea și plecarea trenurilor din gară. Se spune că nu învăța pe de rost numai mersul trenurilor, ci și pe cel al navelor care soseau și plecau din port. Acesta era fascinat de locomotivele cu aburi, susținând că singurele trenuri adevărate erau cele cu locomotive cu aburi și că, spre dezamăgirea sa, motorul diesel a privat omenirea de un anumit element dramatic. Pentru el, locomotivele cu aburi erau o manifestare dramatică a
Alfred Hitchcock () [Corola-website/Science/297867_a_299196]
-
filmele sale. Hitchcock mai avea preferințe profesionale pentru James Stewart și Gregory Peck. În 1944 creează propria sa casă de producție împreună cu Sidney Berstein: "Transatlantic Pictures". În același an începe să lucreze cu Ingrid Bergman, prima blondă de care era fascinat. A regizat "Notorius" 1946, care îl avea în distribuție pe Cary Grant. Ingrid Bergman și Gregory Peck au fost protagonistii filmului "Spellbound" (1945). În 1948, Ingrid Bergman deja începuse să lucreze și cu Roberto Rossellini. Aceasta a fost o mare
Alfred Hitchcock () [Corola-website/Science/297867_a_299196]
-
Finlanda nu au fost niciodată de ordin folcloric, pentru că la el nu apar citate de teme populare și nici măcar - în pofida culorilor de multe ori foarte subtil modale și nontonale ale muzicii sale - un gen de folclor recreat ca la Bartók. Fascinat la început de Liszt și Berlioz și destul de influențat de ruși, la un moment dat, Sibelius și-a dat seama că muzica lui ar trebui să fie mai mult decât un răspuns colorat la Kalevala , și pe termen lung, a
Jean Sibelius () [Corola-website/Science/297871_a_299200]
-
exprimă singurătatea, suferința și sărăcia, reflectând o dispoziție afectivă melancolică. Cunoaște pe Fernande Olivier, o tânără brunetă și elegantă, de care se îndrăgostește și cu care va locui împreună. În pânzele lui Picasso domină acum nuanțele deschise, senine (perioada "roz"). Fascinat de universul arlechinilor, acrobaților și clovnilor, merge adeseori la un circ din apropiere unde își găsește motive pentru tablourile sale. Vara anului 1905 o petrece într-un sat din Pirinei împreună cu Fernande. Lucrează acolo la tablourile care vor marca începutul
Pablo Picasso () [Corola-website/Science/297881_a_299210]