5,623 matches
-
36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
mine de sare din zona Transilvaniei. Ea se află în administrarea primăriei, fiind redeschisă în 1992 și apoi renovată în 2009-2010 cu fonduri de la Uniunea Europeană. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau de obicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni
Saline din România () [Corola-website/Science/337530_a_338859]
-
36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau
Saline din România () [Corola-website/Science/337530_a_338859]
-
de sudare. Metoda de sudare în mediu uscat, în condiții hiperbare, este larg utilizată pentru îmbinarea porțiunilor orizontale ale conductelor submerse, pentru efectuarea de branșamente sau pentru montarea de vane pe acestea, precum și pentru îmbinarea riser-ului (coloanei montante) platformei de foraj marin cu o conductă submersă. Grosimea pereților conductelor magistrale poate fi de 6...25 mm, iar diametrul exterior de 500...900 mm. Numărul de treceri necesare efectuării unei suduri în mediu uscat în condiții hiperbare depinde de grosimea pereților conductei
Sudare subacvatică () [Corola-website/Science/313907_a_315236]
-
materială sau a celor periglaciare. Orizontul său de cercetare început cu "Cîmpia Olteniei" se lărgește la întreaga Câmpie Română - căreia îi consacră, în 1976, o sinteză a cercetărilor de teren a unei bogate informații de specialitate, între care se detașează forajele, analizele sporo-polinice, reconstituirile paleogeografice, servind cu precădere practicienilor, o încercare de aplicație a concepției sistemice , multicorelative în geomorfologie. Studii variate, publicate cu deosebire în periodicele geografice ale Academiei, în cele ale Societății de Geografie, dar și în reviste de peste hotare
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
ipotetic al transportului energiei din nordul Africii în Europa, în caz optimal și fără a lua în considerare pierderile în stațiile de comutare, se cifrează la cca 3% pe 1000km . Pe de altă parte, în cazul alimentării unei platforme de foraj maritime cu o putere mult mai mică prin intermediul uni cablu submarin, pierderile procentuale (relative) pe kilometru sunt comparabil mai mari datorită puterii și tensiunii mai mici. În timp ce la liniile în curent alternativ este obligatorie o sincronizare a rețelelor conectate, aceasta
Linie de înaltă tensiune în curent continuu () [Corola-website/Science/308619_a_309948]
-
unei rețele trifazate pe partea de curent alternativ în care să poată livra energie, nu se poate alimenta în acest mod o rețea izolată. Pentru a putea totuși utiliza acest tip de tranport de energie electrică la o instalație de foraj maritim este necesară utilizarea unei soluții bazate pe tehnologia ‘Voltage Source Inverter’. Pe durata exploatării, la tensiuni continue înalte de peste cca 300kV apar probleme în izolatoare și la trecerile conductoarelor în instalațiile în aer liber datorate depunerilor de impurități și
Linie de înaltă tensiune în curent continuu () [Corola-website/Science/308619_a_309948]
-
și exploatarea petrolului din această regiune. Extracția petrolului este cunoscută în această regiune de peste cinci secole. Inițial reprezentată prin exploatări primitive, apoi începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin sonde mecanice și în zilele noastre prin foraje de mare adâncime, de la 150 m până la 1000 m, extracția a fost o prezență permanentă în peisajul industrial al zonei. Începuturile industriei petroliere în România au loc în bazinul Râul Trotuș, respectiv pe Valea Tazlăului și în Depresiunea Dărmănești. Mai
