6,757 matches
-
de la o evidență de netăgăduit (cogito-ul) și îl instalează în vîrf pe Dumnezeu, care, garantînd ordinea inteligibilă, dovedește excelența sistemului care îl atestă. În secolul al XVIII-lea, Rațiunea va rupe legăturile cu Credința și va înălța făclia Luminilor. Rațiunea filozofilor este în același timp pe deplin critică și pe deplin constructivă: pe de o parte, atacă miturile, religiile și puterile arbitrare; pe de altă parte, construiește o filozofie completă care se va numi mai tîrziu raționalism. Raționalismul este încredințat că
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
orbire în legătură cu miturile exterioare va da naștere miturilor sale interioare, printre care cel al Ordinii raționale; Rațiunea se auto-deifică deoarece se consideră pe sine Adevărul Suprem; iar atunci cînd se auto-deifică, Rațiunea devine nebunie. Critica rațiunii În realitate, în Rațiunea filozofilor exista o confuzie primordială între rațiunea critică, care i-a condus pe Voltaire și Diderot către toleranță, și logica raționalizatoare care înlătură ca nesăbuit orice lucru pe care nu-l poate înțelege. La fel, și rațiunea politică purta în sine
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
științelor și artelor, 1750, Discurs asupra originii inegalității dintre oameni, 1755). Iar începînd din 1770, Sturm und Drang-ul german anunță noua etapă în care Romantismul va răspunde Luminilor. A izbucnit însă Revoluția franceză, care pare să reunească armonios rațiunea filozofilor și fraternitatea rousseauistă. Ea aduce libertatea, apoi Teroarea, pacea, apoi războiul, Republica, apoi Imperiul. Tinerii germani care salutaseră "sublimul răsărit al soarelui" au fost cuprinși de o imensă confuzie. Vedeau intențiile și ideile transformîndu-se în contrarul lor. Îi vedeau pe
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
asupra subiectului, și știință, consacrată studierii obiectelor. Astfel știința se autonomizează, însă coexistă și comunică cu filozofia în aceleași spirite (Galilei, Descartes, Pascal, Gassendi, Leibniz). În secolul al XVIII-lea, apar societățile științifice, iar oamenii de știință se diferențiază de filozofi. Însă aceștia vor continua să comunice intens unii cu alții, așa cum o dovedește Enciclopedia lui Diderot și d'Alembert. În secolul al XIX-lea are loc adevărata separație, petrecută în sînul Universității, unde se instalează științele, între catedrele științifice și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
acestei problematizări ivite din cultura sa... Inventarea intelectualului Spre deosebire de Preoții-Magi ai anticelor societăți teocratice și de castele orînduite ierarhic ale Mandarinilor chinezi, Europa modernă a produs o categorie instabilă și relativ dezrădăcinată de oameni de cultură, care se vor numi filozofi în secolul al XVIII-lea și intelectuali în secolul XX. Acești oameni de cultură sînt într-un anumit sens urmașii clericilor medievali. Clerul semnifică la origine starea ecleziastică, însă din secolul al XV-lea deja clericul devine un individ instruit
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu va fi integrată decît cu întîrziere și incomplet în "mandarinatul" universitar, care este totuși mai puțin rigid și mai autonom decît mandarinatul chinez. Termenul de cleric explodează în secolul al XVI-lea în profesiuni laice și în vocații de filozof, savant, eseist, om de litere. Filozofii, savanții, scriitorii secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea sînt persoane privilegiate care dispun de venituri, dețin o funcție publică sau se bucură de un mecenat princiar. Sînt legați unii de alții prin intermediul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
întîrziere și incomplet în "mandarinatul" universitar, care este totuși mai puțin rigid și mai autonom decît mandarinatul chinez. Termenul de cleric explodează în secolul al XVI-lea în profesiuni laice și în vocații de filozof, savant, eseist, om de litere. Filozofii, savanții, scriitorii secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea sînt persoane privilegiate care dispun de venituri, dețin o funcție publică sau se bucură de un mecenat princiar. Sînt legați unii de alții prin intermediul călătoriilor și corespondențelor, și cu toate că trăiesc
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cu toate că trăiesc răspîndiți în țări diferite, alcătuiesc o comunitate restrînsă deja destul de dezrădăcinată. În secolul al XVIII-lea va spori numărul indivizilor dedicați chestiunilor spiritului, iar unii dintre ei, după ce vor fi constituit o masă demografică suficientă, se vor autoproclama "filozofi", termen ce capătă un sens mi-sionar, de militant, de propovăduitor aflat în slujba Rațiunii și a Omului. Ei reiau atacul clericilor împotriva obscurantismului și a superstiției, ale căror semnificații sînt inversate și revoluționate pentru a sluji luptei împotriva religiei. Acești
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