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
al zonei. Începuturile industriei petroliere în România au loc în bazinul Râul Trotuș, respectiv pe Valea Tazlăului și în Depresiunea Dărmănești. Mai târziu, perimetrele petrolifere se lărgesc mult, cuprinzând spații tot mai mari în zona paleogenului carpatic. Prima sondă cu foraj mecanic din România a fost fabricată și folosită la Poieni (Târgu Ocna), Bacău în anul 1861 și consta în sapă percutantă cu prăjini de lemn. Prima sondă comercială din lume apare în satul Lucăcești al orașului Moinești în jurul secolului XIX
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
al PETROTRANS și dreptul exclusiv de a extrage țiței din câmpurile petrolifere din România. În anul 2000 omul de afaceri Ovidiu Tender a cumpărat de la Statul Român societatea Prospecțiuni S.A, singura societate din țară care asigura prospecțiuni geologice pentru foraj. În anul 2002, a luat naștere compania Petromservice prin desprinderea din Petrom a sucursalei Petroserv. În anul 2004, OMV, grupul lider de petrol și gaze din Europa Centrală și de Est, a achiziționat 51% din acțiunile Petrom de la statul român
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
Ploiești este o companie de carotaj, foraj și extracție în industria petrolieră din România. Este o societate prestatoare de servicii petroliere specializată mai ales în activități de carotare, perforare, precum și servicii geologice și de foraj direcțional. Acționarul majoritar al companiei este "Weatherford International Eastern Europe SRL", care
Atlas Gip () [Corola-website/Science/318376_a_319705]
-
Ploiești este o companie de carotaj, foraj și extracție în industria petrolieră din România. Este o societate prestatoare de servicii petroliere specializată mai ales în activități de carotare, perforare, precum și servicii geologice și de foraj direcțional. Acționarul majoritar al companiei este "Weatherford International Eastern Europe SRL", care a cumpărat 86% din acțiunile firmei de la Grupul Tender, în iulie 2008, într-o tranzacție de 60,7 milioane lei (16,8 milioane euro). Acțiunile companiei se tranzacționează
Atlas Gip () [Corola-website/Science/318376_a_319705]
-
compania în anul 1999, de la statul român, pentru suma de 0,4 milioane dolari. Weatherford International Eastern Europe face parte din Grupul Weatherford. Acesta este un grup de companii care oferă, la nivel mondial, o gamă largă de servicii petroliere: foraj, evaluare, echipare sonde, intervenții, abandonare etc. Cifra de afaceri în 2008: 29,9 milioane euro Profit net în 2008: 6,5 milioane euro
Atlas Gip () [Corola-website/Science/318376_a_319705]
-
stațiunea, o feresc de vânturi puternice. Au cel mai important rol dintre factorii balneari, locali. Sunt ape carbonatate cunoscute drept "„borvize”"., utilizate fie în bazine - în cură externă, fie în cură internă. Debitul limitat al izvoarelor captate - în absența unor foraje hidrogeologice, este însă limitant pentru dezvoltarea amplă, a stațiunii. În total, în microdepresiunea Balvanyos sunt 57 de izvoare. Toate conțin și fier, iar unele și microelemente ca bromul, iodul și fluorul. În unele izvoare sunt prezente urme de metan și
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
locuitorilor a fost de-a lungul timpului creșterea animalelor și cultivarea pământului, activități din care nu s-au obținut performanțe însemnate. În anii 1930-1940 în împrejurimile satului s-au descoperit imense zăcăminte de gaze naturale, descoperire care a dus la forajul de sonde și exploatarea imenselor zăcăminte de gaze, exploatare care continua și azi.
Nou Săsesc, Sibiu () [Corola-website/Science/301723_a_303052]
-
faciesului stratelor de câmpie cu o uniformitate litologica, constituită din alternanta argilelor nisipoase cu marne și intercalații de tufuri vulcanice cu vîrsta geologică între Bademian și Sarmațian inferior. Fundamentul nu apare la zi, dar a fost pus în evidență prin forajele de la Sic și Dârja, peste care sunt dispuse sedimente în faciesul lagunar, cu argile, gispsuri și sare, apoi în facies neritic de mică adâncime, cu alternanta de marne, argile, nisipuri cu gresii curbicorticale (se desprind în plăci) și orizonturi de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
complexă decât cea implicată în exploatarea gazelor convenționale, și are ca și caracteristică forarea oblică și orizontală pe distanțe mari. Din acest motiv această tipologie de zăcământ împreună cu tehnologia implicata pentru exploatarea sa mai este denumită și neconvențională. Tehnicile de foraj au fost puse la punct și aplicate inițial în Statele Unite, unde deja există peste 50 de mii de puțuri de mică adâncime. Succesul obținut a determinat aplicarea tehnicii și în alte zone unde acest tip de zăcământ este prezent. Deja
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
utilizare, s-au constatat în S.U.A. mai multe „scăpări” importante de gaz în mediul înconjurător și contaminarea pânzelor freatice superficiale cu gaz și fluide de fracturare (după Institutul Francez al Petrolului, din cauza unui defect de cimentare a părții superioare a forajului). Congresul american a rezervat în 2010 un buget pentru aceste chestiuni și EPA a încredințat propriului Birou de Cercetare și Dezvoltare (Office of Research and Development - ORD) un studiu stiințific de lansat în 2011, după ateliere de lucru și consultări
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
marnele au fost încadrate cu beton, iar fisurile mari au fost injectate cu suspensie sau mortar de ciment. Tratarea terenului a fost extinsă și în afara amprizei pe o fâșie de 10 m. Injecțiile de legătură rocă-beton au fost executate în foraje la 5 m adâncime sub nivelul fundației, dispuse la o densitate de un foraj la 9 m² pe conturul amprizei și un foraj la 18 m² în zona centrală. Perdeaua de etanșare, alcătuită din 3 șiruri de foraje injectate este
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
sau mortar de ciment. Tratarea terenului a fost extinsă și în afara amprizei pe o fâșie de 10 m. Injecțiile de legătură rocă-beton au fost executate în foraje la 5 m adâncime sub nivelul fundației, dispuse la o densitate de un foraj la 9 m² pe conturul amprizei și un foraj la 18 m² în zona centrală. Perdeaua de etanșare, alcătuită din 3 șiruri de foraje injectate este situată pe toată lungimea piciorului amonte și prelungită în versanți pe 50 m. O
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
și în afara amprizei pe o fâșie de 10 m. Injecțiile de legătură rocă-beton au fost executate în foraje la 5 m adâncime sub nivelul fundației, dispuse la o densitate de un foraj la 9 m² pe conturul amprizei și un foraj la 18 m² în zona centrală. Perdeaua de etanșare, alcătuită din 3 șiruri de foraje injectate este situată pe toată lungimea piciorului amonte și prelungită în versanți pe 50 m. O galerie în lungul barajului colectează apele rezultate dintr-un
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
executate în foraje la 5 m adâncime sub nivelul fundației, dispuse la o densitate de un foraj la 9 m² pe conturul amprizei și un foraj la 18 m² în zona centrală. Perdeaua de etanșare, alcătuită din 3 șiruri de foraje injectate este situată pe toată lungimea piciorului amonte și prelungită în versanți pe 50 m. O galerie în lungul barajului colectează apele rezultate dintr-un șir de foraje de drenaj. În dreptul ploturilor 17 și 18 sunt amplasate camera de rupere
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
m² în zona centrală. Perdeaua de etanșare, alcătuită din 3 șiruri de foraje injectate este situată pe toată lungimea piciorului amonte și prelungită în versanți pe 50 m. O galerie în lungul barajului colectează apele rezultate dintr-un șir de foraje de drenaj. În dreptul ploturilor 17 și 18 sunt amplasate camera de rupere a presiunii și centrala hidroelectrică. Prima asigură o presiune constantă în conducta de aducțiune, indiferent de nivelul apei în lac, iar centrala cu o putere instalată de 4
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). La Ocna Mureș ciuperca de sare are o înălțime de cca 1.800 m (dovedită prin foraje de cercetare). Cupola masivului diapir de sare care aflorează la suprafață (în centrul orașului Ocna Mureș) are o formă elipsoidală, cu axa mare (orientată nord-sud) de 800 m și axa mică (est-vest) de 500 m. Această zonă este împrejmuită cu
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
preluat controlul producției de sare. Nu se cunosc date sigure asupra modului de exploatare al sării de la Ocna Mureș în Evul Mediu și în perioada premergătoare anului 1791. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]