termen ce capătă un sens mi-sionar, de militant, de propovăduitor aflat în slujba Rațiunii și a Omului. Ei reiau atacul clericilor împotriva obscurantismului și a superstiției, ale căror semnificații sînt inversate și revoluționate pentru a sluji luptei împotriva religiei. Acești "filozofi" reprezintă prima generație emancipată de intelectuali europeni: ei alcătuiesc o sferă culturală relativ dezrădăcinată, atît din punct de vedere geografic (sînt cosmopoliți), cît și din punct de vedere sociologic (nu se identifică pe deplin nici cu binefăcătorii lor, nici cu
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
politică; ei devin astfel cei care ridică sau soluționează Problemele; ei îndeplinesc de fapt o funcție dublă: pe de o parte, exercită o activitate critică ce desființează miturile și iluziile, pe de altă parte, elaborează ideologiile și miturile societăților contemporane. "Filozofii" iluminiști au mitologizat și deificat Rațiunea însăși. Apoi romanticii, care au criticat foarte rațional neajunsurile Aufklärung-ului, au secretat mitul relației organice dintre om și natură și au elaborat sau argumentat miturile naționale. Astfel, intelectualii vor demitiza și remitiza la nesfîrșit
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și au elaborat sau argumentat miturile naționale. Astfel, intelectualii vor demitiza și remitiza la nesfîrșit. Marx este un caz exemplar în acest sens: el este gînditorul cel mai critic și creatorul celui mai mare mit al lumii contemporane. Deși cuvîntul filozof și-a schimbat sensul în secolul al XIX-lea, cînd devine universitar, compartimentat, erudit, misiunea militantă inițiată de "filozofii" secolului al XVIII-lea continuă și se amplifică; ea va oscila între două Vocații: călăuzirea sau / și slujirea poporului: pe de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
exemplar în acest sens: el este gînditorul cel mai critic și creatorul celui mai mare mit al lumii contemporane. Deși cuvîntul filozof și-a schimbat sensul în secolul al XIX-lea, cînd devine universitar, compartimentat, erudit, misiunea militantă inițiată de "filozofii" secolului al XVIII-lea continuă și se amplifică; ea va oscila între două Vocații: călăuzirea sau / și slujirea poporului: pe de o parte, scriitorii, filozofii, poeții se proclamă conștiințe suverane, chemate să lumineze popoarele; pe de altă parte, ei aspiră
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sensul în secolul al XIX-lea, cînd devine universitar, compartimentat, erudit, misiunea militantă inițiată de "filozofii" secolului al XVIII-lea continuă și se amplifică; ea va oscila între două Vocații: călăuzirea sau / și slujirea poporului: pe de o parte, scriitorii, filozofii, poeții se proclamă conștiințe suverane, chemate să lumineze popoarele; pe de altă parte, ei aspiră să se consacre Suveranului modern, izvor al tuturor virtuților. Astfel, poporaniștii ruși s-au îndreptat către popor, atît pentru a prelua adevărurile sale înnăscute, cît
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
înfruntă ideile opuse. Și, fără încetare, noul se ivește din fierberea culturală, mai întîi ca deviație, apoi sub formă de contra-tendință, uneori chiar ca tendință dominantă. Astfel, Rousseau, mișcarea Sturm und Drang, Athaneum-ul au fost devieri izolate și marginale ale filozofilor Luminilor înainte de a revoluționa ideile și a duce la apariția romantismului. Intelectualii marxiști au fost o mică minoritate deviaționistă în sînul intelectualilor de stînga înainte de a-și impune hegemonia și de a redeveni apoi o bisericuță. În sfîrșit, ideile intelectualilor
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sînt, dimpotrivă, ocultate, laminate, concasate de dezvoltarea specializărilor. Iată de ce nevoia de intelectuali crește pe măsură ce aceștia se împuținează. Așa se explică persistența, chiar vitalitatea eseului, formulă deschisă tuturor problemelor, gen hibrid între literatură, filozofie și politică în care excelează scriitorii, filozofii, cărora li se alătură astăzi oameni de știință ce se transformă în filozofi dezlănțuiți și în eseiști de ocazie atunci cînd se întîmplă să întîlnească în progresele științei lor probleme filozofice, morale sau planetare. Cu toate acestea, intelectualii policompetenți au
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
crește pe măsură ce aceștia se împuținează. Așa se explică persistența, chiar vitalitatea eseului, formulă deschisă tuturor problemelor, gen hibrid între literatură, filozofie și politică în care excelează scriitorii, filozofii, cărora li se alătură astăzi oameni de știință ce se transformă în filozofi dezlănțuiți și în eseiști de ocazie atunci cînd se întîmplă să întîlnească în progresele științei lor probleme filozofice, morale sau planetare. Cu toate acestea, intelectualii policompetenți au din ce în ce mai puține competențe. Surghiuniți în cea mai mare parte în sfera culturii umaniste
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
această schimbare de context și de concept este capitală: noile antagonisme imperiale, ideologice, planetare suprade-termină destinul țărilor europene, făcîndu-le să devină pașnice unele față de altele. Există și alți factori care concură la această pacificare. Un neo-cosmopolitism diferit de cel al filozofilor secolului al XVIII-lea, dar avînd, asemenea acestuia, o puternică polarizare europeană se răspîndește în rîndul conducătorilor, întreprinzătorilor, managerilor, inginerilor sau universitarilor, care călătoresc pentru afaceri, colocvii, congrese și stagii și care practică o convivialitate inter-europeană. Turismul cuprinde un segment
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
necesității comune să se exprime. Intelectualii ar reînnoi astfel legătura cu o tradiție seculară. Apărută în Evul Mediu, cînd clericii erau europeni prin natură, ea s-a dezvoltat în epoca modernă pentru a ajunge la conștiința europeană / cosmopolită comună a filozofilor iluminiști. Această revenire la spiritul Luminilor nu ar trebui nicidecum să ne determine să ne delimităm de Romantism. Dacă am reuși să ajungem la înțelegerea complexă a dialogicii culturale europene, am evita alternativa între universalismul abstract și singularitatea concretă, deoarece
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pe care și le-au însușit cu nerușinare cea mai mare parte a intelectualilor de stînga, care au reprezentat multă vreme după război cea mai mare parte a intelectualilor. Departe de a fi imunizați împotriva acestor erori, "mari scriitori", "mari filozofi", "mari savanți" s-au convertit dimpotrivă în propagatori plini de rîvnă ai acestora. Cataclismul ideologic Într-adevăr, din 1945 pînă pe la 1979 a domnit o "vulgată marxistă", nu doar în rîndul majorității intelectualilor francezi și italieni, ci și, sub o
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a trăi. Ceea ce am încercat eu însumi la Machu-Pichu nu a fost o simplă emoție de turist, ci revelația fulgerătoare că viața călugărului închinată Zeului-Soare Inti are la fel de mult sau la fel de puțin sens ca cea a unui deputat, sociolog sau filozof european. Ceea ce m-au învățat călătoriile mele în America Latină, Asia și Africa este că pretutindeni au înflorit arte de a trăi. Și aici, căutarea interioară a spiritului european are nevoie să se deschidă către lumea exterioară. Putem de altfel observa
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
spiritul pînă la reflecțiile lente, îndelungate și profunde asupra unei percepții, a unui cuvînt, a unei idei, a unui spectacol al naturii. Trebuie să (re)învățăm să medităm. În Europa, meditația era rezervată piosului călugăr trăind departe de lume sau filozofului care reflecta asupra unei chestiuni. Ea era menită să devină un antidot împotriva uneia dintre otrăvurile principale ale civilizației noastre, care exteriorizează, dezmembrează, fărîmițează și accelerează tot ce atinge. Ea ar putea deveni chiar mai mult decît un antidot: un
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fundametale ale omului politic: limbajul și acțiunea, mai precis, formele deviante ale acestora: minciuna și corupția politică. De aici decurge și importanța subiectului abordat. De calitatea comunicării depinde însăși calitatea proceselor democratice și a societății în general. După cum afirma și filozoful Jack Odell (1983, 2 în Denton 2000), o societate fără morală este o societate sortită dispariției. Principiile etice reprezintă precondiții absolut necesare existenței oricărei comunități sociale, fără de care omul nu ar fi capabil să trăiască în armonie cu ceilalți și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sfera decizională nu este loc de considerente morale în condițiile în care diferite situații excepționale atrenează nevoia unor "mâini murdare" care să rezolve probleme diferite de cele ce pot aparea în orice alt domeniu al vieții (Coady 2006, 403-404). Mulți filozofi, precum Machiavelli (1996) sau Max Weber (1992) au considerat chiar că practicarea minciunii publice este de cele mai multe ori necesară pentru asigurarea binelui comun. Conform opiniei acestora actorul politic nu ar trebui să țină cont, asemeni omului obișnuit, de preceptele religioase
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
opiniei acestora actorul politic nu ar trebui să țină cont, asemeni omului obișnuit, de preceptele religioase sau etice. Acesta trebuie să se ghideze după o "morală a responsabilităților" în care scopul, atunci când e unul nobil, primează asupra mijloacelor folosite. Unii filozofi ai secolului XX precum Sissela Bok consideră însă că, într-un cadru democratic, înșelarea cetățenilor pentru binele lor reprezintă o sintagma care se auto-contrazice. Atât minciuna, cât și corupția conduc în timp la erodarea încrederii publice, dimensiune absolut necesară existenței
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
punct). Acest lucru s-a întâmplat în regimurile totalitare ale secolului trecut, în Germania nazistă, în Italia fascistă sau în țările fostului bloc comunist. Agentul, cel care minte, este partidul unic și conducătorul acestuia, ce deține un "monopol" al adevărului. Filozoful francez Raymond Aron a observat că impunerea ideologiei partidului monopolist existent ca adevăr oficial al statului constituie unul din cele cinci elemente definitorii ale regimurilor totalitare. Liderii sistemelor totalitare au urmărit mai degrabă decât obiective palpabile, obiective psihologice, obținerea controlului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]